97 matches
-
ștergar) alb deasupra, cămașă din pânză țesută în război, cusută cu mărgele, cu motive geometrice sau florale, cheptar din catifea cusut cu flori, șorț din glot (o pânză neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Acasa > Strofe > Creatie > INSOMNIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 776 din 14 februarie 2013 Toate Articolele Autorului sting opaițe, cântă gaițe și nu-mi tace bătătura gem himerele în straițe da-le-aș da, din nou de-a dura, în pustiu și pe paragini să mă și voi țineți minte pentru frica de cartagini și de golul din cuvinte; dar degeaba-i largă pusta când pustia e în noi dă-
INSOMNIE de ION UNTARU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351784_a_353113]
-
bombardata de oameni cu ochii roșii, îmbrăcați în verde când vară scotea la porți moșii, aruncandu-și mantaua soldățeasca și ploi luna iunie aducea în ferestre visele femeilor și dor, mergând nicăieri, așteptând în pridvor ... Mama mi-a pus în straița, în loc de pâine visul zilei de mâine, pe care l-am trăit într-o singură noapte când ursitoarele jucau pe un lătrat de câine pe strada unde școală intrase în vacanță și paznicul plecase cu cartelă după pâine legând poartă cu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
a o căuta tot acuși-acuși. Iar ea, veșnic zâmbitoare și cu ușa larg deschisă, le vorbea, îi așeza la masă și, în timp ce aceștia mâncau, le mai băga câte ceva de-ale gurii și/sau câte un obiect vestimentar în sărmanele lor straițe... Tot atunci am băgat la cap (firește, într-un chip insuficient deslușit) că a omeni înseamnă cu mult mai mult decât a trata rece și politicos pe unii dintre semenii tăi dintr-un prisos al fățărniciei, atâta timp cât prin omenia sinceră
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
ochii deschiși priveau după sufletul plecat înspre stele... mâinile, parcă două aripi sub mânecile cămășii, se legănau lesne, neimpiedicate de cazna durerilor din urmă, iar picioarele, da, picioarele?! Nu erau de văzut. De fapt, retezate de sub genunchi, erau într-o straiță pe umărul aducătorului... le adunase de la locul în care urgia de tren îl răpusese pe moș Anghel ce se grăbea spre casă, neatent la pericolul de pe șine... Aici, femeia își trase oleacă sufletul, își privi omul de prinse curaj, începând
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
Acasa > Strofe > Comic > ȚÂPURITURI FB Autor: Aurel Lucian Chira Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Țâpurituri Fb Țurai! Io-s oșan, mă pun pe laiță Și scot leptopu din straiță, De când febeu am găsit, Nu-mi mai trebuie cuțit! Dacă am febeu amu, Nu-mi mai trebe nici iahu. Bun îi și la sănătate, N-ai când să te doară-n spate, Că de când îs io “amic”, Nu mă doare
ŢÂPURITURI FB de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352636_a_353965]
-
cînd situația devenea precară acolo... Femeile și fetele erau cele care cărau alimente de la locurile de depozitare din sate. O fată din regiune, Margareta, povestea că mama ei făcea pîine în cuptor, cît mai mare, pe care o căra în straiță, pusă după gît, avînd iarbă deasupra. În această perioadă de dominație a partizanilor, satele au fost depopulate, locuitorii luînd drumul închisorilor, bineînțeles după ce erau schingiuiți. ” (Cicerone Ionițoiu, Rezistența Armată Anticomunistă din Munții României. 1946-1958. Ed. Gândirea Românească-1993, p. 74, 76
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
dovadă c-aici locuiau cei care nu Te proslăveau. De-abia când moartea se-nnădi la egiptenii din olat și când chiar fiul de-mpărat de neființă fu luat, de-abia atunci veni poruncă să părăsim îndată țara, ca-n straițe să luăm deodată poveri și blestem laolaltă ... Împovărați cu toate cele - copii, mâncare și odoare - ne-am așternut la drum spre mare (pestriț convoi de mii și sute), călăuziți și-ncurajați de-a Ta statornică vegheare: un stâlp de nor
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
