65 matches
-
nu trebuiau să participe la „manifestațiuni sau congrese internaționale fără autorizația expresă a Ministerului Muncii”. Practic sindicatele sub regimul carlist își desfășurau „activitatea numai pe plan național”. Carol al II-lea, cu Decretul-lege din 15 decembrie 1938, a reorganizat instituția Străjeriei, creată în toamna anului 1934. Prin intermediul ei, dorea ca tineretul în totalitate să fie înregimentat la acțiunile sale de reformarea a societății românești. Totodată, era și prilejul pentru rege ca să se dea „în spectacol cu o nouă uniformă - pantaloni scurți
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
această organizație paramilitară. Șeful lor suprem era „marele străjer”, adică regele. Toți străjerii trebuiau să-i jure credință, iar activitatea lor era direcționată mai degrabă pentru proslăvirea suveranului și a instituției monarhice decât pentru pregătire paramilitară așa cum era concepută mișcarea Străjeriei. Armand Călinescu, ministru de Interne în guvernul Miron Cristea, și succesorul acestuia după decesul lui, ca cel mai devotat susținător și fervent adept al măsurilor luate, l-a sfătuit pe regele Carol al II-lea să impună întregii națiuni o
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ministru de Interne în guvernul Miron Cristea, și succesorul acestuia după decesul lui, ca cel mai devotat susținător și fervent adept al măsurilor luate, l-a sfătuit pe regele Carol al II-lea să impună întregii națiuni o organizație asemănătoare Străjeriei. Adică un partid ce nu avea nimic comun cu denumirea, programul sau organizarea celor interzise curând de pe scena politică românească. În concepția lui Carol, ca și a celor din preajma sa, rolul acestui partid era de a „organiza națiunea” și de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
neștiut până în 6 septembrie, după cum declarau cei din cursul superior. Profesorii se fereau de el, toți, nu era, printre ei, nici măcar un simpatizant al "mișcării". În anii trecuți "mișcarea" pătrunsese totuși în școli, însă Carol al Il-lea înființase "străjeria" și reprimase fără cruțare cadrele didactice sau elevii care citind Pentru legionari și Cărticica șefului de cuib, interzise, se simțiseră tentați să adere. Erau eliminați din toate școlile. Le citisem eu însumi, dar mult mai înainte citisem Discurs asupra metodei
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
întunecos; Dară ea înflorată de adânca ei durere, În imagini de talazuri cînt-a Daciei cădere Și cu-albastrele ei brațe țărmii-i mângâie duios. Se constelă sara. Ziua a fugit în lumea mării Și pe culmile de munte focuri au aprins străjerii; Ca și pete mari de aur n-umbra văilor adânci, Ele par suspinse-n nouri. Lângă foc străjerii-aruncă Pe pereții suri de piatră umbra lor fantastic-lungă. Armia doarme pe pajiști ridicate și sub stânci. {EminescuOpIV 138} Sub o stâncă lângă focul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
chef se așternură Pîn-ce în miezul nopții pe toții somnu-i fură... Din calul acel mare Elinii se coboară, Cu pază ei prin uliți în pândă se strecoară; Cum văd că mic și mare căzuse-n somn ca morți, Ei gîtue străjerii, ce stau lungiți la porți Ș-aprind făclii în noapte pe-a zidurilor creste. Din Tenedos văzură luminile aceste Și-mplătoșați cum fură, armați cu lănci și săbii S-apropie de țărmuri pe negrele corăbii. Când peste lumea toată domnea a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o zi toată tabla cu alviță a unui alvițar și de poftă a uitat că n-are cu ce plăti. A intrat alvițarul în curte după el și Camburu, ca să scape, s-a urcat până sus pe stâlpul pavilionului de străjerie, pe care ridicam noi în fiecare dimineață drapelul. Eram în pauza cea mare și ne-am strâns toți să ne uităm. A venit subdirectorul. Ce e asta, domnilor? I s-a povestit. Camburule, dă-te jos de-acolo, a strigat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Informații din Inspectoratul General al Jandarmeriei Primele tentative de a înființa organe de ordine internă se regăsesc în 1775 când domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti a înființat unități de ordine publică rurală și în 1830, când a apărut o jandarmerie (străjerie) a pământului. Un punct de cotitură important l-a reprezentat elaborarea Regulamentului Organic, în perioada 1830-1831, pentru că, sub raport militar, a prevăzut înființarea miliției naționale și a străjii pământești. Pentru punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului Organic au fost adoptate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
