55 matches
-
tabără toată simțirea românească, aceasta nu poate fi decît tot deviza dinainte de război: idealul național, care astăzi pentru unii pare o împerechere de cuvinte, oarecum anacronica"), acuzînd elită conducătoare a partidelor de străinism ("clasa conducătoare are în amintirea ei stigmatele străinismului"). Prin 1933-1934 declară unei grupări studențești care îl invitase: "Am crezut că războiul a lichidat în mine toate rezidiile de ură ale trecutului. Văd astăzi însă că nu pot fi liniștit pentru că opera de dreptate nu este făcută iar ideea
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
ține cu toată încăpățânarea". Credea că pomul de Crăciun va diminua importanța obiceiurilor neaoșe. Steaua, colindele cu Moș Ajunul, cu icoana Nașterii Domnului, cu Vasilică, cu sorcova, cu Vicleimul și de aceea propunea să se adopte o atitudine severă față de străinisme: "să ne împotrivim, fățiș și pieptiș, năvălirii modei și să ne mândrim de vița din care ne tragem". Semnificativ este că apelul lui Petre Ispirescu a avut ecou, o serie de publicații raliindu-se la punctul său de vedere: Evenimentul
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
Rodica Zafiu Purismele românești latinizante sînt în genere descrise prin ostilitatea lor globală față de străinismele sau barbarismele care au corupt omogenitatea originară, latină, a limbii. Merită însă analizat mai în detaliu discursul purist - argumentele teoreticienilor sau comentariile diletanților -, pentru a vedea care au fost țintele principale ale polemicii. Influențele străine nu sînt judecate toate la
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
pe care , afirmă dl. N. Georgescu, Eminescu a pierdut-o, în chestiunea inamovibilității magistraturii, teoria păturii superpuse etc. etc.) erau obișnuite în munca de gazetar și, evocate azi, merită apreciate în mod cuvenit și nu exagerate. Fobia lui Eminescu față de străinism fanariot adresată liberalilor, considerați greci (inclusiv C.A. Rosetti) e cunoscută ca nedreaptă. A avut o adevărată obsesie împotriva lui Eugen Carada (a creat și substantivul colectiv "Caradale"), injuriat ca grec, deși, o recentă carte a d-lui M.S. Rădulescu
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
a d-lui M.S. Rădulescu despre elita liberală, demonstrează că n-avea, în arborele său genealogic, nimic grecesc. Și nici nu cred în precizarea d-lui N. Georgescu că Eminescu a înlocuit, în iulie 1882, în teoria păturii superpuse criteriul străinismului cu cel al demagogiei. Tîrzie, oricum, modificare a unei teorii deplin elaborată. Negreșit, dl. N. Georgescu dovedește, în amîndouă cărțile sale, multă știință de carte despre viața lui Eminescu și a epocii. În loc să elaboreze o biografie a lui Eminescu, eliberată
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
spune Iorga. Contactul pasager cu Junimea unde citește în 1886 nuvela Trubadurul nu-l împiedică, un an mai tîrziu, să intre în redacția României noi, condusă de B.P. Hasdeu. De aici lansează polemici, nu întotdeauna fondate, de exemplu pe tema "străinismului" ce ar fi emanat de la junimiștii lui T. Maiorescu. Cu mentorul Junimii, Delavrancea mai avusese și alte încleștări de opinie, relativ dure. Însă astăzi, pusă sub lupa obiectivării detașate, relația lor rămîne una pur conjuncturală, căci este greu să nu
APRILIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14010_a_15335]
-
fi fost multe; cuvinte, rațiuni de stat n-au fost nicicând. Dar " Binele public" prin ce se deosibește de noi? Prin nume, prin etichetă: "Liberali independenți" O serie de idei diametral opuse ideilor noastre, sufrajul în contra colegiilor, republica în contra monarhiei, străinismul în contra naționalității, eligibilitatea demnitarilor statului în contra numirii lor pe temeiul învățăturii, onestității și stagiului nu am văzut până acum în "Binele public" Să-i spunem noi însă prin ce se deosebește: prin temperament. De-un temperament mai energic și mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai suportat... - Ce n-a mai suportat? Ce duhoare? - De picioare, domnule. Vara, domnule. În cizme - domnule. Pauză. L-am făcut praf. L-am lichidat. Cam prea ușor. Ce bun aș fi fost eu, În arhanghel apărător al românimii-românești - Împotriva străinismului Înstrăinant, alogenic și antidacoromân. Dar Grecoteiul nu se lasă, nu se lasă: - De unde știi că ne puțeau picioarele? Ți-a spus bunicu-tău, Popescu? Care știa de pe când ne pupa cizmele? Ce spuneam! Ne-românul, străinul-hainul vine pe capul nostru, românesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cultivarea geniului național, a acelui Volksgeist pe care Herder l-a descoperit ca fiind chintesența identitară a popoarelor. În opoziție cu inclusivismul patriotismului civic cimentat pe cetățenie și binele public, patriotismul etnic este exclusivist. Bărnuțiu protestează în termeni vehemenți împotriva "străinismului", promovând o formă de purism național, un românism purificat de orice fel de interferențe din afară care să altereze instituțiile strămoșești. În doctrina bărnuțiană găsim elementele unei pedagogii a xenofobiei, anti-străinismul pe care îl militează fiind consecința extremă a patriotismului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Și ce poate fi mai sigur decât metoda prusacă de instrucțiune în scopuri naționaliste care a rezistat testului suprem al războiului din care s-a zămislit mărețul Reich German? Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei, a cărei axă centrală îl constituie anti- străinismul, este preluată și specificată de Melidon în trei aspecte: a) o primă dimensiune a străinismului o reprezintă non-ortodoxismul (străinism spiritual). Ortodoxia reprezintă chintesența spirituală a românilor, fiind, din această cauză, o precondiție a românității: "Pentru tot Românul, a fi român
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a rezistat testului suprem al războiului din care s-a zămislit mărețul Reich German? Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei, a cărei axă centrală îl constituie anti- străinismul, este preluată și specificată de Melidon în trei aspecte: a) o primă dimensiune a străinismului o reprezintă non-ortodoxismul (străinism spiritual). Ortodoxia reprezintă chintesența spirituală a românilor, fiind, din această cauză, o precondiție a românității: "Pentru tot Românul, a fi român este a fi crescin, și a fi crescin este a fi crescin de ritul bisericeĭ
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al războiului din care s-a zămislit mărețul Reich German? Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei, a cărei axă centrală îl constituie anti- străinismul, este preluată și specificată de Melidon în trei aspecte: a) o primă dimensiune a străinismului o reprezintă non-ortodoxismul (străinism spiritual). Ortodoxia reprezintă chintesența spirituală a românilor, fiind, din această cauză, o precondiție a românității: "Pentru tot Românul, a fi român este a fi crescin, și a fi crescin este a fi crescin de ritul bisericeĭ resăritului" (Melidon, 1874, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
această cauză, o precondiție a românității: "Pentru tot Românul, a fi român este a fi crescin, și a fi crescin este a fi crescin de ritul bisericeĭ resăritului" (Melidon, 1874, p. 119). b) a doua dimensiune este reprezentată de "jidani" (străinism etnic): "Streinismul, în România, este represintat, în mod maĭ covârsitor și maĭ vetemător, prin Evreĭ (jidanĭ)" (Melidon, 1874, p. 120). Dacă în privința apartenenței confesionale și a opiunilor religioase, Melidon promovează o atitudine tolerantă, lucrurile se schimbă dramatic atunci când vine vorba
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
catolic ortodocs, saŭ din mosaic (ovreiŭ) crescin, avem însă dreptul și datoria de a obliga și a îngriji ca să îmvețiă limba și istoria nóstră toți streiniĭ conlocuitorĭ în acéstă țérră" (Melidon, 1874, pp. 124, 120). c) a treia dimensiune a străinismului o constituie proprietatea funciară non-românească (străinism funciar). Misia națională pe care învățătorii rurali au datoria de a o împlini presupune și convingerea țăranilor să nu își vândă pământurile străinilor. Daca însă pământurile vor încape cumva în mâna streinilor, ele nu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
crescin, avem însă dreptul și datoria de a obliga și a îngriji ca să îmvețiă limba și istoria nóstră toți streiniĭ conlocuitorĭ în acéstă țérră" (Melidon, 1874, pp. 124, 120). c) a treia dimensiune a străinismului o constituie proprietatea funciară non-românească (străinism funciar). Misia națională pe care învățătorii rurali au datoria de a o împlini presupune și convingerea țăranilor să nu își vândă pământurile străinilor. Daca însă pământurile vor încape cumva în mâna streinilor, ele nu se vor maĭ putea rescumpăra în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
discriminarea între cei care au rămas locului și cei care au părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar cei care au părăsit provincia au fost bogații: "parte din oamenii bogați și unii locuitori ai orașelor, lipsiți
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pătruns recent în sistemul limbii, unele dublând cuvinte deja existente în limbă (reverie neologism, sinonim cu un cuvânt format pe teritoriul limbii române: visare), altele trimițând către realități noi: computer, hamburger etc. Acestora li se adaugă așa-numitele xenisme 52 (străinisme), folosite în limbi diferite, în diferite domenii de activitate (ca niște termeni internaționali): allegro, piano, et alii, confer, ex libris. Neologismelor (intrate în sistemul limbii) li se opun barbarismele unități lexicale pe care au încercat să le impună vorbitori din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
