153 matches
-
își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea./ Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide./ Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” - Tăcerea-ca-Mantră, ca Elixir Blagian, transfigurează Moartea, în MOARTE INIȚIATICĂ - și, iată cum SONETUL devine instrumentul soteriologic al INVIERII HRISTICE! Singura Glorie Regală, pe care THEODOR RĂPAN o admite: Gloria prin Cuvânt („Ah, nu mă lasă
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
Maiei în Universal este complicată de moartea dubioasă a profesorului Dreptu, căzut de la etaj în condiții misterioase, fapt ce aduce un fir suplimentar acțiunii, cu aer de roman polițist. Pentru că un fir nevăzut le leagă pe toate aceste femei, de la străbuna Rada până la Maia, prin puterile neobișnuite pe care le au toate - de a ghici în cărți, de a ghici vârsta sau de a vedea aura oamenilor sau, la fel de bine, de a vedea spirite -, dar și prin misterioasa eczemă de pe spate
Femei povestind by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4162_a_5487]
-
crede-n zodiac. În cimitir ard candele aprinse, Lumina pentru cei ce s-au sfârșit, Si ramuri de finic la cruce prinse, Tot ritualul fiind desăvârșit. La miezul nopții clopote răsună, E semnul că Iisus a înviat Și-nconjurăm Biserică Străbuna, Cu-alai, iar sărbătoarea s-a-ncheiat. Și pâlcuri, pâlcuri, toți având făclii, Merg către case răspândind lumină, A doua zi ei aducând solii Că-i Paștele și este-o zi senina. Referință Bibliografica: De Înviere / Nelu Preda : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
DE ÎNVIERE de NELU PREDA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384954_a_386283]
-
creștinătății, copii-martiri își duc cruce spre Raiul Libertății. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” Dar în sângerosul Ajun, calea este tot mai grea. Că-n locul lui Moș-Crăciun, îi întâmpină moartea. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” De colinda cea străbună, doliu e în Praznic Sfânt. Că în loc de stea în mână, își țin crucea pe mormânt. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” O colindă strămoșească de-a cânta nestingheriți în datină creștinească, orfanii-și jelesc părinți. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
de iobăgie , Si pentru ei nimic n-a fost mai sfânt Că țarina ce ți-au lăsat-o ție . Țăran din tată-n fiu dar pleci “afară” Să le muncești ogorul la străini, Te odihnești o săptămănă-n vară Pe țarina străbuna cresc doar spini. Sudoarea frunții lor e în ogorul Pe care l-au muncit cu atâta drag , Îl vinzi acum ,dar îi vei duce dorul Când vei dori să te întorci ,în prag. Pământul nu-ți mai este ca un
TARAN ROMAN de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382592_a_383921]
-
munca ta enormă!’’. Iată acum care-s terținele corespondente din volumul lui Theodor Răpan: ,,Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n Lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide.// Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...’’. Rimelor destul de ,,nababe’’ ale lui Victor Eftimiu: labe-silabe-slabe-nababe, valul-madrigalul-teatralul-finalul, veșmântu-i-mântuideznodmântu-i, respectiv, formă-normă-enormă, Theodor Răpan le opune unele aproape pe măsură: cuvinte-mă minte-veșminte-morminte, iubirea-știrea-simțirea-firea, lună-nebună, translucide-ucide, întruna-străbuna. În Sonetul VI - Din cercul magic mușcă pătimirea
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
De ce Marceline de Navarre? Să fi făcut o confuzie de nume? Ce coincidență. Simțea din nou tulburarea aceea de demult cînd Își căuta asemănări cu regina poetessă. — Vrei să spui Margueritte? — Nu, Marceline, nu ai moștenit tu geniul ilustrei tale străbune? Jocul Începea s-o captiveze, ar fi preferat să uite de Albu și să se lase În voia acestei himere. Totul era atît de ireal, atît de straniu, numai cu Radu mai trăise asemenea momente, dar nu avea voie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Azi mai pătimesc odată? Și la Putna Ștefan Sfânt Face țării legământ, De urgie să o scape Trădătorii să’i îngroape. Roată, roată și iar roată Țepeș iarăși se arătă Împarte cetele’n două, Pentru viața noastră nouă. Plânge Dunărea străbuna Că azi lumea e nebună Și feciorii dragi ne pleacă, Că e țară prea săracă. Zac în munți comori ascunse Și noi tot cu traista’n bat Batem la străine porți ! Unde ești popor român, Ca durerea să ți’o
UNDE EŞTI POPOR ROMÂN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363786_a_365115]
-
