2,407 matches
-
uita pe Stăpânul, ca prin ea să fie adus mereu la amintirea Celui ce a dat porunca și să știe clar că e supus rânduielilor Celui ce-l stăpânește<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., în rev. p. 12-13. footnote>. Părinții ne învață că oprirea gustării din pomul cunoștinței nu era absolută sau o oprire de principiu, ci temporară, o amânare pentru vremea când omul, după puterile lui raționale și cognoscibile, avea să fie apt
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
e bine, sau e numai în aparență bine și invers. Căci forul care decide acum ce e bine și ce e rău, nu mai e rațiunea, ci iraționalitatea simțirii ...<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 5. footnote> Sfântul Maxim vorbește despre două căi de a discerne. Mai întâi puterea de a deosebi cele spirituale (inteligibile), putere specifică sufletului care îl convinge ca de cele dintâi (cele inteligibile) să se prindă cu toată sârguința, iar
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
din el ar deveni dumnezei; iar Eva a crezut ...<footnote Sf. Ilarie de Poitier, Comment. In genesim, la I. Pitra, Spicilegium Sanctorum Patrum, tom. I, Paris, 1842, p. 162 apud Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 7. footnote>. Arborele acesta nu putea fi rău și dăunător omului, prin natura sa, dimpotrivă, era bun ca și restul creației lui Dumnezeu, căci neascultarea avea moartea în ea, nu pomul. La fel și Sfântul Ioan Damaschin spune că
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
bine. Și ținând seama de această părere viitoare a omului, Dumnezeu numește cu anticipație pomul din care va gusta el, în sens ironic, pom al cunoștinței binelui și răului<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 4. footnote>. Dar, Dumnezeu nu Se comportă pasiv în fața căderii lor: ei sunt scoși de la pomul vieții și printr-o retragere a acestui pom de la posibilitatea lor de vedere. Lumea devine netransparentă și producătoare de moarte și de corupție
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
bătăliile, deseori crâncene, de-a lungul istoriei, ale intelectualilor adevărați din sângerânda Bucovina, care nu vor, în ruptul capului, să-și uite obârșiile, datinile, cutumele, graiul și portul, bătăile inimii întru același ritm al iubirii de ctitori și de pământ strămoșesc, care este, totodată, ritm al bunătății, omeniei și cuminecării, al iertării tuturor celor ce au încercat, peste veac, să ne sugrume aspirațiile și idealurile noastre, de urmași ai lui Zamolxe, Zalmoxe și Deceneu, ai lui Burebista și Decebal, Ștefan cel
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
90, când grupuri de români, încă sinceri patrioți, umblau prin satele ucrainizate (s.n.) pentru a-și convinge conaționalii să ceară deschiderea școlilor în limba maternă, exista un suport din partea bunicilor crescuți în spiritul adevăratei credințe și cu dor de averea strămoșească. Prin biserici, în sfintele altare slujeau preoți de vârstă venerabilă, cu rezistența călită în timpurile de aspră prigonire a credinței. În predicile lor, fețele bisericești, care insuflau încredere și se bucurau de respect, îi deșteptau din pe românii asimilați de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
astăzi, mai mult ca oricând, este chemat să-și asume destinul istoric al strămoșilor săi!... În încheiere vom susține cu toată convingerea că prin publicarea acestor convorbiri duhovnicești cu un cunoscut, recunoscut și renumit ierarh și slujitor al Bisericii noastre, strămoșești și dreptmăritoare - Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan din Carpați - căruia îi dorim, cu acest prilej aniversar, să aibă parte, în continuare, de mult spor și de multe împliniri duhovnicești, autoarea ne-a făcut un scump cadou sufletului și cugetului nostru
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
dintre ei s-au văzut căzuți din puț în baltă: erau destui „frați” de-ai rușilor și aici care să aibă „grijă” de cei refugiați. Cu toate acestea și în pofida scoaterii oficiale din uz a grafiei latine de pe abandonatul pămînt strămoșesc dintre Nistru și Prut (vezi: Legea RSSM „Cu privire la trecerea scrisului moldovenesc de la alfabetul latin la alfabetul rus”, din 10 februarie 1941), haina adevărată a grafiei noastre nu s-a înstrăinat niciodată de fidelii fii ai neamului. Or, asemenea unui astru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
