1,772 matches
-
din noi păzea bagajele, pe teugă[vi], la adăpostul unui umbrar acoperit cu pânză de velă[vii]vopsită în albastru, iar celălalt mergea să facă aprovizionarea cu bere. Eram doi aventurieri plecați în necunoscut. Numai când vedeam întinderea de apă străjuită pe maluri de sălcii pletoase și pline de scorburi, cu rădăcini enorme înfipte în maluri și crengile scăldate în apa tulbure a brațului, ne și imaginam ce locuri bune de pescuit se găseau la rădăcina acestora, mai ales pentru somn
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
cu barca. După traversarea brațului și depășirea moteluluiLebăda,mergând în amonte[x]pe Dunărea Veche, am făcut la dreapta pe un canal. Era navigabil, deoarece circulau pe el șalupe și vaporașe mici de pasageri, spre inima deltei. Ambele maluri erau străjuite de plopi și sălcii. Pe malul drept vedeai mâna omului care a trecut pe acolo, la pescuit. Malul stâng era împădurit și inaccesibil. Peste tot erau cuptoare săpate în pământ, gata să primească ceaunul pentru ciorba de pește sau mămăliguță
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
frecvență funcționează sufletul viu în “mașinuța biologică”, nu vei cunoaște nici cum funcționează Carul Ceresc”, mi-a mai zis îngerul, care mergea înaintea mea călare pe un Cal uriaș, roșu- argintiu, cu stea în frunte și cu copite de aur, străjuit de doi Străjeri ai Sfântului Graal...Povestea continuă dar o voi spune în altă scrisoare... Azi voi scrie, așadar, despre lucruri mai pământene. Bunăoară, ieri am avut o discuție prin telefon cu fiul meu cel mare, Alexandru, din care mi-
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (2) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1391798656.html [Corola-blog/BlogPost/360386_a_361715]
-
în alt canal. La aceasta se poate ajunge printr-un tunel în stâncă. Puțin mai la vale în fața ochilor se desfășoară un lac în mijlocul căruia se află o insuliță cu niște ruine năpădite de vegetație. De jur împrejur lacul este străjuit de arbori iar în câteva locuri sunt prezente insulițe cu nuferi înfloriți Spre aval aleile șerpuiesc printre arborii de diverse specii și diferite vârste ca într-o pădure amenajată cu grijă. Între canalul cu apă, lac și parcul Palatului Regal
IL GIARDINO INGLESSE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Il_giardino_inglesse_ion_nalbitoru_1364304083.html [Corola-blog/BlogPost/345411_a_346740]
-
cațără ca niște alpiniști foioasele și rășinoasele, de o parte și de alta a râului Olt ce desparte grupa Munților Făgăraș de cea a Munților Parâng, deodată spectaculosul defileu își deschide larg porțile la confluența bătrânului Râu cu Lotru. Lotru străjuiește, ca hotar, între Munții Căpățânii și cei ai Lotrului. De aici se desfășoară spre apus până la Voineasa dar și spre miazănoapte, pe valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Vornicu Mareș Băjescu, anul1666, și una dintre cele mai moderne centrale hidroelectrice din Europa. Revenind la Gura Lotrului, de la cătunul Văratica și de la apele Oltului care scaldă stânca Muntelui Cozia, spre apus, pe drumul național DN7A, se întinde orașul Brezoi străjuit de o parte de apele bătrânului Olt și Muntele Cozia, iar la nord de vestita stâncă ce se ridică deasupra comunității, Țurțudanul, urmată de Pietrele Doabrei. De partea cealaltă, la sud, orașul este flancat de Muntele Foarfeca și Naruțu din cadrul
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
care îl obosea, visând la o căsuță la periferia orașului, departe de zgomotul acestuia. Daca el admirase ceva, întâia oară când a mers la mătușa, cu siguranță a fost vorba despre locuința ei: o vilă cochetă, înconjurată de flori și străjuită de un tei secular, situată pe o străduță îngustă, undeva în zona Operei, departe de puhoiul de pietoni sau convoiul de mașini ce reprezentau factori de stres, în opinia lui. ( va urma) Referință Bibliografică: WEEKEND GRATIS - ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485540681.html [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
Moldova Nouă. Chiar în mijlocul satului observăm clădirea destul de impunătoare a Căminului Cultural, iar apoi trecem peste podul Ogașului Mare cum îi spun localnicii, micului pârâu al Cralievățului, important izvor care alimentează satul cu apă potabilă. În fața pe un vârf ce străjuiește împrejurimile se ridică Cula, celebra cetate care este construită încă de pe vremea dacilor, având un caracter strategic de a lungul istoriei. Legende despre această cetate sunt multiple unele conținând și adevăruri care nu au fost probate în timp. La ieșirea
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Plecarea_din_moldova_veche_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
