86 matches
-
și, când îi venise sorocul, cea de-a doua scâncise ca o copilă, sfâșiată în pântec de gemeni nerăbdători: „Mamă, te rog, ajută-mă, să nu mor!...“. Ghazal se-ntreba despre toate astea, dacă le trăia respirându-le din zvonul strămoașelor, din vocile stirpei. De aceea tăcea când vreun avocat mai zelos al Organizației îi spunea, după ce se cunoșteau în barou: „Cred că pricepeți ca nimeni alta drepturile femeii occidentale, care ar putea fi aceleași și în Iran...“. Într-un fel
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
care se perindă prin aceste pagini, Mary era, după părerea mea, de departe cea mai drăguță” (p 10); „Strănepoata lui Mary, care a împlinit douăzeci și doi de ani în chiar luna în care scriu aceste rânduri, îi seamănă grozav strămoașei sale, iar chipul ei e cunoscut în lumea întreagă, căci e una din cele mai celebre actrițe de film din generația tânără.” (p 89). Discursul romanesc pare a se construi de la sine, totul pare să curgă pe hârtie ca și cum s-
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
să explice într-o terminologie nouă, modernă vechile științe magice. Practic, avem de-a face cu două mari direcții. O parte dintre autori situează vechile științe renascentiste în poziția de strămoș al științei moderne. Astfel, alchimia ar putea fi considerată strămoașa chimiei, astrologia, model ancestral pentru astronomie, iar o serie de practici divinatorii, precum fiziognomonia și oniromanția, ar fi precursoarele psihologiei moderne și psihanalizei. Adesea, discursurile lor încearcă să ne convingă de o continuitate între cele două elemente prin coerența argumentării
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
atât pentru știință, cât și pentru magie o seamă de particularități neconfundabile. Or, acest fapt face ca cele două paradigme aduse în discuție să fie incomensurabile. Așa cum scria Mircea Eliade, alchimia, de exemplu, nu poate fi considerată în nici un chip strămoașa chimiei moderne. Situându-ne în același registru argumentativ mai constatăm și o altă manifestare interesantă. Este cunoscut faptul că se încearcă a se recupera magia și toate elementele sale sub forma unei științe noi, mai ample: parapsihologia. Astfel, prezența magiei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vinde țăranului ca băutură.“ (La Moldo-Valachie, ce qu’elle a été, ce qu’elle est, ce qu’elle pourrait être, adică MoldoValahia, ceea ce a fost, ceea ce este și ceea ce ar putea fi). Pe tărâmurile noastre, din cele mai vechi timpuri, strămoașa mămăligii a fost făcută din făină de mei (cereală numită și „mălai“; etimologia acestui cuvânt este incertă, dar ni se pare semnificativă asemănarea cu millium-ul latinesc, care desemnează toate varietățile botanice ale meiului, termen din care provine și franțuzescul millet
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sau cu oțet bătut cu ouă. Peștele era obștesc, mai cu seamă că se mânca în ciorbă...“ Papara (din slavul popariti, „a opări“) pare a fi cea mai veche, fiind foarte asemănătoare brouet ului din bucătăria franceză medievală, iar trahanaua, strămoașa tuturor concentratelor de supă, ne-a venit de la greci (rețeta este atestată încă din Antichitate). Există două feluri de trahana: cea acidă se face din lapte crud, amestecat cu făină și cu sare până se îngroașă, apoi lăsat câteva zile
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
urmează, ne-am propus să vă oferim câteva rețete care, prin apropierea lor geografică (și nu numai) de spațiul culinar românesc, sunt fie sursele de inspirație ale unor feluri de mâncare pe care le considerăm autohtone, fie variante ale unei „strămoașe“ comune mai multor tradiții gastronomice înrudite. ESCUDILLA DE MIJO (Mămăligă din mei) - Spania Este o rețetă din secolul al XVI-lea. Cel puțin o jumătate dintre rețetele spaniole din acea epocă conțin scorțișoară și zahăr, care se presară la final
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
g cârnați de casă 300 g orez 3-4 cepe 250 g slănină 10 g piper negru măcinat 15-20 boabe de piper negru boia iute și sare, după gust 3 pahare cu vin alb dulce PLACENTA (Plăcinta Romei Antice) Aceasta este strămoașa tuturor plăcintelor de pe bătrânul nostru continent. Se înmoaie crupele în apă și se lasă o oră. Apoi se storc bine, se toarnă într-un castron curat și se frământă cu mâna; se adaugă treptat 2 kg de făină. Din aluatul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
că e doar un eșafodaj temporar pe care Îl putem demonta acum că Mesia se află deja la ușă. Și unii și ceilalți se pișă pe „Să nu ucizi“, pentru că există lucruri mai importante, ca interzicerea autopsiilor sau descoperirea mormântului strămoașei noastre Izabela. —Fimucika, suspină tatăl său, ai milă de mine. Sunt un evreu bătrân. Nu mai am treabă cu toate misterele astea. Poate că sunt un anacronism - cine știe, dragul meu? Propriul meu fiu e ca un golem care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
