4,887 matches
-
ar vedea și nu le-ar aduce în raza privirii. O privire caldă, luminoasă, grea de dulcea povară a unei informații culturale copleșitoare care sare mereu în ajutorul demersului auctorial, îmbogățind cartea cu dantelăria barocă a crenelurilor sofisticate ale frontoanelor străvechi, purtătoare de amintiri din vremi rafinate și iubitoare de frumos. Astfel că citind această carte, cititorul face o incursiune fascinantă în trecuturile (căci sunt straturi de trecut, ca într-un palimpsest!) Bucureștilor, dar și o excursie turistică ce beneficiază de
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/lucia_olaru_nenati_1459419406.html [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
șampanie. Acesta este extrem de popular printre doamnele din Japonia, în special Jozen roz. CJ: Aveți și murături? HY: Avem umeboshi, prune murate. Sunt pline de Vitamina C, dacă mănânci una pe zi nu mai ai nevoie de doctor. În vremurile străvechi, samuraii mâncau o singură dată pe zi un bol cu orez și o singură prună murată și aveau energie să lupte. Avem și alte murături japoneze, ghimbir pentru sushi. Avem și o selecție de ceaiuri japoneze, matcha - folosit la ceremonia
Am fost în băcănia cu bunătăți a doamnei Hiroko Yoshida. „Cred că sunt singura expertă în sake din România” by https://republica.ro/am-fost-in-bacania-cu-bunatati-a-doamnei-hiroko-yoshida-zcred-ca-sunt-singura-experta-in-sake-din-romania [Corola-blog/BlogPost/338744_a_340073]
-
camere, în care trăiau, ca în colivie, tinere fete predestinate în viitorul lor, fie să fie soții ale unor mari demnitari, fie să fie trimise ca daruri în alte împărății. Și ca să fie mai frumoase, în accepțiunile chinezilor din vremurile străvechi, piciorușele prințeselor erau constrânse să crească în niște încălțări strâmte, ca piciorușul să fie cât mai fin, cât mai firav. De!, acolo nu făcea fiecare ce vroia! Pentru mine, venit din inima munților, asociam totdeauna siguranța, liniștea cu pustietatea și
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1415604349.html [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
-i duh și cutezanță. Suflet și trup, un întreg ce iubirea o animă, simbol al trăirilor, torță veșnică, sublimă. Sufletul e raza care luminează cursul vieții, facându-ne buni și tandrii chiar din zorii tinereții. Sufletu-și cată pereche, după datina străveche, și-atunci când o găsește o minune se-mplinește. Suflet bun, mărinimos, dragoste, afecțiune, esența iubirilor ce animă-ntreaga lume. Azi, trăindu-ne viața, arșița ne pârjolește, este a iubirii vrajă ce alt suflet plămădește. Am primit și am dat viață
PERPETUU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 by http://confluente.ro/Perpetuu.html [Corola-blog/BlogPost/366690_a_368019]
-
neumblate. Învelișul albastru brodat cu stele, îți veghează liniștea si'ți destramă ceața sufletului ! Somn ușor ! Te așteaptă o nouă existență ... O dimineață solară spălată în apa sfântă a reînvierii, ce poartă semnătura din pergamentul îngălbenit de vremuri al civilizațiilor străvechi ! Pecetea unui alt început, din punctul zero. Camelia Constantin 2011 Referință Bibliografică: STELE ÎN OCHI / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul I, 30 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Camelia Constantin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
STELE ÎN OCHI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stele_in_ochi.html [Corola-blog/BlogPost/346475_a_347804]
-
Apoi prânzesc împreună, ciobanii cu gospodari. Să se facă brânza bună, pun să cânte lăutari. Dar curând se isprăvește ospățul abia-nceput că, ciobani duc spre creste, turma de oi la păscut. Tradiții și ritualuri perpetuate-n vreme, vin cu străvechi obiceiuri. Să devină eterne. Maria Filipoiu Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuru populare românești" LA MULȚI ANI, SĂRBĂTORIȚILOR! Referință Bibliografică: Tradiții și ritualuri de Sfântul Gheorghe / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1573, Anul V, 22 aprilie 2015
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1429692729.html [Corola-blog/BlogPost/353970_a_355299]
