59 matches
-
Se făcea că, Vasilica era pe trotuar în fața Bibliotecei Centrale la Fundație din Iași... Era o vreme închisă și întunecată. Piața M. Eminescu gemea de lume... O mulțime mohorâtă... înveșmântată... toată în negru, cu obrazul frumos, tânăr și cu ochii străpungători, stătea de vorbă cu o femeie, și ea îmbrăcată toata în negru. Când la văzut pe Iorgu a tresărit. S-a despărțit de femeia aceeea, -care s-a pierdut în mulțimea de lume-, și cu pas lung și liniștit, parcă
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
1.6.2. Obiecte de uz casnic, meșteșugărești și de podoabă Pe lângă ceramică, prezentă mai mult în stare fragmentară, în așezări s-au găsit și alte dovezi materiale autohtone (menționate pe situri în tabel): unelte casnice din os și lut (străpungătoare, fusaiole decorate și nedecorate, greutăți de lut - pl. XIV), unelte meșteșugărești-arme din metal (dăltițe, împungător-pilă, scoabă, amnar, cuțite, vârf de săgeată și un fragment din aramă de la un petic de cazan - pl. XV), obiecte de port din os și metal
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
modelată atât la mână, cât și la roată, este reprezentată printr-un număr de circa 1.000-1.200 de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, 65 % au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b)unelte de os și metal: străpungătoare os (5), cuțite (4), dăltițe (2), ace fier (2), câte un exemplar din următoarele obiecte: amnar, împungător-pilă, scoabă, vârf de săgeată (fier) și un obiect de măcinat cereale (cuarțit). c) obiecte de port din aramă, bronz, fier și os: aplice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
reprezintă mărcile de olar de pe fundul vaselor, care conțin semne creștine (crucea simplă sau gamată). Totodată, remarcăm și prezența altor simboluri creștine, mai numeroase decât în perioada precedentă, constând în cruci situate pe fusaiole (din lut sau plumb), psalii și străpungătoare din os, ori sub forma unor cruci, perforate la un capăt, descoperite în inventarele stațiunilor de la Dodești, Murgeni, Fălciu - Vaslui, Hlincea - Iași, Aldești - Neamț etc. Între crucile deja amintite (de la Dodești, Murgeni - Vaslui, Hlincea - Iași) și altele descoperite la Traian
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
roată este reprezentată îndeosebi de vasele-borcan (oale), pentru cea modelată la mână se adaugă și tipsiile (nouă exemplare). Etapa preliminară a culturii Dridu se diferențiază de perioada secolelor VI-VII prin abundența obiectelor, executate din materiale diverse (pl. XXXVI-XXXVIII), precum străpungătoare din os (20), fusaiole (16), cuțite (10), cute (9), vârfuri de săgeți (8), catarame (6), seceri (4), cosoare (4), iar printre cele mai puține (câte unul-două exemplare) se numără obiectele de podoabă sau anumite unelte, din afara celor menționate. Totalul pieselor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lucrată atât la mână cât și la roată, este reprezentată printr-un număr de aproximativ 1300-1500 de vase-borcan și de tipsii fragmentare (ultimele în număr de 9). Dintre acestea, circa 30-35% sunt făcute la mână; unelte de os și metal: străpungătoare os (20), cuțite (10), vârfuri de săgeți (8), seceri (4), cosoare (4) și câte un exemplar de săpăligă, otic, topor, foarfec, ac, cui, verigă, lacăt (fragmentar) și un cârlig de undiță; obiecte de port din os, lut, piatră, fier, bronz
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
De asemenea, pe lângă ceramica de uz-intern, tot mai frecventă este cea fină, cenușie, considerată de lux, care în perioadele anterioare era doar sporadică. Alături de ceramică s-au găsit foarte multe unelte indispensabile unei comunități, de tip Dridu, cum ar fi străpungătoare din os (36), fusaiole (26), cuțite (11), cute (8), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), piese de harnașament (2), greutăți din lut (2
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
atât la mână cât și la roată, este reprezentată printr-un număr de circa 1.800-2.000 de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, doar 20-25% au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b) unelte de os și metal: străpungătoare os (36), cuțite (11), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), și câte un exemplar de cui, ciocan, pilă, pensetă, ac, otic, pinten, cârlig