că lucrează „continuu și solid” în România, astfel încât pentru anihilarea acestora erau necesare dovezi certe. Din datele deținute s-a constatat că iredentele lucrează foarte mult prin preoți și învățători, care sfătuiesc pe tineri să nu ia parte la exercițiile străjeriei, cercetașilor sau premilitarilor organizate sub auspiciile statului. În plus, au fost constatate elemente introduse înadins în țară pentru sabotarea instrucției premilitare, dar și unii învățători români care nu sunt „la același nivel de solidaritate” națională cu colegii lor. Serviciul Jandarmeriei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
învățării limbii române II. Predarea vocabularului III. Programele analitice IV. Competențele vizate prin studierea limbii române V. Lectura ca proces oral VI. Profesorul de limba română VII. Manualul de limba română VIII. Predarea lecturilor IX. Lectura particulară X. Biblioteca XI. Străjeria XII. Prelucrări XIII. Exerciții de vorbire XIV. Elevul XV. Exerciții de scriere XVI. Tipuri de exerciții XVII. Predarea ortografiei XVIII. Problema stilului XIX. Predarea literaturii XX. Tipuri de educație formate prin orele de literatură XXI. Analiza literară XXII. Exerciții de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
materialul insuficient din manual” (F. Ilioasa, 1939: 25). X. Biblioteca Și în această chestiune, Papadopol și Ilioasa menționează două probleme asemănător abordate: idealul ca elevul la terminarea liceului să aibă în biblioteca personală operele scriitorilor români studiați și orele de „străjerie”, respectiv „ore de lectură, în care elevii vor fi deprinși a împrumuta cărți, după toate formele obișnuite în bibliotecile publice, a le citi în liniște și a lua note după cele citite” (Fl. Ilioasa, 1939: 25). XI. Străjeria Acest termen
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
orele de „străjerie”, respectiv „ore de lectură, în care elevii vor fi deprinși a împrumuta cărți, după toate formele obișnuite în bibliotecile publice, a le citi în liniște și a lua note după cele citite” (Fl. Ilioasa, 1939: 25). XI. Străjeria Acest termen este întâlnit la ambii autori, și desemnează pe lângă activitatea descrisă mai sus și activitatea desfășurată cu elevii prin „colaborarea uneia sau mai multor clase în scopul de a pregăti pentru șezători, sau pentru solemnități, recitări de poezii, piese
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
În ultimele bănci, iar Între noi și ceilalți era o bancă liberă - Doamne ferește, să nu-i influențăm În rău! - Era o bancă liberă? - Un rând liber, sigur. Dacă e să-mi amintesc și mai din trecut Încă, știți, am făcut străjeria - eram elevă foarte bună, aveam și nu știu ce responsabilități. Nu mai țin minte foarte bine cum era pe atunci - aveam și uniforme, cu cravată, Îmi amintesc venirea regelui pe un 24 ianuarie... Chiar dacă trec așa de la una la alta, vă spun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
facultatea de filosofie în Elveția, unde l-a avut profesor pe Clopared. Viața îl dusese acolo unde crezuse el că poate parveni mai ușor, în instituția înființată de Carol al II-lea, Oficiul de educație al tineretului român, OETR, sau Străjeria, cum se mai chema, primind gradul de comandant străjer. Din ce motive fusese arestat, n-am aflat. Acum, toată fizionomia lui era a unui speriat. Din puținele convorbiri mi-am dat seama că era pregătit, foarte fricos și, din această
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și care se va elibera de dorința de parvenire și carieră, și va fi animat, în schimb, de dorința de "jertfă anonimă" și "eroism nerăsplătit". Pentru Smântânescu, soluția pare mult mai pragmatică și constă în canalizarea energiilor locale sub pavăza străjeriei, în scopul ridicării spirituale a populației prin conferințe și alte manifestări culturale 56. Poetul Ion Valerian conștientizează că lipsa instituțiilor culturale - teatru, biblioteci, universitate - determină exodul tinerilor, dar, consideră că "după ce au asimilat nectarul din florile îndepărtate", aceștia ar trebui
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ținea seamă de păcate, Doamne Doamne, cine ar mai rămânea? Dar la Tine este iertarea, toți să se închine înaintea Ta! La Domnul mi-i nădejdea, și-n El nădăjduiește sufletul meu. Sufletul meu așteaptă pe Domnul, mai mult decât străjerii zorile Să nădăjduiască Istrael în Domnul, că la Domnul este îndurarea. Milostivire multă e la El și El va izbăvi pe Istrail de toate fărădelegile lui. Lăudați pe Domnul, toate neamurile! Lăudați-l pe El toate popoarele! Că mare este
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
importante sau la inspecții. Această pregătire i-a oferit totodată și o bază solidă de tactică și strategie militară” apreciază unul dintre biografii regelui Mihai. Programa școlară (curriculum-ul) a clasei voievodale era completată și cu activități de cercetășie și străjerie. Elevii Școlii Palatine au constituit o ceată, ce a introdus cercetășia în Școală. Organizația de cercetași a unei școli era o centurie. Mai multe centurii formau o cohortă. Toate organizațiile de cercetași din Municipiul București constituiau o legiune. Cercetașii organizau
