39,341 matches
-
de ziarista Claudia Tița: „La ora actuală, care credeți că ar fi prioritățile noastre?” Răspuns: „Nouă, românilor, ne lipsesc sintezele. Gândul meu merge deci în această direcție: ne trebuie o sinteză în care să apărem și noi, dar și ceilalți. Străinii își permit să emită istorii ale poporului român (cum e cazul rușilor, maghiarilor, bulgarilor, chiar și polonezilor), scrise din punctul lor de vedere. Atunci noi de ce n-am face istoria lor?!” (subl.SI), (p.3) Deplânge și aici aceeași mentalitate
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
polonezilor), scrise din punctul lor de vedere. Atunci noi de ce n-am face istoria lor?!” (subl.SI), (p.3) Deplânge și aici aceeași mentalitate de recul în fața luptei pentru adevăr, pentru susținerea istoriei noastre corecte și nu falsificate după placul străinilor. - Din câte știți care au fost personalitățile pe care le admira profesorul Ullea ? - Bizantiniștii V.N. Lazarev și André Grabar ocupau primele două locuri în ce privește lucrările specialiștilor străini. Pentru studierea arhitecturii moldovene din sec. XV-XVI, cărțile lui Gh. Balș l-au
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
care noi și traducătorii străini prezentăm lucrările respective, de nivelul sponsorilor etc. În ultimii ani începe să i se dea dreptate lui Nicolae Densușianu, din nefericire nu de către români, noi cel mai adesea ne minimalizăm unii pe alții, ci de către străini, și anume că limba română este mama limbii latine sau măcar soră bună cu aceasta. Va trebui să folosim acest trend. Oficial. Pornind de la autorități. Eu am fost în China, ani de zile, consilierul cultural și de presă. În anii
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
țăranul ialomițean, a fost ceva din capul meu... Mă mai întreb și acum, oare, cînd mi-a răsărit ideea asta în cap? Ea a devenit stăpîna mea, ca o lumină de departe, ori ca un blestem, un virus, ori ceva străin de mine luat de prin cărți, biblioteci ori evenimente culturale de prin țară, care trebuia sau trebuiau - dacă sunt și una și alta, să se înfăptuiască în zbaterea mea de atîtea zeci de ani... A fost obsesia timpului, a vremurilor
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
cu toată devoțiunea contând probabil pe faptul că astfel le vom urma exemplul. Aproape zilnic ori pe parcursul lungilor nopți albe, mă tot străduiesc să înțeleg unde greșesc de mă simt din ce în ce mai des ca un refulat al acestei societăți moderne ori străin în Țara mea însă probabil că lestul enorm de greu al educației pe care am primit-o pe parcursul atâtor ani și-a pus amprenta care pe zi ce trece devine din ce în ce mai strivitoare și deci, imposibil ca să mă pot debarasa de
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
o cioplească vântul loc să n-am sub nicio stea alții să-mi rostească gândul Crucea s-o cioplească vântul să las fete și băieți să vă sape-n cer mormântul hoților voi asta vreți Să las naibii țara mea străinii să moară-n ea poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II * Fulgerul mămăligii românești În ceaunul fără ceas, Mestec golul ce-a rămas: Trăzni-v-ar să vă trăznească Mămăliga românească! epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile * Tândală: Care sunt ochelarii
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_zagan_despre_romania_costel_zagan_1384071496.html [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
Ediția nr. 621 din 12 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului toamna asta-i tristă, fiindcă, pe uliță, nu-l mai văd pe tata, încălzit de vin. la căruț- o roată, n-are piuliță și la el acasă parcă-i un străin. a stat, toată ziua, mama la portiță; l-a visat, azinoapte, pe fiul cel mic. lacrima îi cade pe o dumitriță; pe ulița largă n-a zărit nimic. nici la crâșmă lumea nu se mai îndeasă, în butoi nici mustul
A STAT TOATĂ ZIUA MAMA LA PORTIŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 by http://confluente.ro/A_stat_toata_ziua_mama_la_portita_george_safir_1347434849.html [Corola-blog/BlogPost/343817_a_345146]
-
fund șade la pândă Și durerea grea din lacrimi Valuri, valuri mă scufândă. M-am îndepărtat de lume Și de oameni și de toate Că mi se topesc și ochii De-atâta singurătate. Doamne, când sânt rupți de lume Și străini printre străini Pot și morții să îți vadă Strălucirea din lumini? Doamne, dintre nori și brume Oropsit ca un blestem Doar pe Tine cu ardoare Toate zilele Te chem. Doamne, din adânc de umbre Până-n țara fără nume Se știe
PSALMUL 88 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1472747952.html [Corola-blog/BlogPost/376456_a_377785]
-
