2,394 matches
-
și părăsit la o margine de drum”(p.22). De la învățătorul de lege, care nu știa cine este aproapele, învățăm că atunci când nu știm ceva, să ne îndreptăm către Mântuitorul, Cel ce are răspuns la toate întrebările. Î.P.S. Sa strămută cu abilitate, din mers, pe „aproapele” de lângă noi, în noi înșine, chiar în inima noastră, după cuvântul Mântuitorului, care, după Înviere, nu li se adresează apostolilor cu cuvintele: „Rămân alături de voi, lângă voi”, ci le-a spus: „rămân cu voi
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1411541746.html [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
și unguri, germanii erau o parte preponderentă a mozaicului etnic de la Buhuși, din care s-au încrengat și înrădăcinat țiganii, în timp ce s-au decimat și chiar au dispărut unii dintre ceilalți. Spre binele așezării, „nemțoaica” Hilda Rotaru nu s-a strămutat niciodată, oricât de greu a devenit de trăit de la o zi la alta, în Buhușiul în care a căzut în genunchi fabrica de postav, trăgând după ea singura șansă de bază a locurilor de muncă pentru majoritatea locuitorilor. Întreaga sa
DR. HILDA ROTARU. IMPORTANŢA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_hilda_rotaru_importanta_aurel_v_zgheran_1386757811.html [Corola-blog/BlogPost/354588_a_355917]
-
Tată, punct cu punct ce mi-ai prezis s-a împlinit: Am obosit tot alergând și-atâtea știu că m-am scârbit! Știu, de exemplu, că Pământul prin vrerea marilor sforari (conducători și generali) a devenit deja mormântul atâtor specii strămutate în vaste sere nucleare și c-omenirea s-a-mpăcat cu gândul morții planetare în urma unei încleștări fără învinși și-nvingători - dezastru cu greu evitat, cum s-a vădit de-atâtea ori. Mai știu că omu-i acea fiară ce cu cruzimea se
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
de bază sau temporare. În strategia statului român de salvare a valorilor culturale și de civilizație, afectate de lucrările Hidrocentralei de la Porțilr de Fier I, a existat și realizarea unui muzeu în aer liber pe insula Simian unde să fie strămutate obiectivele de arhitectură atât de pe Ada Kaleh, cât și din alte așezări românești. Din diferite considerente, acest proiect a fost abandonat după ce pe insula Simian s-a strămutat o parte din Cetatea de tip Vauban de pe Ada Kaleh. Izolatul turco-musulman
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
realizarea unui muzeu în aer liber pe insula Simian unde să fie strămutate obiectivele de arhitectură atât de pe Ada Kaleh, cât și din alte așezări românești. Din diferite considerente, acest proiect a fost abandonat după ce pe insula Simian s-a strămutat o parte din Cetatea de tip Vauban de pe Ada Kaleh. Izolatul turco-musulman de pe Ada Kaleh îi reprezenta pe urmașii militarilor din garnizoana turcească de pe insulă din vremea când aceasta făcea parte din Imperiul Otoman. După ce insula a pierdut rolul militar
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
reușit să se organizeze. Multe însemnări din ultimele luni de existență ale insulei, exprimă dorința că aceasta să se refacă pe Ostrovul Simian . Din păcate acest lucru, deocamdată, nu a fost posibil, dar pe langă obiectivele de arhitectură care sunt strămutate pe Insula Simian, si care probabil într-un viitor apropiat ar putea fi incluse în circuitul turistic, există Fondul Ada Kaleh la Muzeul Regiunii Porților de Fier, care periodic se valorifica expozițional, pentru a păstra vie amintirea insulei dispărute , dar
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
II-7). În următoarele două capitole vedem cum Iahve dă poruncă evreilor să iasă din pustie ca să intre în Palestina (II, 8-17) unde vor nimici pe cananeeni, chiar dacă arca sfântă este smulsă de filisteni (III,1) Israel o regăsește și este strămutată cu mare alai în templul lui Solomon (III, 9-11). Acestea sunt evenimentele prezentate pe scurt prin care a trecut poporul evreu. Partea a doua, capitolele (V-2, VIII-14) arată cum Israel a fost necredincios, Ierusalimul este dărâmat, poporul evreu ajungând
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cantarea_cantarilor_o_carte_biblica_si_literara_de_o_frumusete_inegalabila.html [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
cu adevărat. Abia acum aflăm că ea este în fond mama Dorei și că prezența sa în casa cumnatului a fost mereu motivată de dorința de a petrece cât mai mult timp alături de fiica sa și, ulterior, de copilașii acesteia. Strămutați din casa bunicilor și extrași dintre prietenii cu care se jucau pe malul râului, Alexandru și Ariana resimt puternic solitudinea. Fetița crede că o tragedie i-ar aduce din nou la un loc pe părinții și bunicii ei, așa că își
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_c_utarea_fericirii_prin_al_florin_tene_1362132055.html [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