moschei de altele, văzute în Limassol sau la Episkopi, prin stilul arhitectural și prin măreție, nu degeaba este numită „Marea Moschee..” Câte legende n-o mai ascunde și aceasta... Castelul medieval - Fort Larnaca Situat în capătul sudic al bulevardului care străjuiește coasta marină, cunoscut sub numele „Phinikoudes”, castelul medieval, după însemnările aceluiași Giovanni Mariti care a studiat istoria locurilor în timpul șederii sale aici, la mijloc de secol XVIII, a fost construit de către turci, deși, se pare că acesta ar fi fost
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
pești. Autorul prezintă în culori semnificative, „Expoziția de sculptură în metal”, „realizată prin anii ’70, în urma unor tabere naționale, organizate de forurile culturale de atunci, cu participarea unor artiști de renume, care și-au lăsat semnăturile pe monumentele impunătoare care străjuiesc aleea principală pe toată întinderea ei centrală”. Cu mândrie justificată, dar și cu sufletul impregnat de un lirism tulburător, autorul afirmă: „Faleza Dunării din Galați este unică pe întreg cursul european al Dunării printr-o dimensiune naturală, și anume prin
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Strajer_la_portile_fluviului_cezarina_adamescu_1391006750.html [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
în șir, fără exagerare, pentru că în ele descoperim permanent subiecte demne de a fi dezbătute. Mi-am permis, pentru întâlnirea de la Craiova să subliniez, mai întâi, că această „tânără” autoare a venit de departe, de acolo unde, munții falnici ce străjuiesc „Țara de Piatră” se încarcă cu energia pozitivă în care a fost plămădită, cea care o ajută să rămână același zid de nepătruns de nimic rău, neadevărat sau lipsit de dragoste. Ei bine, din acea energie pozitivă, sunt convins, a
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_o_noua_stea_in_universul_li_marian_malciu_1365360664.html [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NOIEMBRIE Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 307 din 03 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Noiembrie cu frunza galbenă și rară, Parânguri albe străjuiesc la miazănoapte Lumina din obrajii arțarilor de ceară Topitu-s-a în zarea... amurgurilor coapte Mai ’naltă-mi pare-acum pădurea de salcâm Noiembrie... melancolia ta mă doare crud Tămâia serilor ce-au ars se face scrum Și vântul suflă versuri
NOIEMBRIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Noiembrie.html [Corola-blog/BlogPost/348702_a_350031]
-
am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați. Eram mulți. Mai târziu am aflat că eram 1000 de deținuți. Dintre noi, 100 eram preoți. Ne-am instalat fiecare pe la paturile noastre. Din “Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
a fost Părintele lor duhovnicesc și, fără să greșim, putem spune, pe cel care a fost Părintele duhovnicesc al Bucureștiului. Slujba înmormântării Părintelui Constantin Galeriu, prin amploarea sa, a fost asemenea unei ceremonii de canonizare. Astăzi, florile și candelele ce străjuiesc mormântul situat lângă biserică, pe latura de nord, mărturisesc evlavia și dragostea oamenilor pentru cel care a fost una dintre cele mai vii conștiințe creștine ale neamului românesc din secolul al XX-lea. Așadar, în data de 10 august anul
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august by http://confluente.ro/In_memoriam_noua_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1344406657.html [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
JOHANN STRAUSS Autor: Viorel Baetu Publicat în: Ediția nr. 497 din 11 mai 2012 Toate Articolele Autorului O splendida poartă din lemn sculptata măiestru „Poartă Maramureșană” amintește de ziua în care Maramureșul și Viena s-au unit în suflet. Ea străjuiește acum aleile parcului Böhmischer Prater din Viena, simbol al sufletului vienez, unde pe ălei plutesc și astăzi acordurile neuitatelor valsuri, compuse de Johann Strauss. La a 6-a ediție a festivalului „Ziua Europei” la Viena, au participat și în acest
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_romani_la_ziua_europei_viorel_baetu_1336784417.html [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
drumul nostru și destul de aproape, răspunse el vesel, deschizându-i portiera. Umbrele lungi ale copacilor făceau ca seara să se instaureze mai repede pe alei, dar era plăcut. Aerul curat și mirosul proaspăt al florilor și straturilor de iarbă ce străjuiau majoritatea aleilor provocaseră la plimbare mulți oameni. Erau de toate vârstele. Doar băncile erau ocupate, în exclusivitate, de bătrâni și de îndrăgostiți, care nu se sfiau să se strângă în brațe și să se sărute. Iuliana a vorbit cu mama
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1429973264.html [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
pentru această oră târzie să-ți cumpăr taina cu umbre arse pe buzele tale din care mai răsar trandafiri pe chipul globului rostogolit în aceeași veșnică oră, obosită... târzie... TOT CE VĂ SPUN Am străbătut întinderea de piatră goală, pustiul străjuit de stânci acoperite cu gheață și-am întrupat cuvântul ca să înțelegeți tot ce vă spun și, mai ales... ce nu vă spun !... OARE CINE SUNT? Sunt, oare, pana de pasăre rătăcită-n agonia zborului? sau izvorul secat din lacrima toamnei