-
Prunner, nimeni nu poate să se repeadă a spune că știe. Un lucru, însă, e sigur: greul și ușorul au dat împreună plămadă de cuvinte pentru alcătuirea cărții, și sprint energic, până la capăt. Ea se dăruiește celor interesați de valorile străvechei cărți scrise pe hârtie, de nimic înlocuibile, în chiar zilele Festivalului „George Enescu”, ediția 2015, cu ocazia celor șase concerte de la Sala Palatului, cu Josef Prunner, bunicul, contrabasist, Iosif Prunner Jr., tatăl, pianist, Iosif Ion Prunner, fiul, pianist și dirijor
IOSIF ION PRUNNER. TREI GENERAŢII LA ATENEUL ROMÂN” APARIŢIE LIVREASĂ BIOGRAFICĂ, A OANEI GEORGESCU, LA EDITURA „ALL” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440991288.html [Corola-blog/BlogPost/379822_a_381151]
-
activă a Fundației Împreună, am trăit aceiași fiori ca la 20 de ani în fibra cea mai intimă a ființei. Tudor Gheorghe - Omul care ne-a dat cea mai veritabilă Lecție de frumos și autentic, de Poezie și Cântec românesc străvechi și strănou, la care am vibrat ÎMPREUNĂ. Și aceasta este, de fapt, menirea culturii și artei - de a trezi emoții estetice, de a te face să simți românește. Emoții ce nu pot fi produse artificial ori mistificate, ci izvorăsc în
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1397592427.html [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
treilea oraș ca mărime din sudul insulei, după Nicosia si Limassol și al doilea port comercial și maritim, nodul aerian cel mai important al Ciprului, având un aeroport internațional modern, Larnaca, ca de altfel toate aceste locuri, are o istorie străveche. În partea de nord a orașului se află o veche rafinărie, devenită doar spațiu de depozitare care în 2008 a fost vândută unui studio cinematografic de la Holywood pentru filmările de la Waterworld 2. Un pitoresc aparte, specific Larnacăi, îl conferă șirurile
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
în care alte localități cipriote au fost abandonate din cauza multiplelor cutremure ce au avut loc în insulă. În limbajul cotidian, Larnaca mai este cunoscută sub numele de „Skala" (din greacă, însemnând „scară”), referindu-se la statutul de port, din vremurile străvechi, poartă de intrare pe insulă. Cele mai vechi vestigii arheologice sunt de vârstă miceniană. Ca și cele mai multe dintre orașele cipriote și Larnaca a fost stăpânită în vechime de către Imperiul Persan. Fostă colonie feniciană importantă, adevărata identitate și-o dobândește în
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
moscheea și minaretul fiind la rândul lor restaurate. Poate vă întrebați de ce redau aceste date, însă ajungând aici nu poți să nu încerci să transmiți ceea ce tu, ca simplu vizitator ai simțit când ai pășit în aceste bijuterii ale civilizațiilor străvechi și a nu le prezenta în fireasca succesiune de evenimente petrecute în legătură cu dovezile existente, atât de transmițătoare de istorie , civilizație străveche și legendă. Grădina ce găzduiește întregul ansamblu se numea „grădina Pașa” pentru că se spune că a fost inițiativa unui
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
nu încerci să transmiți ceea ce tu, ca simplu vizitator ai simțit când ai pășit în aceste bijuterii ale civilizațiilor străvechi și a nu le prezenta în fireasca succesiune de evenimente petrecute în legătură cu dovezile existente, atât de transmițătoare de istorie , civilizație străveche și legendă. Grădina ce găzduiește întregul ansamblu se numea „grădina Pașa” pentru că se spune că a fost inițiativa unui pașă otoman, guvernator al Ciprului în acele vremuri. Aici, la poarta de intrare în grădină există o plăcuță inscripționată pe ambele
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
unor motive simple, precum lumină, singurătate, pietre, sunet sau drum, leitmotivul fiind ”cuvântul”. Pentru autoare, cuvintele devin ”edificii de sunete”, preferința fiind îndreptată spre poezia încifrată. De aici oscilațiile expresiei ce pare cerebralizată, patetică, sentimentul trăit sub o ”sfântă tentație” străveche ducând la translarea prin spirit și creație din prezentul istoric în realitatea perenă a Ființei. Până la urmă este un lirism pătimaș ce-și află vocile în rostirea cuvintelor chemate să-l confirme. Cristina scrie cu real talent, vervă și inteligență