dă putere să-l iubească și pe vrăjmaș. Nu ei vor fi cei care vor iubi cu simțăminte sfinte, ci Isus, Adevărul va iubi prin ei. Și atunci când întunericul acestei lumi se va risipi, în acea Dimineață glorioasă, vor fi strămutați în veșnicie, pentru eternitate... Referință Bibliografică: Atunci când sentimentele, îngrijorările, slăbiciunile devin stihuri despre lacrimi și zâmbete / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate
ATUNCI CÂND SENTIMENTELE, ÎNGRIJORĂRILE, SLĂBICIUNILE DEVIN STIHURI DESPRE LACRIMI ŞI ZÂMBETE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_sentimentele_ingrijorarile_slabiciunile_devin_stihuri_despre_lacrimi_si_zambete_.html [Corola-blog/BlogPost/352651_a_353980]
-
celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și obiceiurilor din străbuni. Setea lui nestăvilită de a cunoaște cât mai mult din tradiția ancestrală îi atrage simpatia celor în mijlocul cărora s-a strămutat, dar trezește și dorința unora de a profita de pe urma lui, respectiv animozități, acolo unde prejudecățile și autoritățile locale se tem de orice schimbare, fie ea chiar și în bine. Autorul, în același timp și personaj principal, dă dovadă de curaj
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
mintea lor sunt accesibili aceia, ale căror stihuri se numesc „texte”. Astfel de poetaștri Au rămas în Copacul Vieții de Gogoașă... Și, totuși, Ce reclamă Copacul ? Grija noastră De a rezista zborului În întunericul nopții, Iar viața aceasta Să o strămutăm în versuri. Deși, se pare, acest lucru Nu este cea mai bună idee. (9) Cândva, adesea, el deveni eu În vis, În bizare și Morbide viziuni Ale unui suflet sfâșiat Și tremurând de frică. Păi, omu-ăsta cu nasul coroiat A
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_polidor_1473309489.html [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
sieși. Două lucruri am întâlnit pe lumea asta zidite cu adevărat până la capăt: Biblia și Limba Română. Din mila, din dragostea și din dărnicia Limbii Române, am răsărit ca poet. Limba Română este destinul meu agitat... Aș putea să mă strămut de oriunde, numai din două locuri nu: din Munții Carpați și din Limba Română. Lili Bobu Purtând povara unei punți de lacrimi și flori, ați simțit că nu puteți supraviețui decât în Limba Română și că patria întreagă de cuvinte
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
sine ci de timpul în alăturare cu bucuria și iubirea. O pleiadă de artiști, în cea dintâi linie cu protagonista, a celebrat lansarea unui cadou muzical odată cu plecarea la drum a lui Moș Crăciun, prin priveliști românești, e drept, destul de strămutate de la tradiționalismul mirific, către casele în pragurile cărora oamenii cumsecade îl așteaptă - un om care-l așteaptă pe Moș Crăciun nu e decât cumsecade, ceilalți angajează din fandoseală unul ce nu dăruiește, descarcă...! Minunata Oana Sîrbu și invitații îl așteaptă
OANA SÎRBU. „DE CRĂCIUN VOI FI ACASĂ”, CD MUZICAL LANSAT LA VREMEA PLECĂRII LUI MOŞ CRĂCIUN PE LA CASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1480926962.html [Corola-blog/BlogPost/376934_a_378263]
-
fiind, la el visam- Din glasul cărții sale, să citescu Autentic de poveste și auriu în amalgam. De atunci nu s-a schimbat nimic, Atâta doar că filele se înmulțesc, Și dorul pentru El e transhumant, nu zace, Ci se strămută, ca un credo pământesc. Din sensul Lui, lăsat de-un Eminovici Drept moștenirea noastră vasculară, Străbate seva cea de gânduri-nișe Și de feerică iubire pentru țară. Azi, Eminescu nu putea să moară... În cuibul cel de pasăre măiastră O poezie
NU, EMINESCU NU PUTEA SĂ MOARĂ... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1434395464.html [Corola-blog/BlogPost/379687_a_381016]
-
în orice zi bulion ori magiun... Într-o duminică, după slujbă, îl încolțiră pe Laie, înțepându-l, chiar zicându-i în față ce credeau despre lingurile lui, despre mintea lui plecată cu sorcova. Și cum larma femeilor crescuse, adunarea se strămută din curtea bisericii în uliță. Acolo, bietul rudar, după ce-și netezi mustățile, le ceru să-l asculte. Ce le povesti îi puse pe gânduri pe toți. Aflară cum Laie, ca orice creștin, se întrebase ce va să fie după
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1419099287.html [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
Terra are un sfârșt, când Soarele muri-va-n viitor: întâi va fi glob roșu, prăpădit, umplând tot cerul cu al lui cuptor... Așa va fi în sute de milenii, când Terra redevine glob de foc, dar super-evoluții, super-genii vor strămuta toți oamenii din loc. (Chiar de s-o frânge-atunci terestra tijă, nu are rost să le purtăm acum de grijă!) Când Terra va muri, vom fi departe, în alt sistem solar, mai primitor, căci omenirea n-o să aibă moarte: mai
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
muzeului în perioada 1965-1978*, au intrat un numar de 31 de cămăși femeiești scurte( ciupage, spăcele) din Clisura Dunării-Microzona Orșova. Acestea sunt de la mijlocul secolului XX. Cele mai multe provin din sate care azi nu mai există sau care parțial au fost strămutate, aspect care le conferă pe langă valoarea estetică, una documentară-deosebită. Cele mai multe dintre ele au fost propuse a face parte din categoria de artefacte muzeale-tezaur. La stabilirea Microzonei Orșova, s-a avut în vedere delimitarea administrativă din perioada interbelică când există