ruga și cu dăruirea să, slujind Faptele Mari ale Omului Mare într-o Dacie Mare, si îndemnându-ne pe noi Ucenicii lui să-l cinstim, să-l prețuim și să le continuăm permanent cu demnitate și onoare în Duhul Ortodoxiei strămoșești. Un alt fiu al Daciei Mari, scriitorul Ion Marin Almajăn l-a surprins pe Artur Silveștri îmbrățișat de Neam în aură de: „mare patriot și cărturar român, scriitor, filosof al culturii, editor și publicist de elită, creatorul rețelei de publicații
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
daca nu acele neclintiri sufletești de care ne-am agățat disperați la vreme de furtună!? Ele sunt acele rosturi adânc izbăvitoare care ne-au refuzat virtutea de a rezista politic la suprafață, în văzul lumii, pentru a ne dărui vocația strămoșeasca de a dăinui că neam, pe dedesubt, în văzul lui Dumnezeu”. În ceea ce mă privește mărturisesc că personal nu l-am cunoscut pe Gabriel Artur Silvestri-Părintele meu spiritual în Taină vocației scrisului. În sihăstria mea din Cetatea lui Bucur, comunicăm
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
liber”, naționaliști, în acel sens tradițional-ardelenesc, suntem! Extremiști nu! Naționaliști suntem, cum sunt, și francezii, și nemții, și grecii, și spaniolii, și americanii, și ungurii. A-ți iubi țara, pământul moșilor și al strămoșilor, casa și vatra părintească, tradițiile, credința strămoșească și memoria identitară înseamnă patriotism, o calitate a românului, nu extremism! Am luptat (și luptăm) cu hungaromania, cu hungaro-secuimea și cu lăcomia ei, ca să nu se lățească, precum o obrăznicie de neiertat, în numele așa-zisului Ținut Secuiesc. Nu vrem sfintele
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
în acesta pe unul din cei mai mari și autentici poeți ai neamului românesc al cărui stil poetic propriu dă versului voiculescian o fizionomie în care recunoaștem cu emoție trăsăturile cele mai ascunse și totodată cele mai adânci ale sufletului strămoșesc. În el ni se descoperă cumințenia pământului și frumusețea pârguită la soarele de peste veac al credinței creștine, dar și vâltoarea și zbuciumul cumplit al marilor genii omenești. Nu e o poezie ușoară, nici lesne de prins în comoditatea formulelor convenționale
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
un plastic la început extrem de urât, apoi tot mai acceptabil. Dar prima minirevoluție a fost aceea a pixurilor: nici nu vă puteți imagina ce a însemnat pentru noi apariția prin licee a primelor pixuri cehoslovace multicolore Hardmuth venind să înlocuiască strămoșescul creion cu vârful mereu bont, rupt și ascuțit la loc, și cu celălalt capăt ronțăit între dinți în răstimpul interminabilelor ore de școală. Golanii din fundul clasei aveau acum la îndemână o sarbacană redutabilă, fiindcă pixul se deșuruba dând la
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
steaua ta să nu apună Când vrea o putere infama. De la letopiseț citire Dorința ta spre cer să tune Românii vor reîntregire Uniți în crez și acțiune! ------------------------------------ New York 3 martie 2012 SĂ NE UNIM ! Să ne unim spre re-ntregirea Ținuturilor strămoșești Să nu trăim doar cu-amăgirea Din rugăciuni duhovnicești Pentru a ne salva trecutul Să ne unim, să condamnam Tâlharii ce ne iau avutul Pe veci să-i anatemizam Să ne unim să trecem Prutul Hotarul să-l mutăm pe
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
lui Novac Au venit de la Tighina Flamurile re-ntregirii Sași găsească rădăcina Și filonul nemuririi Ne-am prins în Horă Unirii Să scăpăm Țară de hoți Căci ne cere legea firii Să-i judecăm pe netoți ------------------------------------ Manhatan 21 octombrie 2012 LIMBA STRĂMOȘEASCA Noi vorbim pe vechi meleaguri Limba noastră cea română Slova dacilor de veacuri Ne e mama și stăpâna. Într-o lume fără moarte Ne-a unit dorul de țară Buchisind a vietii carte Într-o limbă milenara Ni se spune
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1689 din 16 august 2015. Limba noastră românească, Este limba din străbuni, Limba-n care scriem vesuri, Limba-n care suntem buni. Limba noastră românescă (Î)n-care plângem și doinim, Este limba strămoșească, Ce-o cântăm și o vorbim. Nu e limbă mai frumoasă, Nu e grai ca graiul meu Când în limba românescă Îl slăvesc pe Dumnezeu. Limba mea e-așa de dulce Parcă-i miere de albine! Dor îmi este-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
lume-or fi. Așadar, pe copii și pe nepoți Citește mai mult Limba noastră românească,Este limba din străbuni,Limba-n care scriem vesuri,Limba-n care suntem buni.Limba noastră românescă(Î)n-care plângem și doinim, Este limba strămoșească,Ce-o cântăm și o vorbim.Nu e limbă mai frumoasă,Nu e grai ca graiul meuCând în limba românescăîl slăvesc pe Dumnezeu.Limba mea e-așa de dulceParcă-i miere de albine!Dor îmi este-n limba mea,Când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