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
uneori, din păcate chiar uitată) despre care există informații puține, incerte și incomplete. Se pare că, anul nașterii sale este încă discutabil și disputabil -1796 sau 1797, în orașul Sliven din Bulgaria, centru balcanic frecventat de neguțătorii români din timpuri străvechi, sub numele de Antonie Pantoleon Petroveanu.Cum în anul 1806, tatăl său moare, familia formată din mama sa Tomaida și cei trei copii începe peregrinările în zona balcanico-rusă. Mai întâi se stabilesc la Chișinău, iar în 1812, anul campaniei lui
LILIANA GHIȚĂ BOIAN by http://confluente.ro/articole/liliana_ghi%C8%9B%C4%83_boian/canal [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
uneori, din păcate chiar uitată) despre care există informații puține, incerte și incomplete. Se pare că, anul nașterii sale este încă discutabil și disputabil -1796 sau 1797, în orașul Sliven din Bulgaria, centru balcanic frecventat de neguțătorii români din timpuri străvechi, sub numele de Antonie Pantoleon Petroveanu.Cum în anul 1806, tatăl său moare, familia formată din mama sa Tomaida și cei trei copii începe peregrinările în zona balcanico-rusă.Mai întâi se stabilesc la Chișinău, iar în 1812, anul campaniei lui
LILIANA GHIȚĂ BOIAN by http://confluente.ro/articole/liliana_ghi%C8%9B%C4%83_boian/canal [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
24 Decembrie 2015, ora 20:00, Teatru Național Iași. Anul acesta, Hrusca îi va colinda pe ieșeni pe 24 Decembrie! Ștefan Hrusca revine an de an în România pentru întâlnirea cu publicul și pentru a duce mai departe străvechiul obicei: colindul. Anul acesta, îi va colinda pe ieșeni la Operă Națională chiar în seara de Ajun. Pe 24 Decembrie 2015, turneul de colinde al lui Hrusca poposește în inima Moldovei, la Sala Mare a Operei Naționale pentru a le
Concert de colinde cu Stefan Hrusca @ Teatrul National, 24 decembrie by http://www.iasi4u.ro/concert-de-colinde-cu-stefan-hrusca-teatrul-national-24-decembrie-2015/ [Corola-blog/BlogPost/94548_a_95840]
-
urezi de bine, pentru sărbători, celor dragi. Faceți asta și o să vă curățați și o să vă simțiți mult mai bine sufletește Eu nu doar cânt, eu simt fiecare colind” declară Ștefan Hrusca... Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei străvechi, sfânt, pentru că transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu. Este o neprețuita zestre spirituală, pe care o moștenim din mosi-stramosi. Cei dintâi colindători au fost pastorii care au mers la peșteră în care s-a născut Iisus. Bucurându-se
Concert de colinde cu Stefan Hrusca @ Teatrul National, 24 decembrie by http://www.iasi4u.ro/concert-de-colinde-cu-stefan-hrusca-teatrul-national-24-decembrie-2015/ [Corola-blog/BlogPost/94548_a_95840]
-
câta oară?) la 150 de ani de la lansarea pe apă, adică în 2004, astăzi navă de protocol, închiriată în sistem charter, la diferite ocazii pentru cei care-și permit o plimbare unică pe Dunăre. Vechimea, valoarea și importanța acestei nave străvechi, demne de a fi înscrisă în Cartea Recordurilor, e un motiv de speranță al gălățenilor că vasul cu care au circulat în urmă cu cincizeci de ani, numit „Brăileanul” care făcea zilnic naveta transportând călători la ore fixe, - are șanse
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Strajer_la_portile_fluviului_cezarina_adamescu_1391006750.html [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
români, așa cum se dovedește și Zanfir Ilie, autorul lucrării de excepție, „Dunărea. Poveste și adevăr”. Cum altfel, decât cu nostalgie, se întreabă autorul „Unde sunt pescarii de altădată?” - orașul fiind cunoscut ca o așezare de pescari, Dunărea facilitându-le acest străvechi meșteșug, preocupare existențială care i-a ajutat pe localnici să supraviețuiască în cele mai vitrege condiții de secetă, foamete, război, calamități naturale. Legendele înfloresc o dată cu trecerea veacurilor. Zanfir Ilie le scoate la iveală ca pe comorile îngropate la rădăcina copacilor
