1,359 matches
-
de ani. Dacă și-ar fi scos chipiul înfundat până la urechi în cap, niște urechi mari, pleoștite, și n-ar fi fost chel, ar fi avut frizura unui bărbat cuminte care vine devreme acasă. Alături, pe ciment, avea o servietă străvezie de plastic plină cu guvizi țepeni. Și cel mai caraghios lucru la mare este un ofițer de infanterie încheiat nasture cu nasture pân-la gât, cu cozorocul tras pe frunte și dând la guvizi... intraseră în portul Constanța fix la unsprezece
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
în mână guvidele, laș, moale, fără onoare, îi scosese strâmbându-se cârligul din botul hidos făcut numai să înhațe orbește orice, azvârlindu-l cu scârbă spre o găletușă roșie fără mâner. Dar el se nimerise să cadă alăturea peste geanta străvezie de plastic, țopăind pe ea, peste captura veche dinăuntru, zbătându-se deasupra câteva secunde bune înainte de a aluneca jos, pe betonul digului. Câțiva, din geantă, răspunseseră oarecum, ca și cum ei n-ar fi fost morți-morți, ci doar ar fi făcut-o
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
prin memorie (1972), Mitologii subiective (1975), Apărarea lui Galilei (1978), Scrisori imaginare (1979), Caminante (1980), Viața ca o coridă (1987) ș.a. Romanele Viața pe un peron (1981) și Un om norocos (1984) sunt construcții narative complexe, cu încărcătură simbolică, trimițând străveziu către formele sistemului totalitar, dar și deschise meditației existențiale. Semnificațiile critice nu le-au fost trecute cu vederea de către regimul ceaușist care a supus romanul Un om norocos unui simulacru de proces public, în tradiția înscenărilor proletcultiste reînviate. Cărțile de după
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
Toma Grigorie Gustul întoarcerii o lumină străvezie mă izbise peste față precum valul Dunării când m-am decis să-mi părăsesc sejurul de nouă luni din marsupiul ochilor lipiți mama golenceancă tocmai venise să mă nască de la târgul calafetean în Duminica Tomii pe atunci se năștea acasă
Poezie by Toma Grigorie () [Corola-journal/Imaginative/3553_a_4878]
-
galeșă Plecată în iarba cotropitoare Ce-mi udă pantofii de mătase cu flori Amintiri Peste umbra mea colorată roșu aprins Melc ce mă-nghite într-o cochilie spongioasă Mă ridică în aer Aura gîzelor din jurul capului meu Încărcat de aripi străvezii minuscule În oglindă pielea ta palidă și gura aprinsă Un fagure În urcare alerg pe un deal înfrunzit Pe sfîrșitul de vară În cer în ocean În ocean cu mine în brațe Plutești În cer în ocean Visez Focul dealurile
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/4999_a_6324]
-
ferestrei îl aud furișându-se pe cablul tv ori dezbrăcându-se sub frunza de nuc Acum e încă devreme, nu ne putem vedea la față. Dar îi simt respirația apropiindu-se tot mai mult de păpădia trupului meu Hei, bestie străvezie, știu că ești undeva în preajmă poate chiar stai la aceeași masă cu mine în timp ce îmi scriu poemul ori îmi beau ceaiul. De aici, de foarte aproape, stai și îmi adulmeci spaima. Înfricoșat, eu îți măsor tristețea și disperarea Acum
Încă o șansă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/5161_a_6486]
-
de lumină uitat într-un colț însorit. Ar fi putut măcar să-nțeleagă: era abia coborât dintr-o sferă argintie, cu aripile arse de un foc alb; ploua mărunt iar ei, nici n-au văzut scânteile ploii fiorul ei de febră străvezie. Dar acum când vorbesc lumina e neagră stă sprijinită de ușorul ușii gata să se prelingă în încăpere să se așeze pe masă și să răsfoiască ultimul manuscris răsuflarea lui de pe urmă.