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dridu mai cuprinde piese vestimentare (catarame, aplice, verigi, nasturi), unelte meșteșugărești din fier (cuțite, cuțitașe, dornuri, dălți, unelte de lemnărit, câte un ciocan, cui, ac, pilă, pensetă și un cârlig de pescuit), agricole (seceri, cosoare, un otic), unelte de os (străpungătoare, o fusaiolă, plăsele și o spatulă) și obiecte casnice din lut și piatră (fusaiole, greutăți și cute) - pl. LXII-LXX. Materialul din componența obiectelor de podoabă este bronzul și argintul, iar pentru arme-unelte, piese de vestimentație, monede, s-a întrebuințat fierul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vârfuri de săgeți au fost descoperite în inventarele siturilor de la Dodești, Cociu-Motoșeni, Gura Idrici, Negrești, Drăgești și Gârbovăț-Ghidigeni. Corpul animalelor era folosit în întregime: carnea pentru alimentație, blana pentru haine; din unele oase se făceau unelte sau obiecte de port (străpungătoare, plantatoare, plăsele, fusaiole, pandantive, mărgele etc.). La prelucrarea pieilor și blănurilor erau folosite străpungătoarele, cuțitele, acele din os sau metal, dar și foarfecul, toate găsite la Gura Idrici, Dodești, Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca, Simila-Zorleni, Gârbovăț-Ghidigeni. Din păduri, în afara animalelor pe care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Negrești, Drăgești și Gârbovăț-Ghidigeni. Corpul animalelor era folosit în întregime: carnea pentru alimentație, blana pentru haine; din unele oase se făceau unelte sau obiecte de port (străpungătoare, plantatoare, plăsele, fusaiole, pandantive, mărgele etc.). La prelucrarea pieilor și blănurilor erau folosite străpungătoarele, cuțitele, acele din os sau metal, dar și foarfecul, toate găsite la Gura Idrici, Dodești, Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca, Simila-Zorleni, Gârbovăț-Ghidigeni. Din păduri, în afara animalelor pe care le vânau, locuitorii bazinului luau lemnul de construcții și pentru foc, ori culegeau plante
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
întreprins cercetări sistematice, care au dezvăluit prezența unui număr de opt locuințe rectangulare, dotate cu vetre din piatră. De remarcat este o „vatră portativă” circulară, prevăzută în mijloc cu un horn, unică în privința formei. Inventarul locuințelor cuprindea printre altele cute, străpungătoare din os, fusaiole din lut, cuțitașe din fier, ceramică, modelată la mână și la roată, decorată cu striuri orizontale sau vălurite. Cercetare N. Zaharia, 1958; săpături, 1960-1961, D. Gh. Teodor și V. Palade, iar între 1970-1975 V. Spinei. Materialul a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
numeroase fragmente ceramice (un vas fiind întregit) modelate la mână ori la roată, unele ornamentate cu linii orizontale vălurite și cu alveole. Alte fragmente erau dintr-o pastă fină cenușie, mult superioare calitativ. Inventarul așezării mai dispunea de fusaiole plate, străpungătoare din os, fragmente de cuțitașe din fier, un pandantiv cordiform, dintr-un metal alb și o aplică semisferică din bronz. Cercetare C. Buraga, 1956; M. Petrescu-Dîmbovița, 1956 și N. Zaharia, 1957. Materialul arheologic a fost împărțit între Institutul de Arheologie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
amenajat pentru prelucrarea fierului. De asemenea, nu lipsesc cuptoarele de copt pâine. Inventarul stațiunii se compunea din vase întregi și fragmentare modelate la mână ori la roată, ultimele decorate cu linii orizontale și vălurite, obiecte din piatră (cute, tipare), os (străpungătoare), lut (fusaiole, creuzete) și din fier (cuțite, dălți, un topor, o seceră, un cosor). Dintre obiectele de port semnalăm două brățări, o cruciuliță, o aplică și un nasture. Întreg materialul este datat în secolele VIII-IX. Cercetare în 1935, sondaj V.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
satului, s-au desfășurat săpături arheologice al căror rezultat a indicat prezența unei stațiuni. Cercetarea sistematică a descoperit șase locuințe, dotate cu câte un cuptor din piatră. Inventarul așezării cuprindea ceramică modelată la mână și la roată, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), lut (fusaiole) și fier (cuțite), caracteristice secolelor V-VI. Din același loc provin fragmente de vase lucrate la roată, cu buzele arcuite și carenate, decorate cu striuri vălurite sau orizontale, specifice veacurilor X-XI. Pe lângă ceramică, se adaugă câteva
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
suprafață și adâncite, de formă rectangulară, prevăzute cu vetre ori cuptoare din piatră. Inventarul așezării este variat, cuprinzând ceramică (întreagă și fragmentară) modelată la mână și la roată, ultima decorată cu benzi de linii orizontale și vălurite, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), unelte din fier (cuțite, un otic, un topor) ș.a. Caracteristicile materialului arheologic au permis datarea stațiunii în secolele IX-X. Cercetare R. Maxim-Alaiba, 1981-1983, 1986. Majoritatea materialului se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (vas de provizii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de alta a Pârâului Idricea, a determinat efectuarea unor sondaje arheologice ce au dezvăluit existența mai multor complexe, precum două locuințe cu ceramică din secolele V-VI și a altor cinci locuințe cu fragmente de vase și obiecte (fusaiole, cuțite, străpungătoare din os), aparținând veacurilor VIII-IX. Totodată, s-au găsit fragmente sporadice din secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1955, 1976. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman, Maxim-Alaiba 1980, p. 450-454; Coman 1980c, p. 224; Maxim-Alaiba
