97 matches
-
Acasa > Strofe > Creatie > INSOMNIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 776 din 14 februarie 2013 Toate Articolele Autorului sting opaițe, cântă gaițe și nu-mi tace bătătura gem himerele în straițe da-le-aș da, din nou de-a dura, în pustiu și pe paragini să mă și voi țineți minte pentru frica de cartagini și de golul din cuvinte; dar degeaba-i largă pusta când pustia e în noi dă-
INSOMNIE de ION UNTARU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Insomnie_ion_untaru_1360911044.html [Corola-blog/BlogPost/351784_a_353113]
-
era singurul care putea să le ridice chemarea din tină spre văzduh... Altfel nici că se putea! Omul deshămă tretinul, spunându-i încetișor cât de rău îi pare pentru truda lui, apoi îl duse la căruță punându-i la gât straița cu boabe. Căluțul tare se minună! Cum?! Primea acum răsplata, îndeobște, sorocită la amurg?! Da! Da! îi răspunsese fără glas stăpânul ajuns depărtișor, chiar în locul unde opriseră a odihnă mai adinenea. Ronțăind la dulceața sățioasă a porumbului, calul își privea
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
provocate, cărora nimeni nu le clintea un fir de păr din cap, pentru a nu se stârni diferende la nivel diplomatic, chipurile, nu avuseseră altceva mai bun de făcut decât să se lege de un sărman oșean, care ducea o straiță doldora de merinde ortacilor ce lucrau pe un șantier de construcții din apropiere. Îl luaseră la mijloc pe bietul om, împingându-l din unul în celălalt, îi smulseseră straița de pe umăr, împrăștiindu-i cu mare haz merindele pe jos, îi
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1472807659.html [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
decât să se lege de un sărman oșean, care ducea o straiță doldora de merinde ortacilor ce lucrau pe un șantier de construcții din apropiere. Îl luaseră la mijloc pe bietul om, împingându-l din unul în celălalt, îi smulseseră straița de pe umăr, împrăștiindu-i cu mare haz merindele pe jos, îi tufliseră micul clop din paie în creștetul capului, poate îi încercaseră cu câțiva ghionți grosimea ciudatei gube mițoase, când Valentin auzise ridicându-se în văzduh un țipăt subțire și
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1472807659.html [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
ridică și se uită pe fereastră. -S-a luminat de ziuă! Mă duc să înjug boii la car. -Ai pus rarița. -Pus-o de-aseară! Înainte de a deschide poarta cea mare, Antonia i-a pus pe brațul de fând din car o straiță cu mâncare, o sticluță de vin și una cu apă. Bărbatul se urcă în car și mângâie cu biciul spatele boilor.Aceștia porniră încet, trăgând carul ce scârțâia după ei. -Să ai grije fomeie de vacă. -Am...am...,bărbate! Când
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Statuia_din_amurg_al_florin_tene_1329554894.html [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
în care a tăiat în felii o bucată de mușchi de vită, rupând din pâine din când în când.Mânca și privea la animalele, la ochii lor blânji. După ce mâncă, strânse cu grije ce mai rămase și le așeză în straiță.Apoi se întinse pe iarbă rezemat cu capul pe trunchiul salcâmului.Își trase pălăria neagră peste ochi.Boii terminară brațul de fân și se așezară rumegând. Carol adormi și un vis venind din trecut îl cuprinse. “Bunul Gheorghe îl ținea
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Statuia_din_amurg_al_florin_tene_1329554894.html [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
ochii deschiși priveau după sufletul plecat înspre stele... mâinile, parcă două aripi sub mânecile cămășii, se legănau lesne, neimpiedicate de cazna durerilor din urmă, iar picioarele, da, picioarele?! Nu erau de văzut. De fapt, retezate de sub genunchi, erau într-o straiță pe umărul aducătorului... le adunase de la locul în care urgia de tren îl răpusese pe moș Anghel ce se grăbea spre casă, neatent la pericolul de pe șine... Aici, femeia își trase oleacă sufletul, își privi omul de prinse curaj, începând
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1429427350.html [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
a o căuta tot acuși-acuși. Iar ea, veșnic zâmbitoare și cu ușa larg deschisă, le vorbea, îi așeza la masă și, în timp ce aceștia mâncau, le mai băga câte ceva de-ale gurii și/sau câte un obiect vestimentar în sărmanele lor straițe... Tot atunci am băgat la cap (firește, într-un chip insuficient deslușit) că a omeni înseamnă cu mult mai mult decât a trata rece și politicos pe unii dintre semenii tăi dintr-un prisos al fățărniciei, atâta timp cât prin omenia sinceră
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1432812107.html [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