Nu-l văzuseră by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/5251_a_6576]
-
șirurile unor coloane, înalte, rotunde și netede așa precum cele ale templelor din străvechiul Egipt, iar spațiul de jur-împrejur și deasupra nu se putea desluși, căci lumina iriza ușor stinsă, și cerul întreg părea umbrit uniform, ca sub un clopot străveziu, în crepuscul... Nici cald și nici frig nu era... Iar printre-acele înșirate coloane cu geometrii atât de ciudate și scăpări arămii, eu nu eram singurul suflet drumărind pe-acolo, căci, rar - dar continuu, mulțimi de umbre eterice, fără de nume și
Revelație nocturnă by Eugeniu Nistor () [Corola-journal/Imaginative/6014_a_7339]
-
Emil Brumaru Ca un răsfăț anume era trezitul tău, Porneau să cînte muzici, în aer globuri lucii Și străvezii luau formă, Mari Îngeri, ca năucii, Se-mpătimeau la văzul multalbului popou Lin dezvelit din plăpumi brodate-n aur cald Și că din întîmplare topit, oh!, ici și colo, De cîte-o alunița, de cîte-un vînat fald De carne rușinata ce-
Ca un răsfăț anume era trezitul tău… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6666_a_7991]
-
-se ca două rococo-uri de goya în această clipă doar în aceasta aila se luminorează aila esta mirando hacia saturno devornado a sus hijos * acum pot să te simt aila tu nu ești morceeba și nici nu mesteci rotocoale străvezii în camera plutitoare cu burroughs și gysin & kerouac acum tu ești femeia lui saturn aila și-o să-l privești devorându-ți carnea din carnea ta aila i couldn't feel so i tried to touch hallelujah * văd în zori un
Poezie by Gelu Vlașin () [Corola-journal/Imaginative/6946_a_8271]
-
care-i dăduseră viața peste cap și-l chinuiseră, și-l zăpăciseră, de se cutremura când se privea în oglindă ori în luciul ochiurilor de geam de la ferestre. Și, cum înota așa, parcă prin talazurile încremenite ale unei mări verzi, străvezii, curățindu-se de toate cele, ghemul încâlcit al anilor trăiți până atunci i s-a deșirat și destrămat ca fumul prin ochii minții. Și-a revăzut, acolo în satul de pe malul Dunării pe care nu-l părăsise niciodată, lunecând una
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
dar dacă tu ai să treci strada de când Doamne ai ațipit în rîcoarea grîdinilor din cer de când Doamne ai adormit printre betoane stropite de fiere printre pubele și câini încuiați în brumă printre aurolaci fără chip și fetițe de consum străvezii ca apa prăvălite de ecstasy pe trotuare de când Doamne te-ai culcușit printre hârtii cu semnături de sânge contracost și fetuși gâtuiți cu sârmă de copii în zori nesățios și rău corbul dostoievksi croncăne dar voi - chiar așa chiar de unde
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/7471_a_8796]
-
Socrate cel de acum. e-atâta liniște încât îl auzi pe Socrate adultul mângâindu-și pisica de Angora. Platon se-arată în ușă ținând de ghidon bicicleta și stă acolo-n lumină bătut de-o rafală de grindină - un orb străveziu mut, anodin și absurd ca o Grecie fără piatră, ca un dumnezeu fără fiu. Fregata Un sac (probabil gol) legat la gură și abandonat pe țărm nu departe de glezna monstruoasă a unei macarale. un sicriu legat cu o funie
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
detalii fără vise fără eschive fără sensuri fără-ndoieli fără pauze fără viscere fără drumuri fără subiecte fără armuri fără priviri fără rigori fără spaime fără contururi fără tăceri fără cedări fără contracții fără uimiri fără trasee doar cu mistere străvezii și-ncordată cum ochiul de pasăre. Reportaj E-un cer cu mici goluri de aer cum aripi ce nu se vor mai putea deschide viitorul alături un șarpe domesticit înciudată privești cum începe amiaza și nu te mai saturi culoarea
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
Emil Brumaru Învăluirea caldă de aripă A unui înger nevăzut să nu o uiți. Tu-mi socotești pe degete ani scurți, Ci tot mai lungi i-aș vrea și cu risipă De-arome străvezii ce-ți ies în cale Cînd nici te-aștepți, iubita mea din turn, Și-ți mîngîie plăcerea dulce-n șale Într-un amurg ce curge taciturn, Printre creneluri, în cetatea sumbră În care doar momită ai pășit. Sînt și Piticul
învăluirea caldă de aripă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8442_a_9767]
-
intrigile, adulterele, toți spionii, diplomații, oamenii celebri ș...ț o întreagă filozofie de viață”, toate acestea rămân, în cea mai mare parte a lor, simple promisiuni. Mai mult, semnele convenției jurnalului găsit/primit (un motiv mai mult decât comun) sunt străvezii, iar construcția naratologică lipsită de armonie și incertă, chiar și acceptând că aceasta ar fi însăși poetica ei (justificări s-ar găsi). Date exacte alternează cu ani trunchiați, unele nume de personaje sau de localități apar consemnate doar cu inițiale
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
celălalt”. Intuiește că între el și dublul său legătura merge până la identitate - înapoi, dar și înainte. „Celălalt” îl premerge cu un singur pas; născut cu câteva clipe mai devreme, geamănul l-a făcut deja: a delapidat. Mesajul e premonitoriu și străveziu: urmează ineluctabil el - verdictul a fost pronunțat și nu admite recurs. Dar, ajuns în acest punct, Anghelache comite un gest luciferic, de sfidare a destinului: el se vrea o ființă condamnată să fie liberă în opțiunile sale majore și găsește
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
au ajuns să se coboare la condiția de ciomăgași ai unor puternici ai zilei. Asta mi se pare oribil. Iar partidul de guvernământ nu catadicsește să dea un comunicat prin care să condamne asemenea murdării. În loc de asta, dl Năstase amenință străveziu și ziarele centrale. Uitînd că e și prim-ministrul acestei țări, dl Năstase se comportă ca un lider de partid aflat în război cu presa.
