36 matches
-
afla. Se spune că „tunetul ar fi zgomotul făcut de huruitul trăsurii lui de foc, iar trăsnetul este biciul de foc cu care îi lovește pe diavolii care se ascund peste tot pe pământ, în turlele bisericilor, prin pomi, pe sub strașina caselor și în corpurile animalelor - în special câini și pisici" (T. Pamfilie - Sărbătorile de vară), relatează agero-stuttgart.de. Legat de această sărbătoare, există nenumărate superstiții și tradiții păstrate din moși-strămoși. Sfântul Ilie fiind și ocrotitorul recoltelor, în acestă ele se
Sfântul Ilie, 20 iulie. Tradiţii şi obiceiuri by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/23019_a_24344]
-
tradiția ca în această zi să se ducă la biserică pentru a sfinții crengi de tei și nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinții Apostoli. Aceste crenguțe se agață apoi la strașina caselor sau la icoane. Se spune că acestea te vor apăra de cele rele și în plus, se mai spune că acestea ar căpăta puteri miraculoase pentru vindecarea celor care suferă de surzenie. Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt
Rusaliile: Noaptea Ielelor sau a jocului Căluşarilor () [Corola-journal/Journalistic/69785_a_71110]
-
bine ca omul să fie singur, am să-i fac și un ajutor potrivit pentru el. Lumini de stele i s-au copilărit În preajmă... Unind părticică cu părticică din acele lumini, un șuvoi de argint s-a născut sub strașina cerului. Și izvoare de parfumuri dinspre rădăcinile munților se iveau pe sub stânci. Și o imagine magnifică s-a iscat, precum un arbore uriaș cu crengile răsfirate Într-un peisaj măreț; și valuri, valuri de oameni se foșneau de-a lungul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
bine ca omul să fie singur, am să-i fac și un ajutor potrivit pentru el. Lumini de stele i s-au copilărit În preajmă... Unind părticică cu părticică din acele lumini, un șuvoi de argint s-a născut sub strașina cerului. Și izvoare de parfumuri dinspre rădăcinile munților se iveau pe sub stânci. Și o imagine magnifică s-a iscat, precum un arbore uriaș cu crengile răsfirate Într-un peisaj măreț; și valuri, valuri de oameni se foșneau de-a lungul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
rupt din coastele humei! Griji, biruinți și uimiri încercînd în preajma ta sta-vom ades. Dura-vei în not o lumină, mare ca-ncrederea cu care tu azi ne-ai ales. Sus stelele cele mai treze aprind cărbuni de diochi. Subt strașina vremii vei crește încet, ca o lacrimă-n ochi. [1931] * ARHANGHEL SPRE VATRĂ Mă-ntorc de acum ca albina spre stup, cu harul subt aripi cu-amurgul în trup. Pe cumpăna lumii o zi se înclină plină de fapte și
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
la marginea pădurii, se înălța casa pădurarului. Acoperământul din draniță, pe care, de atâta vechime, a crescut mușchi verde, sclipea în bătaia asfințitului. Era o casă veche, bătrânească, moștenită, din tată în fiu; mare, cu pridvorul împins în față, cu strașină lată și ceardac înalt, dominând ograda. Pe poarta larg deschisă, se puteau vedea grajdul, cotețul pentru orătănii, și alte acareturi trebuitoare într-o ocină. Totul era făcut trainic, din bârne de lemn tare. Chilerul, tinda largă între două odăi podite
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
eviden- te și ciudate. Pe tavanul lăcașului de cult este sculptată crucea înscrisă în cerc. La acest simbol cercul apare format din răsucirea a două fire foarte groase, model care se găsește la toate bisericile noastre prin acea funie de sub strașină ce înconjoară lăcașul și este formată din cei doi șerpi răsuciți care vin cu capetele deasupra ușii de la intrare. În religia strămoșească șerpii erau simbol al înțelepciunii și cunoașterii divine, găsindu-se și în budism prin modelul pingala, unde cei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
caracterele liricii sămănătoriste și totodată prefigurează tradiționalismul promovat de revista „Gândirea”. Casa noastră, o piesă rezumativă a cărții de debut, opune tabloul convențional idilic al satului patriarhal („Ce pașnic era satul... Pitit la poala culmii / Ca ostrovul de mituri sub strașina-nvechită...”) degradării lui ulterioare. Asemuirea chietudinii rustice de altădată cu liniștea schiturilor anunță poetica gândiristă: „Plutea pe noi o pace adâncă, robitoare, / Ca peste-un schit ce pururi ar sta în rugăciune”. Din Țara Zimbrului... preia din sămănătorism militantismul național
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
trec. Se schimbă multe, la multe iar le pierzi de știre. Crezi c-ai uitat... E zi de toamnă. O ploaie tristă bate-n geamuri, Ești trist de toată întristarea din cer, din miriști, de pe ramuri... Cum ritmic picură din strașini și moare focul în cămin, Ca niște șiruri lungi de umbre, lin, amintirile revin, Ți se perindă-ncet prin minte comoara vremilor apuse, Șiragul lacrimilor scumpe și-al fericirilor răpuse... Apar în raza amintirii și se preschimbă cu încetul... Încet
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
era interiorizat de un alt personaj al romanului, Iza. Scopul ultim este ,,slobozirea din gândul rău"64 al Celuilalt. Eliberarea spirituală este excelent descrisă de Aurel Brumă. Ea ne solicită inițiatică forță mentală de a sta ,,mână în mână sub strașina durerii..."65 și de a contempla ,,..flacăra propriilor gânduri topind cositorul..." 66. Un alt simbol profesionist descris în roman este mașina, ,,un șlep vămuit de roți, sictir metalic cu damfuri muzeale... (o altă memorabilă descriere literară a lui Aurel Brumă
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Pe Timiș În sus, În meterezele lor de la Tapae, dacii stau la pândă cu arcurile Întinse. Pe aici e drumul cel mai scurt spre inima țării, spre mândra Sarmisegetuza, cuibul lui Decebal. Aici valea se lărgește puțin; În dreapta Timișului, sub strașina unui munte, se-nalță, ca o prispă, minunata așezare pe care și-au ales-o dacii pentru Întăriturile lor. Din jos, În marginea pădurii, Încep deodată crengile să se miște, ca-nfiorate de o suflare de vânt, și cele dintâi coifuri
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]