73 matches
-
cu climat cald, precum Scorțișoara și Dafin-ul. Sedimentarea din solul bazinului Petroșani a continuat până la sfârșitul terțiarului. În această perioadă s-au depus bancuri puternice de conglomerate în alternanță cu gresii și nisipuri, dar și pietrișuri sau bolovănișuri cu stratificație torențială. Dintre toate aceste sedimente depuse în bazinul Petroșani, numai orizontul considerat de trecere de la oligocen la miocen conține strate de cărbune. Geologul Nicolae Oncescu consideră că formarea succesivă a stratelor de cărbunii s-a produs astfel: „ Alternanța frecventă de
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
ei către suprafață, pe fisurile rocilor; poate reprezenta coșul vulcanic. "Dike"-ul este un perete sau un zid impunător ce provine din injectarea lavelor pe o spărtură longitudinală a conului. "Sill"-ul provine din dezvelirea lavelor injectate pe planurile de stratificație ale conului; apare sub forma unor pereți circulari, care închid o depresiune inelară, un crater fals rezultat în urma dezagregării rocilor mai puțin rezistente. Platourile de lavă bazică au o mare rezistență la eroziune. Aceasta este încetinită de prezența diaclazelor și
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
orașului modern, de o multitudine de monumente. Straturile de cultură materială antice se succed de sub caldarâmul modern în ordinea: bizantin, roman, elenistic, grec antic și grec arhaic în care apare și material băștinaș din prima epocă a fierului (Hallstatt). Înălțimea stratificației variază între 1 m și 7 până la 10 m, atingând nivelul actual al mării. Până în prezent, ultimele cercetări au determinat în peninsulă: acropola orașului antic, agora, cartierul atelierelor, necropola elenistică deasupra căreia se află zidul nou al epocii romane și
Orașul antic Tomis () [Corola-website/Science/332676_a_334005]
-
străbate localitatea de la est la vest. Localitatea beneficiază de legături rutiere permanente și rapide cu toate centrele urbane importante din zonă. Comuna Fântânele se învecinează cu următoarele teritorii administrative: Condițile geologice se pot caracteriza prin depozite de câmpie cuaternare în stratificație tubulară acoperite cu loessuri. Clima este temperat - continentală și se caracterizează printr-un potențial caloric ridicat, prin amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantități reduse de precipitații, adeseori în regim torențial, îndeosebi vara, precum și frecvente perioade de secetă, cantitatea medie
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
important în evoluția peisajului geografic. Alături de precipitații apele subterane alimentează rețeaua superficială. Apele subterane se împart în : - ape freatice, ce se găsesc în albia Moldovei și a pâraielor, în terase, glacisuri, deluvii de alunecare și pe unele interfluvii; - ape de stratificație, ce se găsesc la adâncimi destul de mari, peste 20 de metri. La locurile unde ies la suprafață se formează izvoare și chiar înmlăștiniri. Apele de suprafață aparțin integral bazinului hidrografic al Moldovei, mai exact în bazinul mijlociu al acestui râu
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
pentru această parte a Carpaților Orientali, deoarece relieful endocarstic de aici nu este legat de o zonă calcaroasă. Este cea mai lungă peșteră din România cu geneză în conglomerate. Conform geologului Constantin Grasu, premisele apariției peșterii au fost fețele de stratificație primară (există un paralelism între planșeul și plafonul majorității compartimentelor și înclinarea bancurilor de conglomerate) și sistemul de fisuri care străbat masa acestora. Solubilitatea cimentului și a elementelor calcaroase, a făcut ca prin dizolvare și eroziune fisurile și golurile dintre
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
o problemă înrudită cu aceea a tomografiei electrice folosită în medicină) prezintă dificultăți matematice considerabile, care au fost și sunt în continuare obiect de studiu. Unul din primele astfel de studii - de determinare a distribuției de potențial în soluri cu stratificație paralelă - este datorat lui Sabba S. Ștefănescu, în colaborare cu C. și M. Schlumberger.