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13314_a_14639]
-
mai urmează sunt copiate în detaliu din filmele de gen), problema majoră a romanului este tonul și felul în care e scris. Prin dialog, autorul încearcă să sugereze autenticul, temele zilei, prejudecățile timpului. Numai că atunci când personajele tac, textul e străveziu și își trădează efortul de construcție. Constantin Popescu este destul de naiv să potrivească în text oricum și orice semn pentru un surplus de efect. Când livrescul nu e explicit (autorul mai are de indicat anul apariției filmelor, paginile din cărți
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
că de semnat le semna cu alte nume - nu inventate, ci luate din cartea de telefon, cu tot cu adresă. Clasic erou de istorie orală, Lupașcu își construiește o imagine glorioasă despre sine, de luptător din interior împotriva nedreptăților sistemului, într-o străvezie strategie valorizatoare, plină însă de extrem de interesante indicii despre lumea sa (cea de dincolo de cuvinte). Indicii prezente de altfel în mai toate interviurile luate de Marina Spalas, în proiectul său (probabil mai amplu) de reconstituire a unei lumi acum dispărute
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
plecat în străinătate, și de aceea au fost incluse în sumar și câteva traduceri -, alteori se dă la fund sau, pur și simplu, nu se mai poate apăra în nici un fel (cazul lui Nae Ionescu acuzat postum). Unele acuzații sunt străvezii (cazul Lucian Blaga) sau de-a dreptul mincinoase (cazul I. L. Caragiale), alte limpezi ca lumina zilei (cazurile Al. Piru, Eugen Barbu, Ion Gheorghe). De regulă, tot ce era de spus s-a spus la momentul respectiv. O astfel de antologie
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
Europa FM. Cam atât. În rest, grosul ziarelor și televiziunilor s-au întrecut în a-și ascunde opțiunile politice pesediste sau, dimpotrivă, a le face mai evidente pe ici pe acolo prin părțile esențiale folosind tehnici de manipulare atât de străvezii și de primitive încât au insultat până și inteligența cititorilor cu liceul neterminat. De pildă, după scandalul autobuzelor electorale, Na}ional titra de o șchioapă pe prima pagină: "Autobuzele fraudei au aparținut Alianței!". Undeva în colțul de sus, cu litere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
felul o exercită asupra prezentului personajului, al fiecăruia dintre noi. Cărăm, mereu, și necesarul existenței, și balastul ei. De care nu ne putem elibera. Aș spune că în acest spectacol, unul dintre protagoniști este și scenografia lui Helmuth Stürmer. Camera străvezie, cu podele de un alb straniu, filtrat sau, dimpotrivă, foarte lăptos, o cameră goală, imaculată, curățată de urmele altui locatar, întregul comentariu elaborat al luminilor, aducerea fiecărui obiect în parte " expresia trecutului de care vorbeam, populat de obiecte-fetiș, ce se
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
Numai dacă fractura ar fi fost bruscă am fi putut vorbi de o schimbare de cod cu un efect gen Bunavestire. Altfel, avem doar o bâlbă. Trebuie să fii foarte îngăduitor să accepți această fâțâială conceptuală, un pretext atât de străveziu încât indicația din subtitlu nu poate fi luată decât ca un tribut naiv pe care autoarea se simte datoare să-l aducă grupului alături de care a participat la cenaclul condus de Marius Ianuș. Poemul colectiv (dacă chiar așa stau lucrurile
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
poetul croșetează interfața lingvistică a pixelilor, emoția acestor mici ode deghizate în versificări complicate rezidă tocmai în ineditul revelării delicateței unui spațiu/domeniu perceput drept inabordabil, altfel decât la modul fizic riguros: "Scrutând-o și mai de aproape, / ca-n străveziu adânc de ape, / prin fanta strânselor pleoape / și printr-o lupă cam de două / sute cincizeci de ori mai nouă / și clară ca un glob de rouă, / cu franjuri, panglici, curbilinii / de octopuși sau de actinii / ce-și unduie și-nvoaltă
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]