1,728 matches
-
mă-nchin. În piscină Sînt as: Pancreas, Splină, Glande suprarenale Șterpelesc printr-un mic orificiu Aflat între șale Fără să las Nici un indiciu. Iubito, divin, La tine mă-nchin. Luminile să nu le stingi În seara răzvrătită care vine De la străbunii mei pînă la tine Și nu ieși Precum marchiza lui Paul Valéry La ora cinci Căci te așteaptă Pe ultima treaptă În mîna dreaptă Cu izul Și parul Marchizul Emil de Brumaru.
Marchizul va intra la ora cinci by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11297_a_12622]
-
dragostea de-o zi infer-o aici numerele-s zero vorba nu-mi mai este rudă talpa mea nu mai asudă aici am iluminări un sobor de lumânări tot în totul este bine: niște carne cu suspine mă dau Doamne la străbuni s-adun viermele din pruni că decând sunt părăsiți stau cu mugurii plesniți supți de îngeri viermuiți stau în praf și stau în nor doar aici sunt roditor: am și plâns și am și geană fața mea e o icoană
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
17 decembrie 2016. Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut. Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni. Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri? Români, v-ați risipit deodată în vanități obscure, Lăsând neantul negru chiar FRĂȚIA să v-
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
țara ... Citește mai mult Clopotele biruinței se ridică din trecut,Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut.Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicarăși își apărară glia, și graiul își apărară.Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni,AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni.Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri?Români, v-ați risipit deodată în vanități obscure,Lăsând neantul negru chiar FRĂȚIA să v-
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
banal - să mor ...L-am pârât pe Crist la Inorog: mi-a șoptit ca viață să nu-mi rog... MAI RĂU DECÂT MINE am stricat cuiburi de stele am surprins nuditatea Lunii poduri surpat-am în cer să se-ntoarcă străbunii am dezertat din hore de iele afișe de circ am lipit pe aripi de cocor și lăstuni de dușcă-am dat timpul - vulcanii din lumi... ...ce mai vreți - oameni buni? mai rău decât mine nu poate fi decât cel ce-
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
sfinții-s tot mai rari hăulind dăulind flori de grind toți m-au prins doinind avacum pisc de fum nu știu cum trăiesc și răzbun apelai la serai încântai zânele din rai crai nebun vai de scrum căci de-acum sunt străin străbun DAC ORI ROMÂN SĂ FII NU MAI E VOIE dac ori român să fii nu mai e voie stârnitu-s-a ciclon de inchiziții și-ocean de ură prăbușesc bandiții când limpezit vrem neamul - anevoie vite să fim - Evropa ni-e imaș
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
dac ori român să fii nu mai e voie stârnitu-s-a ciclon de inchiziții și-ocean de ură prăbușesc bandiții când limpezit vrem neamul - anevoie vite să fim - Evropa ni-e imaș dar nu pământul sfânt ca temelie nu sânge de străbun să-ți fie glie: să paști - să taci - străin și orb și laș Cristul cu tot cu Cruce-l smulg din duhuri să n-avem prispa raiului nădejde să nu vedem copilul cum ne crește sorbind din sfântă limbă - vii văzduhuri ...demoni
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
de expusă/ compune simfonia vântului/ între voluptăți turcoaz”. (Lamento) În ceea ce privește poeziile dedicate spațiului românesc, întâlnim poeme legate de strămoși, de momente cotidiene și pasteluri dedicate grădinii de lângă casa de vară a poetului de la Timișoara. Pietrele de mormânt povestesc tăcute istoria străbunilor: ”am început să-l cunosc pe bunicul/ după ce frunzele îi putreziră/ pe crucea ilizibilă cu/ o secțiune mai jos/ între povestea tatălui său George/ și un capăt de zale din lanțul de oase”. (Istorie) Grădinii adiacente casei de vară a
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
a exprimat punctul de vedere în toate cărțile sale, de la „Blestem străbun”, Editura SemnE, București, 2007, la „Versete dumnezeiești”, aceeași editură, 2008; la „Pierdut în lume”,2010; și „Chemarea la judecată”, 2012 și „Condamnarea”, 2013. A se observa dinamica: Blestemul străbunilor, Chemarea la judecată, Condamnarea, Execuția. Un crescendo cu o singură finalitate, fără drept de apel. Recent și în volumul, frumos intitulat „Aduceți Basarabia Acasă!”, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2016, se aude aceeași voce puternică, de fapt, un strigăt de revoltă