își revede înaitea sa, imaginar, viitorul chip, fără ceea ce iarna i-a pus drept prea multă naturală căciulă. Un bătrân sprijină un baston, pășind prin timp, așteptând să se oprească în fața lui o scară de bloc, uitându-se într-o straiță. O mașină ambalează supărată pe stradă, ca să iasă cu o roată dintr-o groapă. Doi îndrăgostiți merg încet, ținânduse de mână de parcă se iubesc sub lună. Neatenți dau peste o bătrână. - Ei ... maică! Nu aveți loc pe stradă? Am tranversat
APRHODI`TE TE AŞTEPT! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Aprhodi%60te_te_astept_.html [Corola-blog/BlogPost/346501_a_347830]
-
parți de falnici castani ,strada care și-a căpătat numele de “Stradă Castanilor”.Părinții fiindu-mi săraci și foarte departe nu puteam să merg acasă decât în vacanțe vară,de Crăciun ori de Paști . Când mă întorceam de acasă cu straița plină de bunătăți eram condus la gară ori de tată ori de mama.Distanța până la gară era mare ,drumul pe jos era anevoios uneori pe ploaie ,alte ori pe zăpadă și mai mult prin pădure . Odată la un Crăciun tata
PÂNĂ ŞI ANIMALELE IUBESC de IONEL CADAR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pana_si_animalele_iubesc.html [Corola-blog/BlogPost/361375_a_362704]
-
iar prin găurile de stea, plutesc și norii pe un albastru plin cu umbre și cu nemuriri de șoapte în care dulci-amare, femei de noapte vin să-și vândă la tejgheaua morții câte un strop de lapte, își poartă în straiță uscăciunea goală și beau cu moartea câte un pocal de vin, se mulg din țâță în strachină și oală și pun deasupra stratul de venin, se spovedesc din nou la cruci decapitate, se pocăiesc la preoți cu mânăreala vieții, apoi
FEMEI DIN NOU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1479538259.html [Corola-blog/BlogPost/377335_a_378664]
-
și nucile? Deschis-ați poarta? Legat-ați câinii? Primiți cu pizărăii? Pizărăi, răiiiii..... Gutuia gălbuie, fereastra descuie. Spre copilărie, la vise mă-mbie. Obraji roz de mere, pergamute pere, Nuci rostogolite, la prunci azvârlite. Pizărăi răiiii....,! Colindam pe văi. În straiță averi, florile de meri. Nămeții pufoși, râdeam toți voioși, Bolta ne zâmbea, binecuvânta. Îngerii din cer, ne-nsoțeau pe ger, Veste ne-aduceau, Pruncul înfășau. Păstorii cătau, steau o urmau, Să aducă dar, drumul aurau. Îngeri și copii, bucuroși, zglobii, Ne
PRIMIŢI CU PIZĂRĂII? de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1419285920.html [Corola-blog/BlogPost/367931_a_369260]
-
cu o poreclă. Pe Onuc l-a „citit”, că îi plac cărțile și i-a zis „Badea Cârțan”, cunoscutul țăran cărturar din Cârtișoara Făgărașului, care împărțea cărți prin sate și care a mers pe jos la Roma, a pus o „straiță” de pământ româmesc sub Columnă, a dormit acolo, uimindu-i pe italieni, care au crezut că „un dac a coborât de pe Columnă” Parafrazând spusele poetului „Luminii” din poezia „Sufletul satului”: „Eu cred că veșnicia s-a născut la sat”, eu
ASTRA ÎN SATUL MEU , CRONICĂ DE PROF.D.PĂSAT CĂLINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1464926133.html [Corola-blog/BlogPost/383629_a_384958]
-
ușă, într-un cui, o plasă țesută , o iau, deschid ușa și-i zic „Poftim bitușca !„ Intră peste mine , se duce în partea cealaltă de ușă, ia din cui o haină de blană și-mi zice că nu-i trebuie „straița„. Ahaaa... În fine, povestea cu părădăile și păpărada am mai spus-o, e de notorietate că am afirmat că n-am mâncat niciodată „părădăi„ , eu venind din „patria roșiilor„, iar omleta e „păpăradă„ toată ziua ! „Să-mi dai tolcerul„ ! strigă
STRUȚUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488882279.html [Corola-blog/BlogPost/376794_a_378123]
-
ciobani continentali, când în discuții cu străinii îi vor întrece pe batali... Cu diploma de specialist în păstorit și alte cele, precum e boala-ntre români la pungășii și la belele, oierului i se acrește cu gubă, bâtă și cu straiță, să cânte-n fluier, ori să facă mereu aceeași transhumanță, ce-i imprimată mioritic în românescul fel de-a fi - o milenară împăcare cu trebuința de-a muri... Așa că eurociobanul - sătul de-atâta poezie - se dovedește om pragmatic când doar
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389176608.html [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
ștergar) alb deasupra, cămașă din pânză țesută în război, cusută cu mărgele, cu motive geometrice sau florale, cheptar din catifea cusut cu flori, șorț din glot (o pânză neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de plecare, am îmbrăcat pantalonii care mi-i făcu-se mama dintr-un sac Pe margini pantalonii aveau o dunga roșie și când erau pe mine parcă eram un "grneral". Când am fost gata, cu picioarele umflate de reuma, cu straița în spate, am pornit la ... Citește mai mult AMINTIRI DIN COPILĂRIE - Cap. 1.La vârsta de 7 ani am inceput sa invat la școală primară din satulnatal. Menționez că datoriită sărăciei, a faptului că părinții mei aveaucasa ne terminată, cu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_cadar/canal [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