iar roată Școală’te române odată Pune’ți mintea ta la cer Ca să capeți îndrumare Să fi țării azi salvare. Deschide’ți ochii odată Că ni’i țară iar prădata Să ne dăm mâna cu mâna, Cum e hora cea străbuna. Și să punem la hotar Piatră de credință vie Să ne fie temelie Pentr-o viață mai curată. Roată, roată și iar roată Școală’te române odată ! foto: sursă internet Camelia Cristea Referință Bibliografica: Unde ești Popor Român / Camelia Cristea
UNDE EŞTI POPOR ROMÂN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363786_a_365115]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ginta latină e regină Este regina gintei mari. Dar unii caută pricină, Citând din vechii cronicari. Că de la Râm noi nu ne tragem, O știm
PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362360_a_363689]
-
respect și eficientă colaborare, va fi benefică cetățenilor țării noastre. Am convingerea că tot ceea ce s-a mărturisit, se mărturisește și se va (mai) mărturisi, în această perioadă, despre Dreptmăritorul Ștefan cel Mare și Sfânt a toată Moldova creștină și străbună și a toată Țara Românească reprezintă nu numai o contribuție importantă la cunoașterea vieții și slujirii Sfântului, cât mai ales o actualizare și o așezare folositoare a moștenirii lăsate nouă de acesta, în contextul existenței noastre de oameni ai începutului
DESPRE STEFAN CEL MARE SI SFANT AL MOLDOVEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360936_a_362265]
-
își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea.// Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide.// Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” Poetul - fiind„ecou nespuselor cuvinte” - intuiește că importantă nu este materialitatea Creației, ci esența ei spirituală. De pe această platformă se abordează problemele fundamentale ale condiției umane - de viață și de moarte - în care, cel mai
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
lumii de-afară! Credință, români, în a patriei cruce, În Dacia Mare pe glia moșească, În pruncii de mâine, în limba cea dulce, Și Țara și Neamul în veci să trăiască! Aici ne iubește și răul și ramul Și glia străbuna de veacuri ne știe, Aici ne sunt morții, trăiască-ne Neamul, Trăiască-ne Țară în veci de vecie! (Romero Tarhon) A ÎNCEPUT REUNIREA DE SPIRIT ȘI COAGULAREA ISTORICĂ A SOCIETĂȚII CIVICE, AȘA CUM ANTICIPAM RECENT ÎN ULTIMUL ARTICOL DEDICAT DEȘTEPTĂRII NEAMULUI
DEŞTEAPTĂ-TE, ŢARĂ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364248_a_365577]
-
tulburat, m-am risipit, într-o ploaie bogată, pe Bărăgan - era primăvară-mprejur și o zi visata de soare și-n snopii de grậu, printre macii din lan - intr-un tainic amurg, ca orice stejar, m-am risipit peste umbră străbuna - era primăvară-n dumbrava și toți ostenii îmi dădeau onorul pre limba română. Referință Bibliografica: Elogiu risipirii / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211, Anul I, 30 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile
ELOGIU RISIPIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366894_a_368223]
-
Atlantida în câmpia Timișoarei 11:00-11:15 Valeriu POPOVICI-URSU (Franța): Adevărată obârșie a poporului român 11:15-11:30 Nicolae GROSU: 2 iulie - Ștefan cel Mare 11:30-11:45 Mihai SPORIS: Am picat din cer sau altfel despre continuitate în Dacia străbuna 11:45-12:00 Michaela ORESCU: Dacii în conștiința lumii Secțiunea 3. Anul Brâncoveanu Sală Paladium (parter) - Hotel Continental Forum - Moderator: Prof. Mihai Popescu - 09:00-09:15 Adriana GRIGORESCU: Constantin Brâncoveanu și Brăila 09:15-09:30 Domnită RAȚIU: Constantin Brâncoveanu și
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > TRECUT-AM APA Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului TRECUT-AM APA... Trecut-am apa dintre plaiuri În obcina cea soră și străbună Și dealurile se perpeleau în valuri, Mânate ca de-o strună. Se tânguia surata, plânsă... Căci tare greu i-a fost Când fragedă și galeșă mireasă Ne-a fost furată-n zi de post. Și obidită prin străini, Umblat-a
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]
-
pirostrii pregătesc Se-așează de-a dreapta alaiul ceresc De-a stânga părinți și prieteni și frați... Isaiia dănțuiește, voi, îngeri cântați ! Și mâna în mână cu nași și cu miri Cu preoți cântând în măiastre tiviri Se săvârșește o taină străbuna Bărbat și femeie pornesc împreună... . Referință Bibliografica: Nuntă-n cer și pe Pamant / Violetta Petre : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 259, Anul I, 16 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
NUNTĂ-N CER ŞI PE PĂMÂNT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348081_a_349410]
-