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
dar și ostaș vrednic care și-a început cariera de la gradul de soldat”. Cu certitudine această participare nu avea forma, durata și intensitatea participării unui străjer obișnuit, ci constituia un model propagandistic. „...Prin mărețul exemplu al Măriei Sale Marelui Voievod Mihai, Străjeria a luat un avânt nebănuit”, aprecia Teofil Sidorovici, comandantul Străjii. Joi, 20 iunie. Mihai a sosit la Orăștie, venind de la Hunedoara. Populația orașului, în frunte cu primarul, școlile și autoritățile, i-au făcut o primire călduroasă în fața monumentului Regelui Ferdinand
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Crăciun și Anul Nou. În acest context, elevii clasei voievodale (deci și Mihai) organizează un spectacol ,,cu prilejul Vicleimului”, la care a participat și tatăl Voievodului. În această perioadă, când Mihai era încă străjer, Carol acorda o mare atenție folosirii Străjeriei ca mijloc de educare a tineretului țării. El a afișat o atitudine de atașament față de tradițiile românești și obiceiurile țării, folosindu-l și pe Mihai în exprimarea acestei poziții. ,, În locul bradului împodobit la sărbătorile Crăciunului, obicei împământenit în vremea de după
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
dar a evidențiat calități prețioase de o mare valoare pentru un conducător: prevedere, acțiune, sentimentul și conștiința răspunderii”. Comisia prezidată de maiorul adjutant T. Sidorovici a fost impresionată de seriozitatea lui Mihai. Vineri, 23 aprilie. Este sărbătoarea Sf. Gheorghe, patronul Străjeriei, prilej cu care are loc ,,învestirea Măriei Sale, Marelui Voevod Mihai ca străjer șef de cuib”, precum și a colegilor de clasă, reușiți la examenul de șef de cuib. Solemnitatea a avut loc în sala de gimnastică a Școlii Palatine, în prezența
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
slujbă religioasă, au fost acordate decorații aeronautice și a avut loc o masă comună. Pe 8 iunie 1937 a avut loc ,,Serbarea Tineretului”, a cărei reușită se datora după opinia lui Carol, imboldului dat de Teofil Sidorovici, noul Comandant al Străjeriei. Presa relata că, deși bolnav de gripă la Sinaia, Carol al-II-lea ,,a îmbrăcat uniforma de Mare Străjer și alături de augustul fiu, Măria Sa Marele Voievod Mihai a sosit pe neașteptate în Capitală” și a distribuit cele 500 de fanioane străjerești comandanților
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Sărbătoarea Restaurației și Ziua Tineretului. Cu prilejul sărbătoririi Restaurației, Mihai a pregătit un cadou pentru tatăl său. Nu i l-a dat, ca Duduia, pe 7 iunie, ci, conform tradiției, pe 8 iunie. În această zi s-a organizat Serbarea Străjeriei (Tineretului) pe Stadionul ANEF. La marea demonstrație participau 30.000 de străjeri. Ploua. Totuși, Carol a trecut în revistă legiunile străjerești, refuzând mantaua de ploaie, ce i s-a oferit, și a ținut o cuvântare. Serbarea a fost apoi întreruptă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Palatul din Calea Victoriei, drumul trăsurii în care se aflau Carol și Mihai și al cortegiului regal a fost presărat cu flori. La ora 1335, cortegiul regal a ajuns la Palat. Corul Străjii Țării a cântat Imnul străjeresc și melodia Toți străjerii. Suveranul și Mihai au ieșit în balconul Palatului, au fost ovaționați îndelung și au răspuns manifestației populației. Patriarhul a rostit o scurtă cuvântare, iar Carol a răspuns cuvintelor de bun venit. Joi, 1 decembrie. Mihai asistă la matineul de la Teatrul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
membrii Academiei și ai guvernului. Președintele Academiei, Rădulescu-Motru, a rostit un discurs, urmat de Carol al II-lea. (Vezi foto nr. 26.) Sâmbătă, 3 iunie 1939. La Subsecretariatul de Stat al Propagandei are loc o ședință cu tema Presa și Străjeria, la care sunt prezenți reprezentanți ai presei românești și străine. Comandantul Străjii Țării, Teofil Sidorovici vorbește despre „Măria Sa Marele Voievod Mihai, exemplul străjerilor de pretutindeni. Regele Carol al II-lea l-a dăruit Străjeriei pe Mihai „dezbrăcându-l de toate
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
o ședință cu tema Presa și Străjeria, la care sunt prezenți reprezentanți ai presei românești și străine. Comandantul Străjii Țării, Teofil Sidorovici vorbește despre „Măria Sa Marele Voievod Mihai, exemplul străjerilor de pretutindeni. Regele Carol al II-lea l-a dăruit Străjeriei pe Mihai „dezbrăcându-l de toate podoabele regalității” și i-a cerut să respecte cerințele străjeriei: supunere, spirit de ordine, dorință de înfăptuire etc. Ca străjer, Mihai „a fost plugar harnic cu palmele bătătorite de coarnele plugului și la sapă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]