la pândă Și durerea grea din lacrimi Valuri, valuri mă scufândă. M-am îndepărtat de lume Și de oameni și de toate Că mi se topesc și ochii De-atâta singurătate. Doamne, când sânt rupți de lume Și străini printre străini Pot și morții să îți vadă Strălucirea din lumini? Doamne, dintre nori și brume Oropsit ca un blestem Doar pe Tine cu ardoare Toate zilele Te chem. Doamne, din adânc de umbre Până-n țara fără nume Se știe neprihănirea-Ți
PSALMUL 88 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1472747952.html [Corola-blog/BlogPost/376456_a_377785]
-
începea scandalul când o vedea sau dacă acesta era informat prin spionii săi bine plătiți. Chiar a amenințat-o cu moartea. Cum în facultate erau suficient de mulți „binevoitori” care informau securitatea imediat ce un student român se „apropia” de un străin, mai ales fetele, a început să fie monitorizați de securitate și orice pas al lor era cunoscut în cele mai mici amănunte. Atunci când Halil a pus deja stăpânire pe viața ei și a început să o bată din senin, reproșându
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
și a început să o bată din senin, reproșându-i infidelitatea, Săndica s-a trezit cu omul securității pe o alee. Individul și-a declinat apartenența și i-a spus că va fi protejată, dacă va da informații despre activitatea străinilor în facultate, iar dacă nu, va fi anchetată pentru relații subversive cu cetățeni arabi împotriva statului. Speriată de situația creată și de pericolul că viața i se va încheia la o altă „facultate” din cauza nesăbuinței sale, a fost de acord
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
erau totuși minunate. Da. Ei avuseseră o viață minunată, apoi frumosul basm se transformă în coșmar și toți s-au pierdut unii pe alții. Își căutau liniștea și confortul pe la psihiatri care răspundeau la întrebări prin alte întrebări, prin paturile străinilor sau bântuind pe străzi. În realitate, Tom credea că bunăstarea lor depindea doar de uniunea lor. Emma ajunsese un fel de fantezie în nopțile lui lungi pline de insomnii. Apoi ... Citește mai mult - Îl iubești pe... papițoiul ăla ?- Posibil, răspunse
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_suissa/canal [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
erau totuși minunate. Da. Ei avuseseră o viață minunată, apoi frumosul basm se transformă în coșmar și toți s-au pierdut unii pe alții. Își căutau liniștea și confortul pe la psihiatri care răspundeau la întrebări prin alte întrebări, prin paturile străinilor sau bântuind pe străzi. În realitate, Tom credea că bunăstarea lor depindea doar de uniunea lor. Emma ajunsese un fel de fantezie în nopțile lui lungi pline de insomnii. Apoi ... IX. NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ, de Carmen Suissa, publicat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_suissa/canal [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
-a fost creată Cu tot din cer ce a căzut Nu am știut grăi: “frumoasă” Până femeia n-am văzut Și toate au un rost a lor Doar fiindcă voi vă îngrijiți Și de bărbați, copii și neamuri Și de străinii necăjiți Și nu stiu ce s-ar întâmpla De-așa fragile, delicate Odată v-ați opri din drum Și-ați spune că nu se mai poate Dar știu și-acum și-n orice zi Cum știu că focul vrea scânteie Iubirea, lumea
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
ani de post-revoluționară diversiune. Ivită probabil din vremea când în Cadrilaterul devenit bulgăresc românilor le era interzisă limba maternă cu apostrofări de genul „nu vorbi țigănește!”, dar mult perfecționată peste ani, la răspîndirea diversiunii „rrom-român” au pus umărul în principal străinii(1). Din păcate însă, nu numai ei. Ci și românii cretinizați de-mprejurări: tinerii români de la posturile de televiziune pentru că așa li se cere și pentru că au spectrul șomajului în față, cei maturi fiindcă așa un ieșit din comunism. Ar
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
Ca cetățeni europeni avem doar multe obligații De muncă să rămânem țepeni, să ascultăm și observații. În țara noastră-s azi stăpâni toți veneticii și-mbuibații Toți, altceva decât români, conduc destinul ăstei nații! Păduri, ogoare și petrolul, sunt stăpânite de străini: La guvernanți le-au dat obolul - câțiva nenorociți țechini. Și au vândut-o pe nimica, pe noi asemenea poporul, Nu au știut deloc de frica, a ce le-aduce viitorul! Căci am răbdat destul și osul, ni-i scrijelit azi
GENERAȚIE DE SACRIFICIU de NELU PREDA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1445545441.html [Corola-blog/BlogPost/342972_a_344301]
-
sunt niște învingători”. La al treilea nivel de lectură, s-ar situa antiteza, adică, potrivit traseului analitic pe care l-am adoptat (la sugestia imperioasă a textului), preeminența componentei spirituale a persoanei și a înfăptuirilor sale. Toți cei răspândiți printre străini, ca și soții Chendea, trăiesc, neclintit, în zariștea ortodoxiei, completând, împlinind nelimitarea orizontalității civilizatorii cu verticalitatea abisalității luminoase a credinței: mama s-a emoționat, se uimi Bogdan, care nu o mai văzuse așa de la moartea tatălui lui. Înseamnă că mai