Beckett, ulciorul se sparge lovit de catarge, inelul de aur purtat de un maur, cișmeaua mai curge cu sânge și fuge, oprește nebune rima pe strune, că struna, nebuna lovește întruna, pământ străveziu, ev mediu târziu, beau apă din cască, străbuna mea flască, semne prea multe de cnuturi bătute, cazanul așteaptă un diavol se scapă, auzi primăvară, cum vine pe scară? A muri în somn, a nu mai muri. Femeia la treizeci de ani, de Balzac, o povestire, mi se părea
VIAŢA PE CREŞTET de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361820_a_363149]
-
de țară Limba mea cea de-o ființă-i, Scump tezaur, suferință. Limba mea ca o comoară, E pământul meu de țară. Limba mea cu glasul dulce, Drag cuvântul mi-l aduce. Limba mea e cea română, Miorița mi-i străbună. Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor. Limba mea are un nume, E durere și renume. Limba mea vechi obicei, S-a născut cu vechi temei. Limba mea-i din neam de daci, Mândri și oșteni și traci
ANTOLOGIA ”LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” STARPRES 2016 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365333_a_366662]
-
II Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1134 din 07 februarie 2014 Toate Articolele Autorului COPILA ROMÂNĂ III Ah, a fi acum română, Este mândru, e ceresc, Dorul nației mă-ngână, O iubesc, o prețuiesc. Și când nația-mi străbună, Zace bolnavă în pat, Și dușmanii îi cântă-n strună, Cântec jalnic întristat. Eu atunci cu mângâiere, Mă închin pe al ei sân, Și-i leg rana cruntă, mare, Că-s copilă de român. IV Și dacă în pieptu-mi june
COPILA ROMÂNĂ AUTOR NECUNOSCUT II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364812_a_366141]
-
vă va fi mare! ” (Părintele VASILE ȚEPORDEI) Puțina și superficiala informație, fie din rea voință, fie din nepăsare, fie din orice altceva, face ca nici organismele europene internaționale să cunoască adevărul adevărat despre acest sfânt și străvechi pământ românesc, Basarabia-Vatră Străbună așezată de Bunul Dumnezeu între Carpații Orientali până dincolo de Nistru (Tyras), străvechiul spațiu traco-geto-dac, privind spiritul, nașterea, limba, cultura, civilizația, ființa și vechimea ei, rămânând chiar și pentru majoritatea basarabenilor aproape o terra incognita. Străvechiul teritoriu ce se întinde dincolo de
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
2. Dunărea mea, Istorie; Sadovan Martinescu Mari (Timișoara, România), 1. Dunărea albastră, 2. Când te-am văzut ... , 3. Dunărea; Secoșan Cadar Violeta (Timișoara, România), 1. Danubius, Danubius, Cântecul Dunării milenare, 2. Dunăre, Dunăre Sfântă ... Fluviu Tainic de iubire, 3. Dacia străbună; Secula Maria (Timișoara, România), 1. Navele din vis, 2. Nedumerire, 3. Opregul Europei, 4. Știma apei; Sperlea Mariana (Timișoara, România), 1. Metamorfoze, 2. Dunăre, Dunăre ... , 3. Dunărea albastră; Stiegler Lieselotte (Viena, Austria), 1. Străinul, 2. Clipa, 3. Visul, 4. Pe
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
și despre turneul prin România. AGERPRES: "La mijlocu' cerului" e titlul noului album. Ce vom găsi pe acest CD? Ștefan Hrușcă: Sunt zece colinde proaspete, dar care sunt foarte vechi. Eu, dacă ați observat, aleg întotdeauna numai colindele care sunt străbune. De această dată, propun două colinde din zona Maramureș, de dincolo de Tisa, din Ucraina, unde sunt o grămadă de maramureșeni care și-au păstrat cu sfințenie graiul, obiceiul, portul și felul de a fi. I-am cunoscut prima dată în
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
înaintașii, să-și privească critic trecutul, să-și îndrepte privirile spre un viitor luminos, o Românie după care tânjesc toți românii de bună credință, multi la număr. Într-o astfel de Românie, câți români nu s-ar întoarce la vatră străbuna, câți alții n-ar renunța la visul împlinirii pe alte meleaguri, câți români n-ar fi fericiți band apă limpede din fântână pământului strămoșesc! Dar Dumnezeu l-a chemat la El fiindcă țării noastre poate că nu-i venise încă
REMEMBER. ARTUR SILVESTRI LA TREI ANI DE LA URCAREA ÎN NIRVANA (ELENA BUICĂ, TORONTO) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355404_a_356733]
-
harul creștinătății, copii-martiri își duc cruce spre Raiul Libertății. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." Dar în sângerosul Ajun, calea este tot mai grea. Că în locul lui Moș-Crăciun, îi întâmpină moartea. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." De colinda cea străbună, doliu e în Praznic Sfânt. Că în loc de stea în mână, își țin crucea pe mormânt. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." O colindă strămoșească de-a cânta nestingheriți în datină creștinească, orfanii-și jelesc părinți. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă
COLINDA LIBERTĂȚII -ÎN MEMORIA COPIILOR-MARTIRI DIN DECEMBRIE 1989- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369001_a_370330]