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Strajer_la_portile_fluviului_cezarina_adamescu_1391006750.html [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
E ziua Limbii Române - comoara Pe care românii mult o iubesc. Plimbatu-și-a palmele peste câmpie Ziua crestele-nalte le-a mângâiat Raza de soare îmbrăcată în ie În limba română s-a revărsat. Vântul adie mai românește Ramuri recită doine străvechi Râurile murmură-n taină frățește Iar frunzele-n hore voios se întrec. Păsări măiastre își cântă iubirea Pe ramuri din codrul cel secular Limba română e însăși vorbirea Cea dulce a poporului meu milenar. Ziua aduce cu ea sărbătoarea Și
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1441091397.html [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
ceea ce nu e la locul lui sau, în termeni etimologici, impostura este o realitate intolerabilă. Acest tip de gândire este îndeobște cunoscut în rândul istoricilor de idei drept „convingere cosmologică” sau „ideologie locativă”. Întemeiată în realitatea închisă a unor culturi străvechi, mentalitatea despre care vorbim continuă să își actualizeze periodic conținutul în diverse epoci istorice ale căror mărci generale sunt optimismul, buna-credință, coerența morală, empatia, încrederea în norme, eficiența muncii, toate acestea fiind susținute de concentrarea senină a individului asupra locului
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
cordul dumneavoastră deschis, inclusiv unei intervenții chirurgicale, nu ar fi contat. Câte monografii ați scris? Ion Al. STĂNESCU: Am mai multe. Unele au fost și revizuite și reeditate, dar să le luăm pe rând. Prima a fost: „Roata de Jos - străveche așezare din Țara Vlahilor” - 3 ediții (2001,2005, 2007 în colaborare). Virginia Vini POPESCU: Ce frumos ați denumit-o... Ion Al. STĂNESCU: Am făcut, apoi: „Antonești-satul de pe Tinoasa” - 2 ediții ( 2002, 2003 în colaborare cu Iulian F. Preda), „Licuriciu -monografie
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1484040414.html [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
tv se fac că nu știu ce funcție ocupă! Abuziv. Dacă-i place Demisului-oficial să-și spună șef de stat, cum să nu se conformeze? E ordin! Manipulare securistă ordinară. * Văd că unii patrioți autohtoni reproșează Vestului că nu ar cunoaște istoria străveche a celor care au trăit în antichitate pe plaiurilor noastre. Mă întreb, la ce le-ar folosi? Popoarele din Vestul Europei nu sunt prea interesate nici de propria lor istorie. Ei știu că nu au cum să fie urmașii celor
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1376822065.html [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
Cionchin se impune în cadrul lucrărilor de specialitate prin varietatea temelor, bogăție faptică, analiză pertinentă, demonstrații convingătoare, aducând o contribuție deosebit de valoroasă». Continuând tradiția marilor istorici ai neamului românesc, istoricul profesor Ionel Cionchin și-a dedicat întreaga viață culturii și civilizației străvechiului popor al traco-geto-dacilor, ai căror urmași peste milenii sunt românii. Încă înainte de 1989 publică în periodice naționale și internaționale, în reviste de prestigiu mondial, «Noi, tracii», Roma, editată de Iosif Constantin Drăgan. Un rol deosebit în aceeași direcție l-a
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
publicate în revista «DACIA MAGAZIN»: Pelasga/valaca - limba inscripțiilor de pe Tăblițele de la Tărtăria ? 2003, nr. 5, p. 38; Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii, 2003, nr. 6; La început a fost cuvântul, 2003, nr. 7, p. 18; Tărtăria - un toponim străvechi, 2003, nr. 8, p. 26; Probleme controversate ale istoriei: Mitul zeului dac, 2004, nr. 9, p. 26-32; Inscripția paleocreștină de la Dierna/Orșova, 2005, nr. 22, p. 59-60; Decebalus, ‘al dacilor rege'', 2006, nr. 33, p. 15-16; «Trofeul Sacru» de pe Dealul
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]