fi de preț, deși nu-s, Teribil și-ar dori în plus Și câțiva anișori în minus. Madona Divina-Madona diva Nu sunt nici snob, nici filistin, Dar dacă e să cumpănesc, În fața primei mă închin Și-a celeilalte, mă crucesc! Strămoașei Eva cu reproș Frumos exemplu, bravos! le-ai mai dat Străbună Eva, fiicelor matale! Ce, crezi că noi nu știm că te-ai culcat, Cu primul care ți-a ieșit în cale?! Strămoșului Adam, cu mânie Te blestem! Te desfid
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
de-i mai ocult, Este un delict și condamnat e; Dar cuvântul vine din”adult”, Garanție de maturitate. Păcatul preacurviei Deși știu că-i o greșeală, Am o îndoială grea: Care-i limita normală Și de unde-ncepe „prea”. Ipoteza că strămoașa Eva ar fi fost de viță dacă Și dacă Eva e din daca spiță, Eu nu-mi pot explica anomalia: De unde-a procurat frunza de viță, Că Burebista defrișase via. Prostituția „Cea mai veche meserie” Prostituția― oricine știe ― Chiar când
CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA by CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83927_a_85252]
-
odinioară și neamul nostru, când era nepotolit dărâmător de corifei, pe care, la îndemnul viclean al străinilor din cele patru vânturi, îi năruia în blasfematorie uitare. Apoi, tânăra furnică îi ceru să ia aminte la Istorisirea despre Piatra azurie: Cică strămoașele noastre găsiseră departe, pe un munte uriaș, o Piatră azurie, limpede și luminoasă, precum e primăvara Cerul cel de neatins. Mult s-au trudit ele ca, la porunca Reginei, să care Piatra aceea până în Cetatea noastră. Văzând-o adusă, Vrăjitoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mari complicații. Nu e un răzvrătit, nu e chinuit de probleme ideologice, el e cu „tehnica”, dar nu a inventat nici un procedeu revoluționar de economisire a peliculei, prestează la comandă, restul nu-l interesează. Dacă e să-i găsim o strămoașă cinematografică și lui Ani (Tora Vasilescu), ea nu poate fi decât Ruxi, fata fermecătoare din filmul lui Cosașu și Bratu. Ana e o imponderabilă în sistem. Nu are buletin de București, nu are spațiu locativ, călătorește cu trenul fără bilet
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Times“, Michael Kerrigan, observa, și nu e greu s-o faci dacă îl știi cât de cât pe Llosa și obsesia lui pentru Flaubert (să amintim excelentul eseu Orgia perpetuă din 1975), posibila descendență a unor personaje ale peruvianului din strămoașa Madame Bovary și posibila asemănare dintre eroina din noul roman Rătăcirile fetei nesăbuite (publicat de Llosa în 2006) și eroina flaubertiană. Asemănările există, evident, referințele la Flaubert abundă în roman (apare chiar numele unui personaj din Educația sentimentală), dar obsesia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Times“, Michael Kerrigan, observa, și nu e greu s-o faci dacă îl știi cât de cât pe Llosa și obsesia lui pentru Flaubert (să amintim excelentul eseu Orgia perpetuă din 1975), posibila descendență a unor personaje ale peruvianului din strămoașa Madame Bovary și posibila asemănare dintre eroina din noul roman Rătăcirile fetei nesăbuite (publicat de Llosa în 2006) și eroina flaubertiană. Asemănările există, evident, referințele la Flaubert abundă în roman (apare chiar numele unui personaj din Educația sentimentală), dar obsesia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
am enunțat deja în introducere. Mai întâi, făceam referință la impedimentul metodologic, anume la transpunerea rigidă a conceptului de clivaj, al cărui înțeles fusese raportat de către autori la un spațiu geografic bine delimitat, care excludea principatele Valahiei și ale Moldovei, strămoașele României moderne. a) Originea efectivă a hărții conceptuale datează din anul 1967, când a fost publicată culegerea de articole Party Systems and Voter Alignments: Cross-National Perspective de către Rokkan și Lipset.7 Într-o perspectivă istorică, cei doi autori încearcă să
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
1 leu (la Iași) din centru până pe tăpșanul din capătul Copoului strada încă nu exista, s-a tăiat abia în 1851, era doar un câmp verde, repede colbăit de întrecerea atelajelor vijelioase. Se vede că acele curse de calești sunt strămoașele competițiilor bolizilor de azi. Organizatoarea cavalcadelor era Natalia Șuțu, iar cel mai frumos (și faimos) echipaj aparținea colonelului de cavalerie Vârnav (1870). A te afla în trăsura mânată de un birjar vestit era un însemn al bunăstării clientului. Scapetele Mișa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
altele, crucea gamata. Pentru a explica eventuala lor funcțiune religioasă, F. Hancar a amintit că anumite triburi de vânători din Asia septentrională fabrică mici sculpturi antropomorfe din lemn, numite dzuli. În triburile în care dzuli sunt feminini, acești "idoli" reprezintă strămoașa mitică din care se presupune că au descins toți membrii tribului: ei protejează familiile și locuințele, și la întoarcerea din marile vânători li se prezintă ofrande de arpacaș și de grăsime. Și mai semnificativă este descoperirea făcută de M. M.