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
striuri orizontale și vălurite. Totodată, s-au găsit și alte obiecte, din lut (fusaiole), piatră (cute), os (împungătoare) și fier (un cuțit și o zăbală). Datare în secolele IX-X. Cercetare N. Ciucă, 1964. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (străpungătoare din os - nr. inv. 4456, 4457, 4458). Bibliografie: Ciucă 1973, p. 225-228; Teodor 1997c, p. 146. 112. Sofronești (comuna Todirești), județul Vaslui a) La Pârâu: în râpa aflată în marginea terasei inferioare, din dreapta Pârâului Șacovăț, s-au găsit fragmente de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unor sondaje, în 1971, care au scos la iveală prezența a patru locuințe ce aveau cuptoare din piatră. Inventarul conținea ceramică modelată la mână și la roată, unele decorate cu striuri orizontale și vălurite ori cu alveole, precum și alte obiecte (străpungătoare din os, fusaiole, mărgele). Analogiile au permis datarea așezării în secolele VIII-IX. Cercetare V. Căpitanu, 1971. Materialul aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Căpitanu 1979, p. 230-232 (fig. 6-7); Teodor 1997c, p. 154. c) Școala Generală: în jurul școlii din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cadru geografic mai larg. În vitrine, expunerea începe cu prezentarea celor mai vechi mărturii arheologice, aparținând paleoliticului superior (35000 10000 î.Hr. provenind din așezările de la Buda Blăgești și Lespezi Gârleni. Este cazul unor unelte din gresie, silex și menilit (lame, străpungătoare, vârfuri de tip „La Gravette”, gratoare etc.Ă, precum și oasele unor animale pe care oamenii acelei perioade le vânau pentru hrană și îmbrăcăminte (bourul, zimbrul, renul, mamutul. Dacă dovezile privind prezența omului paleolitic în regiunea Siretului mijlociu, respectiv în vatra
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Bysshe Shelley. Ov.S. Crohmălniceanu notează, într-un rând, că "[p]uterea lui Blecher de a ne face să pătrundem cu el într-o "irealitate imediată" vine din arta descripției minuțioase a banalului până la a-i împrumuta, prin observația concentrată, insistentă, străpungătoare, o transparență derutantă" (1967-1975: I, 546). La rândul său, în studiul său introductiv la antologia de texte avangardiste românești, Marin Mincu precizează că "[e]xtraordinara trăire interioară (subl. în text) [...] a lumii obiective de către narator se repercutează asupra expresiei epice
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
linia Întâi. Aceleași reguli se aplică sau În orce caz ar trebui În pizda măsii. Îmi miros cusătura dintre picioare și cracii pantalonilor negri de flanel. Simt o duhoare intensă și nedefinită de transpirație clocită Întreruptă ocazional de un damf străpungător de pișat. Of, o spălătorie cu servicii decente. Acum am mai multă nevoie de o puicuță care să știe să gătească și să facă curat decât de una care să știe să fută și să sugă pula. Bineînțeles biletul spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
să mai cânt. Cine-i băiatul ăsta frumos? Arătă spre Titus. — Este fiul meu, Titus. Titus se încruntă și își duse mâna la buza cu cicatricea. Gilbert își înălță sprâncenele, Rosina se schimbă la față, îmi aruncă o privire de străpungătoare răutate, apoi râse: — Bine, bine... E-n ordine, o să plec. Mașina mea e afară. Poți să mă conduci. Voi doi, la revedere, mi-a plăcut spectacolul de cântece. Ieși din bucătărie, legănându-și poșeta, și eu am urmat-o. Rosina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
este prea înalt și este aproape de „Pârâul Morii. Fragmentele de ceramică găsite aici nu au o calitate deosebită dar poartă urme de pictură. De aici s-au cules obiecte din silex (unelte și arme) ca: răzuitori, vârfuri de săgeți și străpungători. Acestea sunt frumos lucrate dovedind o măiestrie deosebită a celor ce le-au realizat. Alături de această așezare din neolitic peste un drumeag de țară există o a doua așezare cu o suprafață de peste 5 ha. Aici s-au găsit elemente
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
omului împotriva unei dinamici vertiginoase în care apetiturile sale intră, ca dispozitiv de apărare împotriva dorințelor excesive, ce-i brăzdează ființa cu bezna ascuțită a insațiabilului. Cortul începu să se învârtă ca roata unei mori de vânt dinaintea privirii prea străpungătoare a arhitectului; precaut, descălecă de pe taburetul cam mârțogit ce-i fusese alocat și părăsi pentru câteva minute adunarea, îngăimând o scuză rămasă netradusă. Limitați în elanurile speculative în primul rând de rolul lor oficial, ortacii săi încercau să consolideze terenul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]