784 matches
-
devină reale până într-atunci când chiar se întâmplă. Moș Vasile e echivalentul unui oracol, dar echilibrat în atitudini, când rece - când cald, cum îi e dat... Tovarășii săi de amărăciune și de corvoadă sunt de asemenea un exemplu de personalitate strașnică sănătoasă. Au loc dialoguri deloc trucate în situații dificile. În pădure. E frumos. Adânc de frumos. Dar poate fi și adânc de dramatic. Atunci când de fapt lumea în care ai trăit s-a întors dintr-odată. Unde e cerul, unde
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]
-
Constantin Țoiu Băiatul își frânse pușca, și se îndreptă spre pavilion, cu fața lipsită de orice expresie, cu ochii-n pământ, indiferent la aplauze, rostind cu vocea lui joasă "Mulțumesc", pe când un profesionist îi spunea "Strașnică lovitură, Stevie!" Iși punea la rastel arma, așteptănd să tragă și taică-su. Pe urmă amândoi s-ar fi dus la barul în aer liber. "Pot să beau o sticlă de Coca-Cola, tată?" - Ai face bine dac-ai bea numai
Un băiat care scrie bine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10274_a_11599]
-
Angelo îi dădea înainte cu picioarele, cu mâinile, cu capul, camonii erau zvârliți prin tot ce se putea numi ușă, erau efectiv livrați la domiciliu, mai târziu Zuca avea să spună că Ricardito între flăcări și bandiți, filmul cel mai strașnic din viața lui, era un vax pe lângă asta. La un moment dat, cu camonii, stoici, învălmășiți în acest du-te-vino, au început să urce strada cei din banda Cap sau Pajură, s-au vârât, cum s-ar zice, în viespar, Copita-Caprei
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
ce ni-l pot face acum mai apropiat, implicat în tribulațiile provocate de-o istorie ce întîrzie a se desprinde din mîlurile sale seculare. Amara disjuncție dintre clasele productive, căzute în mizerie, și cele "superpuse", trăind în crescîndă opulență, stîrnește strașnica mînie a Luceafărului: "Plebea de sus face politica, poporul de jos sărăcește și se stinge din zi în zi de mulțimea greutăților ce are de purtat pe umerii lui, de greul acestui aparat reprezentativ și administrativ, care nu se potrivește
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
spunem însă că fabrica turcească n-avea un rost pașnic. Nu se plămădeau aici cărămizi pentru locuințe, nu dospea aluatul pentru pâine și nici în curtea sa nu se-ngrămădeau butoaiele cu bere sau cu vin, neîngăduite de Coran sub strașnică pedeapsă. Era „fabrica suverană otomană pentru praf de pușcă“, condusă din 1684 de Aga Daud, străbunul directorilor de fabrici din Timișoara. Un praf de pușcă ce, produs aici, avea să fie folosit de tunurile turcești în toate războaiele de sfârșit
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
călătorind mai târziu (1836), scria: „În nici o parte din lume, după câte știm, nu se călătorește cu mai multă repeziciune, dar într-un mod mai puțin confortabil, ca în Moldo-Vlahia. În trăsură, întovărășit de 2-3 surugii, pleci cu iuțeala unui strașnic vânt, nu mergi pe pământ, abia îl atingi, ca o rândunică, pierzi respirația, auzul și vederea, asfixiat de praful care te învăluie din toate părțile“. Vara, când era uscat și iarna pe pârtie, caii de poștă zburau cu 20-25 de
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
C. Brătianu și-o ridicase la Florica, pe locul unei vechi crame, în via moștenita dela părintele său. Se văd rafturi tapisate cu cărți, mese și scaune la care cei șapte copii ai săi își făceau lecțiile sub îndrumarea unor strașnici profesori. Tot în acele încăperi învățaseră și primii săi nepoți: Ion, Pia și Nicolae, copiii fiicei sale Măriuța, căsătorită cu Ion Pillat. Acesta făcuse școală militară la Saint-Cyr în Franța și întors în țară, era moșier și senator de Dorohoi
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
afirmă Ghilezan, la Cluj, în acea vreme a dictaturii carliste, funcționa un club al P.N.T., în ciuda faptul,ui că, formal, partidul era suspendat. Apăreau însă și ziare nesupuse, mereu hartuite de regim prin nealocarea hîrtiei necesare imprimării și "cenzură era strașnica". Situația se va fi menținut și în perioada dictaturii antonesciene, deși am citit în memoriile lui Ioan Hudița că P.N.T.,i se îngăduise să funcționeze subteran, avînd organizații județene, iar în București erau și organizații pe sectoare (pe "culori", cum
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
frumusețe clasică. A considera că însumarea urâtului în gama esteticului este o cucerire modernă ascunde o gravă eroare, urâțenia l-a atras pe artist de îndată ce și-a creat instrumentele. Urâțenia nu doar ca element de comparație și nici întru exploatarea strașnicei sale expresivități generând acel dinamism pe care, închipuită static, frumusețea i l-ar putea invidia. Urâțenia, ca specie, deosebind, caracterizând, proliferând, îngăduind frumuseți să se definească. Urâțenia, ca mobil al introspecției - ș.a.m.d.... Sinuoasele raporturi dintre frumos și urât