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
bărbat.Sunt soră, mama, iubită, trupulfemeii ce-n pântec te-a purtat.Dacă m-ajuți să ... XXV. LIMBA NOASTRĂ N-O SĂ PIARĂ, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1689 din 16 august 2015. Limba noastră românească, Este limba din străbuni, Limba-n care scriem vesuri, Limba-n care suntem buni. Limba noastră românescă (Î)n-care plângem și doinim, Este limba strămoșească, Ce-o cântăm și o vorbim. Nu e limbă mai frumoasă, Nu e grai ca graiul meu Când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
-n țări străine. De-ar fi să ne șteargă neamul, Hotarele toate de-ar pieri, Limba nu o să dispară, Cât români în lume-or fi. Așadar, pe copii și pe nepoți Citește mai mult Limba noastră românească,Este limba din străbuni,Limba-n care scriem vesuri,Limba-n care suntem buni.Limba noastră românescă(Î)n-care plângem și doinim, Este limba strămoșească,Ce-o cântăm și o vorbim.Nu e limbă mai frumoasă,Nu e grai ca graiul meuCând în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
stă mândru,falnic Ce-a fost pod și-i numai ciot. Cate-a mai vazut sârmanul Și câți vrură să-l străbată, Zgândărind cu teaca ,jarul, Dacia s-o lase lata. Nu a reușit niciunul Să mi-i bată pe străbuni, Chiar de-au ocupat cătunul, Doar vremelnic,far' de răni. Din Leuce-n Cogaion Sună bucium de-adunare, Cu Zamolxe,Sfântu Ion, Vin toți Dacii,toți călare. Risipitu-s-au cu toții, După atâtea mii de ani N-au dat nimănui emoții Spunem noi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
tot,Lângă ea stă mândru,falnicCe-a fost pod și-i numai ciot.Cate-a mai vazut sarmanulSi câți vrură să-l străbată,Zgândărind cu teaca ,jarul,Dacia s-o lase lata.Nu a reușit niciunulSa mi-i bată pe străbuni, Chiar de-au ocupat cătunul, Doar vremelnic,far' de rani.Din Leuce-n CogaionSuna bucium de-adunare,Cu Zamolxe,Sfântu Ion,Vin toți Dacii,toți calare.Risipitu-s-au cu toții,După atâtea mii de aniN-au dat nimănui emotiiSpunem noi,vechii Ramani!... VII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
VEȘNICII, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016. Judecata scurtei veșnicii S-a sfârșit cu veșnicia ce-o doresc omnipotenții Un popor are renume de-și respectă înțelepții Ce contează viitorul când și-au renegat străbunii Și-n prezent ție-ți dictează veneticii și nebunii Nu le pasă dacă țara a ajuns o colonie Pentru ei “patria-mamă” e o vorbă pe hârtie S-au împăunat cu titluri, fac avere prin trădare Viitorul le rezervă ani în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
titlurile cărților sale, descoperim că toate , fie explicit ori numai simbolic, presupun o referință sau aluzie creștină. Un al doilea aspect care trebuie subliniat ar fi apariția compactă a volumelor sale - cinci cărți, cinci ani, toate la editura Semne: Blestem străbun 2007; Versete dumnezeiești 2008; Pierdut în lume 2010; Chemarea la judecată 2012; Condamnarea 2013 și faptul rarisim de a debuta la vârsta de 70 de ani! Sigur, versuri va fi scris autorul în intimidate de când se știe, poate chiar de la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
titlurile cărților sale, descoperim că toate , fie explicit ori numai simbolic, presupun o referință sau aluzie creștină. Un al doilea aspect care trebuie subliniat ar fi apariția compactă a volumelor sale - cinci cărți, cinci ani, toate la editura Semne: Blestem străbun 2007; Versete dumnezeiești 2008; Pierdut în lume 2010; Chemarea la judecată 2012; Condamnarea 2013 și faptul rarisim de a debuta la vârsta de 70 de ani! Sigur, versuri va fi scris autorul în intimidate de când se știe, poate chiar de la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
pomul de Crăciun, ce culoare are fața de masă în fiecare an, cât de mare este curcanul gătit de doamna Viorica, ce prăjitură de Crăciun a făcut Regina Ana și cum au colindat Dubașii de la Săvârșin, purtând costumele populare ale străbunilor lor. Petrecerea Crăciunului în Familia Regală a depins de epoca românească în care el a avut loc. Realitățile, uneori crude, alteori binecuvântate, ale fiecărei zile din an și-au pus amprenta pe sărbătoarea Ajunului și a celor trei zile de
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