poale, pantaloni din postav alb, ciorapi din lână de culoare albă, cu modele alb, negru, vișiniu, auriu, opinci sau pantofi de culoare neagră, baston (cârliban) din lemn prevăzut în partea superioară cu un cârlig folosit la prinderea oilor de picior, straiță sau traistă țesută din lână, cu modele în carouri de culoare albă și neagră. În mână poartă mărgele, mătănii (cumbuloi) din chihlimbar, folosite pentru relaxare. Aduc cu ei pe scenă steagul armânesc de sărbătoare (hlambura), a cărui lance (ciumaga) are
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
în antichitate au fost practicate de români, până la începutul secolului al XX-lea, iar în județul Covasna, chiar și în prezent. În termenii locali - în funcție de ținut, aceste țesături sînt numite: „aba”, „suman”, „șîiac” etc. Din aceleași materiale erau confecționate și straița sau desagii de carat hrană sau alte produse. Din fier, dacii confecționau diferite accesorii pentru vestimentație cum ar fi catarame, nasturi, fibule etc. Din materiale mai ieftine se confecționau podoabe destinate celor cu o poziție socială mai joasă, iar din
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
nu cumva avem prea mari pretenții de la clasa politică, dorind conducători mai buni decât societatea pe care, de fapt, ei o reprezintă. Adică, decât noi. Fiindcă avem ce merităm. Noi i-am creat, cu degetele noastre și „cu mintea în straiță”. Noi le-am dat puterea. „Somnul rațiunii naște monștri” - nu? Politicienii sunt corupți, e clar, s-a dovedit, se ocupă de ei DNA, vor deconta. Bun, și ce va urma? Pe cine validăm? Vor fi mai buni decât ei cei
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]
-
oaia. - Acu, de la ahasta, nu te mai pot scăpa... - Neața bună! am salutat-o, înduioșat. - Neața! Amaru iei, c-o fatat-o mumă-sa-n sterpe și hasta noapte, pe mumă-sa, o și loat-o ursu! Am țânut-o toată saptamâna-n straița, și-i dăm să sugă apă cu zahăr și cu dulceața dint-on colț de cârpa. Ș-acu iau ce-i sosi! Când mi-o pușcat Doaga pe Murăș în Arsuri (că trântisă gios pe Petrișor a lu Ianăș și i-
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
ce fac, cum mă uit io la tini-acu și văd șî-ț dzâc că-i binie ore ba că ce faci. Otiu ahăla îi ingeru omului. Tot omu are une de la Dumnedzău, da Dumnedzău it da, nu-ț bagă-n straița. Trăbă să tai otiu deștept. Da omu, ca omu: unu n-are ureti să-l audă, altu nu-l asculta, altu-l copere, altu nu-l suferă și-l scoate de tot. Ca să fii om, trăbuie să ai ingeru tare. Otiu
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
la oi?! Lesna la toț să trimeată pe unu șî pe altu! Am înghițit în sec și m-am uitat, instinctiv, în iarbă, să văd o gaură de șoareci în care să mă vâr. Dar nea Ioniță și-a așezat straița și pătureica în baracă, parcă uitând că exist. Apoi a șezut. Mitu a luat ciuhaiul cu zamă de pe foc și i l-a pus în față, pe podina patului acoperit. Sterparul a luat lingura, a învârtit cu ea prin ciorba
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” - Știi cum o pațât țâganu cân s-o dus la oi? L-o-ntrebat unu: „Noa, țâgane, cum ai durnit?” „Biinie!”„Păi nu ț-o fost frig?”„Nuu!”„Păi ce-ai așternut su tinie?” „Straița!”„Șî su cap ce-ai pus?”„Straița!” „Șî cu ce te-ai coperit?” „Tot cu straița!” „Păi cum drac nu ț-o fost frig?” „O fost așe o caldură, c-am durnit tot cu genunțî la gură!” Așe șî tu
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
proastă...” - Știi cum o pațât țâganu cân s-o dus la oi? L-o-ntrebat unu: „Noa, țâgane, cum ai durnit?” „Biinie!”„Păi nu ț-o fost frig?”„Nuu!”„Păi ce-ai așternut su tinie?” „Straița!”„Șî su cap ce-ai pus?”„Straița!” „Șî cu ce te-ai coperit?” „Tot cu straița!” „Păi cum drac nu ț-o fost frig?” „O fost așe o caldură, c-am durnit tot cu genunțî la gură!” Așe șî tu cu cojocu haluia! Nea Ioniță povestise molcom
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
dus la oi? L-o-ntrebat unu: „Noa, țâgane, cum ai durnit?” „Biinie!”„Păi nu ț-o fost frig?”„Nuu!”„Păi ce-ai așternut su tinie?” „Straița!”„Șî su cap ce-ai pus?”„Straița!” „Șî cu ce te-ai coperit?” „Tot cu straița!” „Păi cum drac nu ț-o fost frig?” „O fost așe o caldură, c-am durnit tot cu genunțî la gură!” Așe șî tu cu cojocu haluia! Nea Ioniță povestise molcom, fără pic de ironie în glas. Semn bun. Am
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