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
se chinuie amarnic. Își abandonează treburile (avea o chivernisita prăvălie de cizmărie, care confecționa produsele puse în vînzare), se duce spre a se spovedi la un vestit schimnic. Acesta, cînd află cu ce și-a împovărat sufletul Savu îi dă strașnic canon: să confecționeze o mie de perechi de păpuci pe care să le distribuie, gratuit, în țară și în peninsula balcanică. Om cu frica lui Dumnezeu, Savu pantofarul desface prăvălia și via pe care o avea și trece la confecționarea
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
invidiat forță invaziei și puterea de organizare a "hoardelor" hunice, care speriaseră Europa. Măcar de-am fi speriat-o noi! Realitatea este că românul normal a admirat în secret întotdeauna, la unguri, tăria lor de caracter - vezi 1956 - si rînduiala strașnica în toate, la care aveau să se adauge, odată cu coroană regelui, sfînt, Ștefan, catolicismul, iar mai tîrziu și reforma disciplinata, evanghelismul... În acest timp, românii, cu graiul lor atît de neobișnuit aici supraviețuiau colindînd dealurile și munții în deplasarea cosmică
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
Și nu era singură, ci era însoțită de un tînăr, un rus, Igor, un zdrahon de bărbat care avea o cicatrice adîncă deasupra ochiului stîng, lucru care îl făcea și mai demn de atenție. - Păi, domnule doctor, și ea era strașnică muiere, că ierea ca o bivoliță care a mîncat otavă de mai, își începu povestea Grigore baci. Avea pielea întinsă pe obraz și pe picioare și pufăia dintr-o țigară lungă. De unde știu? Păi am văzut-o, că a venit
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
deveni un teribil prigonitor. O, Tempora... Ei, nu, dar noi, cei de azi, progresarăm... După cum singur a declarat serios și naiv însuși dl Marian Munteanu, în fața moderatorului mirat că și-a schimbat figura de Crist, înlocuind-o cu niște favoriți strașnici, după decada de chin respectivă, dînsul, între timp, din martir devenind un înfloritor om de afaceri. În acel moment, candidatul era girat de alți doi afaceriști. Unul, de pomină, în persoana șefului serviciului secret de altădată, dl Virgil Măgureanu, proprietarul
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
fiind oarecum băiețoasă. Are și ea o idilă cu un băiat, student la Politehnică, pe care îl cheamă Costache. Se duc împreună la operă să vadă Traviata, spectacol oficial, cu protocol, - regiza un sovietic. Ea își dă seama de paza strașnică ce înconjoară clădirea operei - veniseră la spectacol și niște ștabi mari... Angoasa ce o cuprinde în timpul spectacolului, văzând atâta pază în jur și în sală, niște civili având un aer complet străin de melomanii obișnuiți... În prima pauză, vrea să
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
E mult și colțos. Masiv și butucănos. Dacă punem la socoteală și coatele, ocupă trei scaune cu-n singur mandat. Ca să arate oratorului, sălii și, eventual, județului că el e de altă părere, Răcnelea hăulește. Scoate un fel de onomatopei strașnice și pământoase, cam așa: - Uăh! Iha! Niiio! Ee-hă! TIPUL TEMBEL. Să-i spunem Fonfo. Confundă țările cu capitalele și instituțiile internaționale cu mărcile de bere. Nu cunoaște bine decât o singură limbă: pe cea de la pantofi. În română se descurcă
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
stare de a dezagrega noțiuni îndelung șlefuite, alcătuind laolaltă ceea ce are omul mai de preț: limba maternă. E vorba de un atac la baionetă. Contracultura apasă pe trăgaciul armei de foc și strigă "Ura!", ieșind la încăierare exclusiv cu gînduri strașnice, dar - adeseori - nevictorioasă în cele din urmă. Efectul e dezarmant! Parcă fiecare dintre noi s-ar cuveni să repete odată cu ceilalți: "Iată-mă în oglindă". Fiind paralele, oglinzile văd departe, pînă-n străfundurile ființei, pînă acolo unde se alăptează pruncul, însușindu
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
-le să se întoarcă în altarele lor și să le transmită din partea mea Dumnezeilor lor că, din mila-mi binecuvântătoare, bisericile nu le vor fi dărâmate, de mi se vor închina. (Mângâindu-și coroana.) Nu mă strânge. Oare până când? MĂSCĂRICIUL: Strașnică coroană. Acum ai antenă directă cu Ăl de Sus... MAJESTATEA SA: Gura! MĂSCĂRICIUL: Ai văzut că m-am abținut? Răsplătește-mă că nu te-am făcut de râs. De-ai ști de câte ori mi-am mușcat limba. MAJESTATEA SA: Poate vrei
