36 matches
-
la marginea pădurii, se înălța casa pădurarului. Acoperământul din draniță, pe care, de atâta vechime, a crescut mușchi verde, sclipea în bătaia asfințitului. Era o casă veche, bătrânească, moștenită, din tată în fiu; mare, cu pridvorul împins în față, cu strașină lată și ceardac înalt, dominând ograda. Pe poarta larg deschisă, se puteau vedea grajdul, cotețul pentru orătănii, și alte acareturi trebuitoare într-o ocină. Totul era făcut trainic, din bârne de lemn tare. Chilerul, tinda largă între două odăi podite
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
nalță de pretutindeni stânci uriașe ale căror forme au toate nume și înțelesuri potrivite în închipuirea poporului: Dochia, Tabăra Vulturilor, Turnul Sihastrului, Căciula Dorobanțului, Masa Ciobanului, de unde ai cea mai frumoasă vedere pe valea Bistriței." (Al. Vlahuță-"România pitorească") "Din strașina munților, ce-nalță marginea țării de la Severin până la Dorohoi, râuri frumoase, dătătoare de viață, și nenumărate pâraie se despletesc, în cărări de argint, peste-ntinsele șesuri ale Valahiei, și printre dealurile blânde ale Moldovei." (Al. Vlahuță-"România pitorească") "De la Neamț
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
era interiorizat de un alt personaj al romanului, Iza. Scopul ultim este ,,slobozirea din gândul rău"64 al Celuilalt. Eliberarea spirituală este excelent descrisă de Aurel Brumă. Ea ne solicită inițiatică forță mentală de a sta ,,mână în mână sub strașina durerii..."65 și de a contempla ,,..flacăra propriilor gânduri topind cositorul..." 66. Un alt simbol profesionist descris în roman este mașina, ,,un șlep vămuit de roți, sictir metalic cu damfuri muzeale... (o altă memorabilă descriere literară a lui Aurel Brumă
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
rai, C-acolo-i de trai; În dealul cu jocul, C-acolo ți-e locul; ’ N câmpul cu bujorul, C-acolo ți-e dorul. Și-acolo la vale, Este-o casă mare, Cu ferești la soare, Ușa-n drumul mare, Strașina rotată, Strânge lumea toată. Acolo că este Mahalaua noastră. Și-ți vor mai ieși Tineri și bătrâni, Tot cete de fete, Pâlcuri de neveste. Să te uiți prin ei, C-or fi și de-ai mei. Ei când te-or
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
eviden- te și ciudate. Pe tavanul lăcașului de cult este sculptată crucea înscrisă în cerc. La acest simbol cercul apare format din răsucirea a două fire foarte groase, model care se găsește la toate bisericile noastre prin acea funie de sub strașină ce înconjoară lăcașul și este formată din cei doi șerpi răsuciți care vin cu capetele deasupra ușii de la intrare. În religia strămoșească șerpii erau simbol al înțelepciunii și cunoașterii divine, găsindu-se și în budism prin modelul pingala, unde cei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
care „are-o chilie-mbrăcatăzâce - numai cu tăblii de argint și de diamant.” (Boișoara - Vâlcea). Așezarea miraculoasă reprezintă o imagine comună și cântecelor ritual - ceremoniale: „Și-acolo la vale,/ Este-o casă mare,/ Cu ferești la soare,/ Ușa-n drumul mare,/ Strașina rotată,/ Strânge lumea toată” (Goij). Plecat din lumea albă, voinicul trebuie să treacă prin tărâmul morții pentru a se putea naște într-o formă superioară. Casa solară reprezintă un nucleu vital din care emerge viața și la care se întoarce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
către tărâmul în care eroul își găsește nevasta. Strâmtoarea-, poartă între lumi, duce la o așezare mitică, prezentă în basmele românești și în cântecele ritual-ceremoniale: „șiacolo la vale,/ Este-o casă mare,/Cu ferești la soare,/Ușa-n drumul mare,/ Strașina rotată,/ Strânge lumea toată”399. Casa de pe cealaltă lume, aflată sub dominație solară, este o altă reprezentare a centrului lumii. Simbolistica inițiatică păstrează vie această imagine în memoria culturală a lumii, un exemplu fiind ritualurile din triburile primitive în care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trec. Se schimbă multe, la multe iar le pierzi de știre. Crezi c-ai uitat... E zi de toamnă. O ploaie tristă bate-n geamuri, Ești trist de toată întristarea din cer, din miriști, de pe ramuri... Cum ritmic picură din strașini și moare focul în cămin, Ca niște șiruri lungi de umbre, lin, amintirile revin, Ți se perindă-ncet prin minte comoara vremilor apuse, Șiragul lacrimilor scumpe și-al fericirilor răpuse... Apar în raza amintirii și se preschimbă cu încetul... Încet
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pământurilor din zonă, „coconul" era adesea nașul mai a tuturor celor care îl conduceau la locul de veci. Biserica era clădită tot de dânsul cu meșteri străini ori cu stăruința localnicilor, care și ei se aciuaseră în vale sau pe la strașina dealurilor, feriți de bătaia vânturilor și de zloata timpurilor neprielnice, zidindu-și bordeiele în margine de pădure, din care vor mușca încet, încet bucățelele din trupul ei ca să-și întindă curțile și jerebiile, locurile de arătură, care aveau să ducă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
genul monumentelor similare din Apus și poartă caracteristicile artei romanice. Corpul bisericii este format din bârne de lemn pe fundație și soclu de piatră, în partea răsăriteană socului se ridică la 1,5m. Acoperișul în șarpantă, coama țuguiată, cu poalele strașinei prelungite în afară la 1,5m pentru apărarea pereților. Deasupra neaoșului se înalță o turlă de lemn decorativă. Biserica, deși construită în 1802, face parte din tipul bisericilor moldovenești construite din lemn, dinaintea epocii decadente. Intrarea în biserică se face
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
piatră cu baghete gotice intersectate la ferestrele etajului. Ferestrele parterului sunt terminate în arc turtit cu ancadramente din cărămidă dispuse pe cant. La cornișe sunt frize cu elemente geometrice., în timp ce colțurile rezalitului sunt marcate la cornișă prin elemente din piatră.Strașina este dispusă pe grinzi apoarente.Traveea curentă se repetă și este formată din două ferstre înconjurătoare de ancadramente din piatre, distribuite pe trei nivele. S-a dorit să ia ființă în 1851, dar se deschide la 1 septembrie 1858. În
Seminarul teologic „Sf. Gheorghe” () [Corola-website/Science/332705_a_334034]