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cosmogonic propriu-zis, dar câteva aluzii ne permit să reconstituim momentele decisive ale creației, așa cum o concepeau sumerienii. Zeița Nammu (al cărei nume este scris prin pictograma desemnând "Marea primordială") este prezentată ca "mama care a zămislit Cerul și Pământul" și "strămoașa care a născut pe toți zeii". Tema Apelor Primordiale, imaginate ca o totalitate în același timp cosmică și divină, este destul de des întâlnită în cosmogoniile arhaice. Și în acest caz masa acvatică este identificată cu Mama originară care a născut
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
dat seama că ele tindeau să clădească o construcție anume, că erau niște cărămizi care trebuia să fie potrivite întrțun anume fel și fixate între ele cu un liant. Așa a apărut mortarul Amintirițlor prefăcute și tencuiala alcătuită din povestea Strămoașei ce se naște bătrână și întinerește pe măsură ce se apropie de moarte. Nu mi sțau părut a fi numai niște artificii, trucuri, găselnițe prozastice: mă convingeau că zugrăvisem o mică lume pe care nțo explorasem îndeajuns și care încă se cerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
mare după chipul și asemănarea Sfintei Sale; Dumnezeu a văzut că nu este bine să steie omul singur pe Pământ și l-a adormit pe strămoșul nostru Adam, i-a luat o coastă din stânga sa și a zidit-o pe strămoașa noastră Eva. Când Adam s-a trezit din somn, a văzut- o pe Eva lângă el, s-a înspăimântat și a strigat la Dumnezeu. - Ce este asta, Doamne ? iar Dumenezeu i-a răspuns: - “Nu te înspăimânta, Adame, că aiasta este
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mare după chipul și asemănarea Sfintei Sale; Dumnezeu a văzut că nu este bine să steie omul singur pe Pământ și l-a adormit pe strămoșul nostru Adam, i-a luat o coastă din stânga sa și a zidit-o pe strămoașa noastră Eva. Când Adam s-a trezit din somn, a văzut- o pe Eva lângă el, s-a înspăimântat și a strigat la Dumnezeu. - Ce este asta, Doamne ? iar Dumenezeu i-a răspuns: - “Nu te înspăimânta, Adame, că aiasta este
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
blestematului de Adlabrecht, de acolo de sus din fortăreața diavolului, Dumnezeu și Înălțimea Voastră să mă ierte pentru neas cultarea mea și pentru că vorbesc astfel. Cei prezenți ciuliră urechile și bătrânul continuă: — Bunicul meu a fost slujitor al lui Mathilde, strămoașa lui Adalbrecht, la fel de câinoasă și fără inimă ca și el. Toți oamenii din această vale Își amintesc cu groază de fărădelegile ei, ca atunci când a pus să-i pardosească drumul până la biserică cu pâini, ca să nu-și murdărească picioarele. și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
african. Cand discuta în Principele lista de realizări ale regelui Spaniei, Ferdinand Catolicul (vezi capitolul 21), el nu menționează descoperirile spaniole din Lumea Nouă7. Domeniul militar, al armelor cu praf de pușcă, în special al tunurilor de asediu și al "strămoașelor" puștii, cunoscute ca archebuze, au transformat rapid modul în care se luptă în războaiele din Europa, dar în Principele Machiavelli accentuează tacticile soldaților pedestrași înarmați cu lănci și scuturi (vezi capitolul 26)8. Într-o altă ordine de idei, succesul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
re-creându-mă“ și, În caz de „atac la persoană“ din partea altor băieți mai corpolenți (eu eram poreclit Macaroana, fiind lung, stângaci și slab ca un țâr), vigilenta bunică Își scotea papucul și, de la etajul șase, striga pe un ton demn de strămoașa ei Hecuba: „Lăsați copilu’, nu vă atingeți de el, că arunc cu papucu’ În voi!“. Pe părinți Îi respectam și Îi iubeam, dar bunica era favorita mea. Pe ea am avut-o la inimă. Venea des la București de la Galați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]