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
tot el își mărturisește empatia pentru un popor "natural", cum i se par a fi românii - aceasta în spiritul admirației romantice, pe linia Herder-Rousseau, pentru "sălbaticul cel nobil", inclusiv pentru năzuința lui spre libertate, pe care o însoțește cu o strașnică critică la adresa "barbariei", a moravurilor încă foarte crude, a misticismului și a lenii, eradicabile toate printr-o pedagogie optimistă, de asumat, după el, prin misiunea "civilizatoare" a germanilor în Halb-Asien. În imaginea emblematică a "serbării culturale" din Cernăuții anilor 1875
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
Iulius și Caesar" (la Roma consulii erau și eponimii anului)! Comparația se oprește însă aici, căci Iulius Caesar a fost un vizionar, un făuritor de realități noi menite să asigure o mai bună dezvoltare a civilizației greco-romane și nu un strașnic apărător al unor formule anacronice și reacționare, așa cum a rămas Ion Iliescu, iar Bibulus era un senator roman cultivat, de bun simț, cu un talent literar apreciat de Cicero însuși. Impresia pe care cei doi probabil viitori consuli pesediști se
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
cea mai valoroasă din colecția americanului J. Preston Peters, declanșând un lanț de situații trăsnite. P.G. Wodehouse: Greșeala lordului Emsworth. Editura Polirom, Iași, 2003. Preț: 149 000 lei. Plăcerea femeii Scriitorul argentinian contemporan se dovedește a fi, înainte de toate, un strașnic povestitor. Și o face îndeosebi în acest roman, unanim considerat drept cel mai bun dintre cele publicate până acum de controversatul prozator. Protagonistul romanului este Mateo Renaldo Columb, un medic care a trăit în lumea Renașterii. Pasionatul lui roman curge
Agenda2003-20-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281025_a_282354]
-
benzi pe care curgeau neîncetat SMS-urile. Printre ale noastre se mai strecura câte un “Salutări la familia Flaimucea din Dor Mărunt și cele mai bune urări de sănătate și viață lungă. Semnat: nașu Nelu”, ceea ce făcea treaba și mai strașnică. Am contribuit consistent la prosperitatea Taraf TV în perioada aia, dar ne-am și superdistrat. Până mai ieri, așadar, Taraf TV mi se părea cea mai inedită metodă de a transmite mesaje. Nu aflasem încă de www.scriepecer.ro, platforma
Vorba zboară, scrisul pe cer rămâne by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20832_a_22157]
-
prima, că prin acest roz nu propun un spațiu în care să se discute despre ce maiouri cu vedere la buric s-au mai băgat la mall, ci o privire detașată și senin-flegmatică asupra lumii, în primul rând, plus o strașnică joacă de-a autoironia, în al doilea rând? Răspunsul a fost “Evident că nu vor înțelege toți de ce le umplu monitoarele de roz, dar asta e, mă interesează mai mult cei care vor înțelege”. Pariez că aceleași întrebări și le-
Când rozul nu este ce pare a fi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20899_a_22224]
-
de geruri, pe gânduri de lut se naște sihastru, un plânset firav dănțuind sub creneluri,, lumină de alb spre un cer de albastru. Inelul de foc se așează năvalnic, pe cușma-nserată a lutului ros, lumina-l îmbracă în strânsoarea ei strașnic, și îngerul tace veghindu-l duios. Mireasă de alb cu verdele-n voaluri, pe umbre de ger te înalți spre altar, pe buze-ți lucesc răsărituri din raiuri, renaști ca o sfântă pe sub ceru-ți de jar! Vestești primăvara sub
MIREASA DE ALB-GHIOCELUL de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384202_a_385531]
-
Mihai îi sosise Fordul. Era tare mândru iar colegii turbau. - Măi, Mihai, de unde, Doamne, ai bani, că doar nu ai câștigat la Loto? - Nu, Vasile! Am vândut gospodăria părinților de la țară. - Măi să fie! se miră Vasile. Aveai o gospodărie strașnică, numai mașina asta te-a costat cincizeci de mii de dolari. Mihai tăcu. Ce explicație să dea? Și, apoi, de ce trebuie să explice tuturor? E treaba lui. Desigur, invidia creștea. Se îmbrăca mai bine, începu să aibă gusturi pentru localuri
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
de la castel și fetele din împrejurimi de înălbeau rufele și lâna. Îmi povestea bătrâna Ivana, cum veneau la scăldat în verile toride și flăcăii încercau să le spioneze trupurile goale ascunși bine în parc, în ciuda faptului că fetele făceau pază strașnică ca să-i împiedice. E un loc frumos, apărat de privirile indiscrete, vegetația a crescut luxuriantă, favorizată de apa râului, formând o perdea naturală. Odinioară, cred că străjerii parcului secular și malurile râului au ținut umbră în verile calde și au
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]