dormea dus, la umbră. Ceva mai încolo, la o altă turmă, o fată, cu caierul de lână pe furca din brâu, păzea oile torcând. Când i-a văzut pe drumeți, i-a chemat și i-a ospătat cu merindele din straiță. „Ce ficior leneș și ce fată de treabă! a exclamat Sânpietru. S-o răsplătim pe fată.” Și a zis Dumnezeu: „Fata să să cunune cu ficioru leneș!” „Cum, Doamne, s-a mirat Sânpietru, asta-i pedeapsă, nu răsplată!” „Lasă, Petre
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană () [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
bombardată de oameni cu ochii roșii, îmbrăcați în verde când vara scotea la porți moșii, aruncându-și mantaua soldățească și ploi luna iunie aducea în ferestre visele femeilor și dor, mergând nicăieri,așteptând în pridvor... Mama mi-a pus în straiță în loc de pâine visul zilei de mâine, pe care l-am trăit într-o singură noapte când ursitoarele jucau pe un lătrat de câine pe strada unde școala intrase în vacanță și paznicul please cu cartela după pâine legând poarta cu
AUTOBIGRAFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342567_a_343896]
-
plastic, care aveau un aer cam trist. Dar învățasem lecția. Cineva ne explicase că acele flori sunt niște chiciuri, deci am renuțat la ele. Era o bucurie să primești și să oferi un mărțișor. Banii pentru mărțișoare erau fie din straița (traista) cu care am umblat la corindat, fie primiți de la bunica. Nu fac parte dintre cei care știu să ceară bani. La noi, acasă, nimeni nu a cerut nimic împrumut, potrivit devizei: „Nu ai, nu mănânci!”. Apropo de mâncare! Până în
FEMEI ŞI FLORI de FLORICA BUD în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341652_a_342981]
-
era singurul care putea să le ridice chemarea din tină spre văzduh... Altfel nici că se putea! Omul deshămă tretinul, spunându-i încetișor cât de rău îi pare pentru truda lui, apoi îl duse la căruță punându-i la gât straița cu boabe. Căluțul tare se minună! Cum?! Primea acum răsplata, îndeobște, sorocită la amurg?! Da! Da! îi răspunsese fără glas stăpânul ajuns depărtișor, chiar în locul unde opriseră a odihnă mai adinenea. Ronțăind la dulceața sățioasă a porumbului, calul își privea
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
orice lucru hâd făcea, din vorbe, un lucru șod (” Nu-i urât, băăă, berbecu, da o avut trăi rău”) , din tot necazul scotea la iveală doar hazul. Fermeca pe oricine și ieșea mereu din orice situație, din orice-ncurcătură, cu straița plină. Cât te-ar fi enervat, cât te-ai fi necăjit pe el, era suficient să râdă ușor și uitai totul pe data pentru că, în câteva clipe, să îl adori pur și simplu. Trei zile, cât am stat la brânză
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
prin „vama cucului” ziare și cărți românești. Povestea pe care Badea Cârțan o citea și o recitea este aceea relatata de Titus Liviu despre întemeierea Romei și-i spune lui Urechia că „e musai să merg la Romă”. Își pregătește straița și pleacă din Cărțișoara la 3 ianuarie 1896 , a trecut prin Timișoara, Budapesta, Tirol(Austria), Alpii Sloveni, Apenini, Genova, Pisa, Livorna și după 45 de zile de drumeție a ajuns la marginea orașului etern l-a salutat cu: „Bine te-
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
de plecare, am îmbrăcat pantalonii care mi-i făcu-se mama dintr-un sac Pe margini pantalonii aveau o dungă roșie și când erau pe mine parcă eram un "grneral". Când am fost gata, cu picioarele umflate de reumă, cu straița în spate, am pornit la drum 10 km.până la drumul pietruit ce duce la Șimleu. Ajunși la acest drum mama a făcut semn de oprire unei căruțe de mocani ce mergea la piață cu ciubere și lemne de construcție. Am
CAP.1 de IONEL CADAR în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343124_a_344453]
-
iar prin găurile de stea, plutesc și norii pe un albastru plin cu umbre și cu nemuriri de șoapte în care dulci-amare, femei de noapte vin să-și vândă la tejgheaua morții câte un strop de lapte, își poartă în straiță uscăciunea goală și beau cu moartea câte un pocal de vin, se mulg din țâță în strachină și oală și pun deasupra stratul de venin, se spovedesc din nou la cruci decapitate, se pocăiesc la preoți cu mânăreala vieții, apoi
FEMEI DIN NOU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377335_a_378664]