decât originea, decât cetățenia, este adeziunea la viața spirituală a poporului român, împărtășirea acelorași valori și credințe. Joachim-Peter Storfa vorbește de o "concepție maniheistă"275 la Eminescu, potrivit căreia tot ce este românesc este calificat drept frumos și bun, în vreme ce străinismul este în totalitate negativ. Responsabili de starea jalnică a țării sunt îndeosebi două nații, evreii și grecii: "Nu toți pungașii pe cari i-au adus fanarioții, nu toți Cârjaliii și Caragialâii, nu toate stârpiturile Fanarului și ale Orientului, nu toți
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ezită să evidențieze meritele acestor popoare atunci când este cazul. La polul opus, Al. Oprea apreciază că numai la o lectură grăbită a articolelor lui Eminescu și prin eludarea contextului social-istoric textele acestuia pot fi bănuite de xenofobie 277. În spatele repudierii "străinismului" se află de fapt interesul față de problemele țării și grija pentru situația grea a țărănimii. Pătura superpusă era alcătuită, potrivit jurnalistului, din elemente alogene mai vechi, care se "aclimatizaseră" în societatea românească, și din imigranți din imperiile vecine. Formată în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ne spune A. Russo, versat în literatura politică europeană: boierinașii îndurerați se dedau doctrinelor filozofice 2. Atât boierii mari, cât și boierinașii (prin I. Tăutu) își teoretizează interesele cu ajutorul literaturii politice europene. Așadar, în luptă sunt interese reale și "europenismul" ("străinismul") servește numai spre a găsi formule pentru aceste interese. Întreb pe dl Rădulescu-Motru: este acesta raționalism, slăbiciune intelectuală, șarlatanism? La astfel 1 Vezi sfârșitul Amintirilor lui Russo și articolul citat al lui Kogălni-ceanu despre Demidoff, din "Dacia literară". 2 Amintiri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și Germania" 2, și, în articolul despre Bălcescu: "Tinerimea Moldovei, întoarsă de la universitățile Germaniei și Franciei, adusese cu dânsa în societate o comoară prețioasă de idei nouă și de simțiri patriotice"...3 (Să se observe ceea ce am mai spus că: "străinismul" a creat patriotismul.) Dar ceea ce e mai curios e că Alecsandri pune gura ridicolului Iorgu teorii de ale sale, teorii scumpe: "Iorgu : Am cercat de toate fără a da de mulțămire!... Mi-am zdruncinat șelile prin droșce pe paveaua noastră
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
tot practic, în opere beletristice. În tipurile în care el a ridiculizat tendințele sociale, a ridiculizat totodată și pe stricătorii de limbă. Și nici nu se putea altmintrelea, pentru că, încă o dată, felul vorbirii, admiterea unui jargon artificial ori împestrițarea cu străinisme sunt strâns legate cu mentalitatea omului, cu apucăturile sale, cu modul său de a se comporta cu împrejurările. Acel care disprețuia starea din acea vreme și voia să reformeze totul trebuia să reformeze și limba. Franțuzitul trebuia să fie democrat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cultivarea geniului național, a acelui Volksgeist pe care Herder l-a descoperit ca fiind chintesența identitară a popoarelor. În opoziție cu inclusivismul patriotismului civic cimentat pe cetățenie și binele public, patriotismul etnic este exclusivist. Bărnuțiu protestează în termeni vehemenți împotriva "străinismului", promovând o formă de purism național, un românism purificat de orice fel de interferențe din afară care să altereze instituțiile strămoșești. În doctrina bărnuțiană găsim elementele unei pedagogii a xenofobiei, anti-străinismul pe care îl militează fiind consecința extremă a patriotismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Și ce poate fi mai sigur decât metoda prusacă de instrucțiune în scopuri naționaliste care a rezistat testului suprem al războiului din care s-a zămislit mărețul Reich German? Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei, a cărei axă centrală îl constituie anti- străinismul, este preluată și specificată de Melidon în trei aspecte: a) o primă dimensiune a străinismului o reprezintă non-ortodoxismul (străinism spiritual). Ortodoxia reprezintă chintesența spirituală a românilor, fiind, din această cauză, o precondiție a românității: "Pentru tot Românul, a fi român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a rezistat testului suprem al războiului din care s-a zămislit mărețul Reich German? Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei, a cărei axă centrală îl constituie anti- străinismul, este preluată și specificată de Melidon în trei aspecte: a) o primă dimensiune a străinismului o reprezintă non-ortodoxismul (străinism spiritual). Ortodoxia reprezintă chintesența spirituală a românilor, fiind, din această cauză, o precondiție a românității: "Pentru tot Românul, a fi român este a fi crescin, și a fi crescin este a fi crescin de ritul bisericeĭ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]