geam ale caselor înzăpezite privesc niște băbuțe total nedumerite. Evident televiziunile filmează și acest aspect pentru capitolul curiozități. Jandarmii dau la lopată, deși habar nu avem ce gândesc. Oaspeții sunt invitați la o mică gustărică, fiindcă așa-i datina din străbuni. Vin și lăutarii, iar bucatele și vinul sunt apreciate cum se cuvine. Spre seară, pleacă. Șefii de la județ îl felicită pe domnul primar. Nevastă-sa îl ia ferm de braț și-l duce acasă. Aici, înainte de a intra în pat
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
Și de ce n-ar fi? Uitați-vă ce timpuri trăim. Pentru ca să vorbim românește sau nu, să nu mai fim romani, unii nu se dau la o parte de la nimic. Iar noi, noi vrem să fim ceea ce au fost bunii și străbunii noștri: romani.” “Nu puțini au fost cei care au plătit greu de tot această decizie: unii cu viața lor, alții cu cea a copiilor lor. Și dvs ați primit o lovitură... „ “Dacă vă referiți la fiul meu cel mare, da
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de Onoare al comunei, și prof. Constantin Tufan Stan). Iată programul celor două zile: sâmbătă, 16 august - 8,30 - primirea oaspeților la Primărie, 9,30 - dezvelirea plăcilor comemorative Sabin V. Drăgoi și Dimitrie Petrovici-Stoichescu, 10,30-13 - simpozionul „Mărire vouă, vrednici străbuni“, la școală (va fi evocat Dimitrie Petrovici, va fi comemorat Sabin V. Drăgoi, va fi lansată o carte a prof. C. Tufan Stan despre mișcarea corală din satele Babșa, Belinț și Gruni), 13-14 - vizitarea punctului memorial Gh. Bălan, a muzeului
Agenda2003-32-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281351_a_282680]
-
a lui Marin Sorescu: „... Ne apucă un dor de munte / Atât de puternic încât / Vedem cum începe să crească iarba grasă / Pe birouri”. Apoi, scuzându-se, mi-a mărturisit: „Eu sunt din munte, acolo se află casa mea, părinții mei, străbunii mei. De fiecare dată când îmi trec palma peste luciul unei mobile, simt cum crește iarba sub mâna și privirea mea. și mă apucă dorul”. Nu mai știu dacă atunci, cu vrânceanul, sau eu, mai târziu, am cercetat versurile-cheie ce
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
și coordonată de muzeograful Aristida Gogolan, și-a deschis porțile, ispitindu-i pe vizitatorii ce vor zăbovi în liniștea spațiului muzeal de la Pădurea Verde să redescopere vechi obiceiuri populare, dintr-o vreme când veșnicia torcea zile după zile în satul străbunilor. „Din punctul nostru de vedere, s-a deschis sezonul estival, declară domnul Viorel Popescu, directorul Muzeului Satului. Programul cu publicul rămâne, până la sfârșitul lunii în curs, de marți până vineri între orele 8,00 - 16,00 și duminică în intervalul
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
fluier, trup de ocarină, unicat din zona vâlceană l un corn de văcar, un bucium strămoșesc, un tulnic din Apuseni, o drâmbă gorjenească l un instrument primitiv de suflat cu angie, străstrăstrămoșul cimpoiului, un pai de secară, altul de trestie, străbunii clarinetului; apoi intrumentul intermediar, cel cu tigvă, ancie, cu tub de lemn și cameră de presiune, în fine, urmașii, un cimpoi gușat și clarinetele l o fifă din Oltenia, strămoșul naiului, astăzi cu totul dispărut l un nai cu 23
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
zeului Apollo să îi cerem să ne dea sănătate, înțelepciune, protecție și lumină, spune Lisandra care astfel arată că știe bine atribuțiile majore ale acestei divinități. Întocmai. Apollo este divinitatea adoptată de greci din spațiul dunărean al hiperboreenilor, deci de la străbunii noștri traci și geto-daci. Era inițial cunoscut ca zeul-lup. De remarcat este faptul că Apollo a fost venerat în antichitate atât de greci cât și de romani. Nu pierdem ocazia să facem rugăciuni la statuile lui Apollo. Procedăm la fel
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
Trăiesc emoții pe care le-au avut și cei care au viețuit în acele vremuri și s-au închinat acestor reprezentări în piatră ale zeilor și zeițelor. Le avem aici și acum în fața noastră. Practic facem ceea ce făceau și acei străbuni ai noștri - dorim să ne raportăm la un Dumnezeu care are multiple expresii în lumea materiei. În noi curge și sângele acelor greci care s-au amestecat genetic cu populațiile locale, deci sunt și ei străbuni ai noștri. Prin venerarea
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]