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Limba doinelor de jale și a celor de speranță A marcat din deal în vale pe ai patriei străbuni, Dând putere în unire și în jertfă cutezanță, Când străinii încercară multiple incursiuni. Limba mioriței blânde și a marilor haiduci S-a păstrat ca scump tezaur pe-al istoriei altar Și pe drumuri de răstriște și la marile răscruci Limba noastră românescă a fost dulce avatar. Limba marilor poeți strânși
LIMBA ROMÂNILOR de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1472657782.html [Corola-blog/BlogPost/375514_a_376843]
-
au concurat reciproc la licitațiile internaționale. Au existat chiar situații când cele două companii românești au licitat separat, oferind la vânzare aceleași produse, fabricate de aceeași uzină românească. Dintre aceste faultări reciproce între români nu au avut de câștigat decât străinii. Bulgarii, de exemplu, au ajuns pe locul cinci în lume în topul exportatorilor de arme și muniție, chiar dacă în 1989 nici nu figurau în acest clasament, în timp ce România ocupa chiar locul cinci, iar acum a ajuns pe locul 80 și
CAP. 15 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_15.html [Corola-blog/BlogPost/355501_a_356830]
-
că România poate deveni o Elveție a Estului, un factor stabilizator, de democrație, echilibru și prosperitate, atât pentru noi, cât și pentru regiune. L - Libertatea românilor de a fi stăpâni în țara lor Ceea ce se întâmplă cu retrocedările abuzive către străini nu e normal. Românii merita să fie proprietari, nu chiriași în țara lor. Politica abuzivă prin care sunt restituite sute de proprietăți în Transilvania, de care beneficiază, în special, Forumul Democrat al Germanilor din România, Biserica Catolică, Biserica Evanghelică și
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
pentru că nu e sfatul național al Românilor ci, statul sucursală la gurile Dunării al burgheziei apusene. Creat cu ajutorul ei, pentru interesul ei, sub sugestiile ei imperative și după modelul furnizat de ea - statul acesta nu ne apără pe noi de străini, ci pe străini de noi: siguranța transporturilor, creditelor, plasamentelor, funcționarilor lor. Ca'n colonii. De aceia nu e tragere de inimă în țara românească. De ce să ari, să gândești, să alergi - în plus? Pentru cine? Pentru ce? Lumina va fi
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
sfatul național al Românilor ci, statul sucursală la gurile Dunării al burgheziei apusene. Creat cu ajutorul ei, pentru interesul ei, sub sugestiile ei imperative și după modelul furnizat de ea - statul acesta nu ne apără pe noi de străini, ci pe străini de noi: siguranța transporturilor, creditelor, plasamentelor, funcționarilor lor. Ca'n colonii. De aceia nu e tragere de inimă în țara românească. De ce să ari, să gândești, să alergi - în plus? Pentru cine? Pentru ce? Lumina va fi tot opaiț, drumul
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
rămânem tot cum am fost, săraci și ursuzi, narcotizându-ne amarul unei vieți naționale intrate în fundac cu doine melancolice și chiolhanuri abrutizante. Aici e sursa adevărată a indolenței romanești: în exploatare. Să nu ne înșele palatele bucureștene: sunt contuarele străinilor. Să nu ne înșele vilele din noile cartiere ale capitalei: sunt ale vechililor. Să nu ne înșele o rețea telefonică, o linie ferată, o șosea nouă: nu le fac pentru noi și unde ne trebue nouă, ci pentru ei și
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
național în care să se poată munci cu dragoste și elan, un stat al Românilor în România Mare. Știm că munca aceasta nu va fi ușoară și nici lipsită de primejdii. Pentru că unii dintre români au intrat slugi la tejgheaua străinilor. Acești nemernici paznici politici ai contuarului trebuesc demascați și națiunea deslănțuită. Aceasta e dubla datorie a acestui manifest al revoluției naționale. Știm că ne așteaptă o existență precară și poate pe mulți dintre noi o moarte violentă. Știm că intrăm
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
autoarea Elenă Buică în prefață cărții. Copilul-autor îți vorbește „că un adânc sfat” Tânărul autor provine dintr-o familie de intelectuali, în cadrul căreia i-a fost cultivata dragostea pentru literatură și scris. De altfel, numele lui George-Nicolae Stroia nu este străin de literatură, el având numeroase apariții editoriale. „Dacă îi citești poveștile, fără să știi nimic despre autor, nu-ți poate trece prin minte că sunt scrise de un copil. Ele sunt create după tiparul basmelor românești, respectând toate cerințele pentru
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]