DIN VOLUMUL 101 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_volumul_101_poeme_viorela_codreanu_tiron_1385918489.html [Corola-blog/BlogPost/344503_a_345832]
-
parte a manifestărilor respective, din iulie 2009. Și a stat la Geneva mai multe luni, a iernat acolo, apoi Dumnezeu a dus-o, prin alți frați lângă Los Angeles, la Bellflower, de acolo a plecat mai departe, în Michigan. Acum străjuiește - pentru un an - la Calvin College, National Liberal Arts College, în Grand Rapids, Michigan. Eu nu am plănuit să fac această sculptură. Mie mi-a dat Dumnezeu ideea aceasta, acum 17 ani, și o aveam, ca schiță, în atelier. Atât
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan.html [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
iubirii poezie [] Poezia de dragoste - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ] 2009-10-19 | | Lacrimile iubirii Spiralate șoapte, sunt ale inimii cuvinte nestemate... se încălzesc toate adunate... sub aripile iubirii noastre între heruvimi, rămân în urmă clipele de lumină intersectate între poteci vii ce străjuiesc tot cerul nopții zi de zi... și când ne îmbrățișăm iubito se ridică în stoluri emoțiile ce izvorăsc din ale noastre fierbinți inimi... apoi revin în chip de bucurii vii sub perdele de rouă, ce ne umezesc și sufletele... și
LACRIMILE IUBIRII de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lacrimile_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/355505_a_356834]
-
în fiecare replică, se poate observa o lacrimă, de râs sau de durere, fericirea și nefericirea, pentru că ele alcătuiesc viața și aceasta a fost ilustrată prin diamantul inegalabilului său talent. Când spunem Caragiale, spunea Ceahlăul, străjerul Moldovei, spunem uriaș care străjuiește granițele literaturii române. Maestrul s-a cununat cu Nemurirea. Să-l sărbătorim, popor român! Lăsați-i pe Tipătești, Trahanachi, Farfurizi, Cațavenci, pe Zoițicile, Mițele, Zițele, pe Leonizi și Efimițe, lăsați atmosfera viciată, aerul îmbâcsit de minciuni pe care ei le
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Anul_caragiale_ion_c_hiru_1332436334.html [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
de băut o luau direct din apele Dâmboviței, de acolo de unde pătrundea în oraș, rămase pe versantul opus în urma trăsurii, care înainta în galopul cailor spre primul mare han ce începuse a-și contura silueta. Răsărite din verdele codrilor, care străjuiau de o parte și de alta orașul, razele tremurânde ale soarelui cuprindeau ca un evantai nașterea a tot ceea ce putea supraviețui pe acest pământ - armonia omenescului cu a divinului. Din ceruri de voiai să cobori, pe-acolo pe unde ținutul
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
inima orașului așezat în toată puterea cuvântului pe o ridicătură de pământ, ce părea făcută de mâna omului. Spre Dealul Mitropoliei, pe malul drept al acestui râu, între cele două ulițe, nu departe de chei, puteai vedea o biserică singuratică, străjuită de un turn, pe un vârf de deal înecat în verdeață, numită biserica Radu Vodă. La o depărtare nu prea mare, se înălța silueta altei biserici, mică și neîngrijită, acoperită cu șindrilă, pe care bucureștenii o știau cu numele de
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Bucur, observai morminte presărate cu cruci strâmbe, cimitirul bisericii a cărei cruce, spre a nu ieși din linia celorlalte, părea din creștet plecată privind vechile clădiri ale mănăstirii cu turnuri de veghe, cu bastioane străpunse de creneluri și ferestre, care străjuiau din toate părțile lăcașul sfânt, ridicat de Radu Vodă. Deasupra lanțului întreg de ziduri înalte, se vedeau turlele plumburii și cupola mare a turnului de clopotniță a bisericii. De-a lungul acestui râu, orașul se întindea de o parte și
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
funcționar. Urcă un șir lung de scări, parcurse un alt hol mai mic în formă de dreptunghi după care se opriră în fața unei uși din lemn, neagră, înaltă, cu sculpturi florale, atât pe întinsul ei cît și pe tocurile ce străjuiau intrarea. Ușa se deschise. Ana fu poftită de cel care o însoțise să intre. La biroul central, ispravnicul, în vârstă de cincizeci și patru de ani, înalt, încărunțit la tâmple, cu monoclul în mâna dreaptă, se ridică. La prima vedere
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
care „Au vândut brazde de ogor”, pe câtă vreme „Destinele nu sfârșesc singulare, / Căci au ecou în hău de frământări / Cât soarele pe ceruri mai răsare / Ne amăgim cu false dezmierdări.” (N-am să rechem). Gândurile sunt „cu blesteme” și „Greu vor străjui oftatul / Adunate-n anateme / Ne hrănesc apostolatul” (De-ai să-mi furi) - spune poetul silit să trăiască în această lume plină de contradicții, invadată de „străine hoarde”, în care „din adâncuri ne pândesc rechinii” și care produce în om, confuzie
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]