mă pregătesc de plecare, am îmbrăcat pantalonii care mi-i făcu-semama dintr-un sac Pe margini pantalonii aveau o dunga roșie și când erau pe mine parcă eram un "grneral". Când am fost gata, cu picioarele umflate de reuma, cu straița în spate, am pornit la ... XI. DOI PRIETENI", de Ionel Cadăr, publicat în Ediția nr. 2159 din 28 noiembrie 2016. "DOI PRIETENI" În perioada anilor 2003-2009 mă găseam în America. Nu ma-m gândit ciciodată până atunci ci voi ajunge
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_cadar/canal [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
prin „vama cucului” ziare și cărți românești. Povestea pe care Badea Cârțan o citea și o recitea este aceea relatata de Titus Liviu despre întemeierea Romei și-i spune lui Urechia că „e musai să merg la Romă”. Își pregătește straița și pleacă din Cărțișoara la 3 ianuarie 1896 , a trecut prin Timișoara, Budapesta, Tirol(Austria), Alpii Sloveni, Apenini, Genova, Pisa, Livorna și după 45 de zile de drumeție a ajuns la marginea orașului etern l-a salutat cu: „Bine te-
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Badea_cartan.html [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
Acasa > Strofe > Comic > ȚÂPURITURI FB Autor: Aurel Lucian Chira Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Țâpurituri Fb Țurai! Io-s oșan, mă pun pe laiță Și scot leptopu din straiță, De când febeu am găsit, Nu-mi mai trebuie cuțit! Dacă am febeu amu, Nu-mi mai trebe nici iahu. Bun îi și la sănătate, N-ai când să te doară-n spate, Că de când îs io “amic”, Nu mă doare
ŢÂPURITURI FB de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1465214410.html [Corola-blog/BlogPost/352636_a_353965]
-
dovadă c-aici locuiau cei care nu Te proslăveau. De-abia când moartea se-nnădi la egiptenii din olat și când chiar fiul de-mpărat de neființă fu luat, de-abia atunci veni poruncă să părăsim îndată țara, ca-n straițe să luăm deodată poveri și blestem laolaltă ... Împovărați cu toate cele - copii, mâncare și odoare - ne-am așternut la drum spre mare (pestriț convoi de mii și sute), călăuziți și-ncurajați de-a Ta statornică vegheare: un stâlp de nor
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_meditatiile_lui_moise_george_petrovai_1342195001.html [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
cedează camarazilor de ceață toată partea sa, cu cuvintele: “ Când oi zice avrămeasa, duceți la copii acasă!” Când, într’o fugă de potera, haiducii scăpa într’o cânepă calcand-o și distrugand-o, Stânga ține să-i lase cultivatorului o straița cu bani, drept despăgubire: O trăistuța c’alegea, Cu cutitili sapă, Traista în pământ bagă, Baierile-afar’lasă. Aceasta, pentru că: Lui halal să-i fie blaga! Când oi zice bob de orz, S’o mănânce sănătos. Sublimul gest de a cumpăra
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
de lână utilizate la țesături. Operațiile pregătitoare țesutului erau: urzitul (pe cuie de lemn bătute între stâlpi), învălitul urzelii pe sulul războaielorde țesut, năditul cu ițele și spata, în final țesutul la război. Produsele obținute prin țesut erau: covoare, desagi, straițe pentru merinde, ștergare, pături, < pricoițe> pentru învelit în pat, stofe (pănuri) pentru confecționat haine, pantaloni, șube, etc. De asemenea trebuie menționată munca desfășurată în cadrul echipelor de întreținere ale celor două fire ale căii ferate care traversează satul (la sfârșitul secolului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
atelajului, - săpăligă - sapă mică, - scarpeti - papuci de casă din postav, - sfetăr - jerseu, flanea, - sicrini - ladă de zestre, - spată- componentă a războiului de țesut, - spetează - piesă dreptunghiulară de cca. 50 cm, cu dinți printre care trec firele de țesut la război, - straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână sau pe umăr, confecționată din țesătură frumos colorată, - strimfli - ciorapi de lână, - strujac - saltea pentru pus în pat umplută cu paie, - sucală ( vârtelniță ) - ustensilă pentru pregătirea firului de țesut, - șerpar - chimir
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Colectivului" a generat mari tensiuni sociale în sat. Mulți locuitori, de teama de a nu fi înscriși cu forța, și-au părăsit gospodăriile și s-au ascuns pe „Valea Lupului” și prin „Racovicioară”, familiile ducându-le pe furiș mâncare cu „"straița"” sau cu „"țâchirea"”. "Colectivul" a primit la înființare, prin expropiere, întreaga gospodărie a lui Petru Florianu (Pătruț) precum și proprietățile sale agricole: „"Mestecănișul"” și locul de „"Peste Olt"”. Fiind terenuri foarte bune, "Colectivul" a obținut din primii ani recolte superioare față de
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]