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
prezint literatura și scriitorii în așa fel ca să-i scutesc de prea multa minciună. George ROCĂ: Și după Cluj...? Elenă BUICĂ: După Cluj a urmat Bucureștiul. M-am despărțit cu mare durere de Cluj, dar trebuia să-mi ajut părinții strămutați din comuna Țigănești, fiindcă nu mai aveau sprijin la bătrânețe. În București am locuit împreună până la stingerea lor din viață, încercând să le alin durerea de despărțirea de acea zonă rurală de care s-au simțit legați prin întreaga lor
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
întotdeauna luată în seamă nevoia rememorării artiștilor. Aceasta face o apropiere între cei interesați de resorturile profunde, prestigioase, ale artei dintr-o perioadă mai îndepărtată sau mai apropiată și cei care au făptuit-o. Sunt în această țară așezări omenești strămutate cu totul în alte locuri, în timp ce altele au dispărut definitiv, în anumite conjuncture istorice. Dar, dăinuirea de veacuri a celor care nu au trecut prin distrugere sau pieire aduce azi o mărturie deplină despre cei care le-au construit și
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_drimbe_a_invesnicit_m_aurel_v_zgheran_1386841623.html [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
o comună din vestul Republicii Moldovei, la doar câțiva kilometri de vama Albița și de râul Prut. Părinții mei sunt oameni simpli, mama educator la o grădiniță/creșă, tata de meserie tâmplar. Am un frate de 30 de ani, căsătorit, strămutat cu familie cu tot la Moscova și o soră 27 ani care acum își finisează teza de doctor în științe fizico-matematice. În curând urmează să plec la nunta ei în București. Acum câte ceva și despre mine. Sunt născută la 14
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
rîndul localnicilor, primul primar al reînființatei comune, venerabilul Vasile Ciubotaru e un fiu al satului care nu a avut niciodată gândul de a-și făuri un domiciliu altundeva, nici dacă s-ar fi putut să aibă șansa de a se strămuta într-un colț de rai, deoarece, pentru el, Iteștiul este colțul de suflet. Lui i se pot atribui meritele unei organizări calitative la nivel administrativ, în interesul comunitar, pentru timpul prezent și fără îndoială și pentru viitorimea cea atât de
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_ciubotaru_odiseea_comu_aurel_v_zgheran_1391864697.html [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
etc.), fugiseră numeroase familii de clăcași pe moșia Ascunsa din aceiași zonă, moșie care deși nu era siliște avea vii, apă și câmp roditor din belșug 668. În aceiași perioadă clăcașii din satul Gârla de Sus se plângeau că fuseseră strămutați cu forța de pe moșia unde-și aveau locurile de muncă și izlaz, viile și alte sădiri pe o altă moșie 669. Sunt și cazuri când în urma hotărniciei lor, livezi sau vii rămân în stăpânirea numai a unora dintre foștii devălmași
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
și oi, fiind și stăpânii unui mic grup de pescari greci, puși să pescuiască pentru ei. În perioada 1890-1892, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni, dar majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă.. Mangalia a devenit un port modern, al doilea port maritim după Constanța, cu vreo 3000 de locuitori permanenți în 1938, dar care treceau de 10.000 vara, orașul crescând rapid, mulțumită plajei de la Tatlageac-Comorova, ce
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445446540.html [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
pe catargul fierbinte care se cere la viață, plin de dorință. Care știe călăuzi pașii în direcția senzațiilor aprinse, de la izvorul liniștit până la agitația râului și apoi până la marea de mozaic azuriu. -De ce ai vrut tocmai aici, pe stânca strămutată din vârful munților? -Aici, culcată pe mușchi cu fibre scurte, mă simt la înălțimea florilor de colț, prețioase și ocrotite. -Ai culoarea, nevinovăția și individualitatea lor! Îmi place să mă pierd între pliurile tapetate, să te pătrund făcând parte din
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Pe_pusta_suzana_deac_1391268954.html [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
zi pâinea caldă voi gânduri de zei buni nu-mi dispăreți într-un singur suspin urmele silabelor pașilor tăi le-am învățat în taină iar ea m-a învăluit în grabă unde ne-au fugit clipele unde ne-au fost strămutate!? Amphion, poți să ne cânți despre orașul iubirii!? http://youtu.be/FbsbqbckLQ 4 Referință Bibliografică: Pi-Ramesses / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 980, Anul III, 06 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Radu Liviu Dan : Toate
PI-RAMESSES de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Pi_ramesses_radu_liviu_dan_1378493548.html [Corola-blog/BlogPost/364359_a_365688]