ci învățătura Lui, Evanghelia Lui.” „În cuvintele Lui simple se ascundeau și se descopereau adevărurile fundamentale ale creștinismului.” Dumnezeu ne-a dat pe unicul Său Fiu care prin răstignirea Sa a rupt porțile iadului eliberându-l pe om de păcatul strămoșesc. Chiar și în chinurile cele mai groaznice, după biciuire și răstignire, pe cruce, Mântuitorul adresează Tatălui ceresc o scurtă rugăciune pentru cei ce l-au crucificat: „Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac.” Prin Învierea Domnului nostru Iisus Hristos omenire
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
ale pomilor, de mișcarea lin legănată a fulgilor de nea, dacă iarna această cam călduroasă se îndură să ni-i trimită. Să ne bucurăm de mirosul de tămâie, de muzica cerească pe care o ascultăm cu sufletul, de colindele noastre strămoșești și de tot ce ne-a fost și ne este drag de aceste sărbători. De Anul Nou să ne sărutăm sub vâsc, să ascultăm plugușorul, sorcova, să bem paharul de șampanie spumoasă urându-ne să trăim mulți ani. Chiar dacă în
RUGĂ PENTRU CRĂCIUNUL ANULUI 2015 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380797_a_382126]
-
pus un umăr spiritual la înaintarea ta intelectuală și duhovnicească. Sper că ai primit scrisoarea mea. Îmbrățișări fetelor tale și toate urările de succes la învățătură și, mai departe, în viață. Dumnezeu să ne ajute tuturor, țării, neamului și Bisericii strămoșești. La mulți ani! Pr. Gh. Calciu 22 mai 1991 Dragă Tudorele, Sunt în tren spre N. York pentru o conferință a preoților ortodocși și trenul se leagănă teribil, așa că vezi cum arată scrisul. Am cu mine cartea ta Geneza ideilor
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
deocamdată, putem îngăduí și varianta conform căreia Haralampy, l-ar fi auzit și văzut (la televizor, evident) pe ministrul Radu Berceanu făcându-i colegului de Alianță, Crin Antonescu, o declarație de iubire, în versuri (mă rog, însușite de pe vreun ștergar strămoșesc...), care, prin abrogarea articolului 200 din Codul Penal, ar putea fi interpretată (declarația) total aiurea de către un oarece grămătic zelos și răuvoitor. Deci: Ești o floare, ești un Crin, Ești parfumul cel mai fin... - Ioi Iștenem!, am putea auzi prin
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
de trompetă urmat de vocea tunătoare a purtătorului de cuvânt apocaliptic anunțând: -"Aviara" ante portas!, adică la ușa apartamentului... Asta, deși vedeam la telejurnale, și într-o mulțime de reportaje, cum " Toată floarea cea vestită" a autorităților hoinărea prin vatra strămoșească mușinând cu importanță corespunzător-telegenică nu cumva vreun H5 sub acoperire cu N1 să declanșeze blitzkrieg-ul. Mă, oameni buni, vă spun: coșmarul se ținea de mine ca... precum... În sfârșit, să zicem, ca Prima Tv de serialul "Dragostea de la Clejani", Pro
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
purtător de pix de la ziarul "Ziua" se dă de ceasul morții pentru "blasfemia" ministrului de Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, de-a fi bemolat româneasca vorbitorilor de peste Prut cu adverbul "light". Sărind cu ciomagul la carul cu oale, veghetorul la puritatea rostirii strămoșești extrage din noianul de sensuri ale cuvântului taman pe cel convenabil discursului naționalist-xenofob (vezi construcția Austro-Ungureanu). Și anume, sensul de "ușor". Ce-o fi rău în asta, doar savanții de la "Ziua" ne pot spune. Dicționarele menționează, într-adevăr, între sensurile
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
iubirii<footnote Marko Ivan Rupnik, op. cit., p.23. footnote>. În timpul încercărilor de a ieși de sub influența malefică a ispitelor diavolești, care împing spre pofte urâte și spurcate<footnote Sf. Nil de la Sorska, Lucrarea minții și așezământ ucenicilor săi, Edit. Credința Strămoșească, Iași, 1999, p. 60. footnote>, Părinții sfătuiesc că pentru ca aceste imagini înșelătoare să nu se mai furișeze trebuie să păstrăm mereu un post egal și măsurat<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 196 footnote>. În acest mod, se poate
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de păcat, prin care a meritat să cadă și el din cer, adică prin aroganță>><footnote Sf. Ilarie de Poitier, In Cant. Cantic. XII; P. G., 44, 1021 BC apud Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., pp. 8-9. footnote> . Satana s-a folosit de un instinct pus în om, ispitindu-l să-și lase simțualitatea singură, să se desfășoare în toate virtualitățile ei, în loc să se lase actualizată treptat de spirit, iar spiritul să nu crească treptat
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]