Conrad și Marcel Schlumberger () [Corola-website/Science/307691_a_309020]
-
acestei perioade este marcat de primele elemente de olărit neolitice. Factorii geologici și naturali formează un fundal important pentru studiul culturilor din pleistocenul japonez. În primul rând, ordonarea cronologică a rămășițelor din paleoliticul japonez se bazează pe informații referitoare la stratificația solului. În al doilea rând, schimbările climei și scăderea nivelului mării au alterat în mod dramatic aspectul și forma țării, fiind necesară astfel interpretarea dovezilor arheologice. De-a lungul pleistocenului târziu, insula Hokkaido (nordul Japoniei) era o continuare a câmpiei
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
crăpături ale pămîntului, în interior și nu la suprafață) și cu plasticitate redusă, situat peste marnele din culcuș, impermeabile și ce aparțin tipului de alunecare consevent (alunecare pe direcția de cădere a stratelor). . Alunecarea a avut loc pe planul de stratificație a marnelor din baza nivelului de tuf, ce se constituie un nivel acvifer, intercalat între marne și argile (specific celor două principale izvoare de suprafață din sat, „ Ciurgău „ și „Bună”. Desprinderea s-a făcut în mai multe etape, efectul fiind
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
asemănătoare cu argilele lenticulare din complexul superior aluvionar. La suprafața terenului, în albia majoră și în zona de câmpie din apropierea barajului Zăvoiul Orbului stratul superficial de acoperire este constituit din prafuri nisipoase cu grosimi de 1 m. până la 2 m. Stratificația neuniformă a complexului din suprafață poate fi explicată ca fiind urmare a diferitelor faze de evoluție a albiei râului Argeș în care au pătruns și depunerile apelor ce au curs de pe versantul stâng. Variația de debite de la un anotimp la
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
tânără cu profil transversal în „V”. Lunca ei este îngustă, doar sectorul din aval de confluența cu valea Râușorului fiind mai bine evidențiat la aproape 300m lățime. Lunca este clădită din materiale recente, aluviuni în care predomină nisipul grosier în stratificații cu pietrișuri provenite în mare parte din materialele proluviale aduse de torenți. Valea Argeșului răzbătând din spectaculoasele chei cu același nume, se lărgește în Depresiunea Arefului printre versanții puternic înclinați și scurți, formându-și o luncă și chiar o terasă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
însă apa pătrunsă în subteran stabilește un circuit continuu de curgere, chiar și a unei ape de debit redus, rezultă o "peșteră de tip vados". Dacă apa va forma un strat acvifer ce umple toate fisurile, diaclazele și fețele de stratificație constituind un sistem complex, ia naștere o rețea subterană labirintică, adică o "peșteră freatică". De cele mai multe ori peșterile sunt complexe, formate din segmente de diferite tipuri, fapt pentru care ar trebui diferențiată și o categorie de peșteri cu caracter mixt
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
acestei perioade fiind marcat de primele elemente de olărit neolitice. Factorii geologici și naturali formează un fundal important pentru studiul culturilor din pleistocenul japonez. În primul rând, ordonarea cronologică a rămășițelor din paleoliticul japonez se bazează pe informații referitoare la stratificația solului. În al doilea rând, schimbările climei și scăderea nivelului mării au alterat în mod dramatic aspectul și forma țării, fiind necesară astfel interpretarea dovezilor arheologice. De-a lungul pleistocenului târziu, insula Hokkaido (nordul Japoniei) era o continuare a câmpiei
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
corectată prin intervenții antropice, rezultate în urma lucrărilor de sistematizare pe verticală. Materialul rambleiat, s-a depus în diferite puncte de intervenție, fără o compactare organizată, cu sortare prealabilă a elementelor granulometrice constitutive. Această crustă superficială, de umpluturi heterogene, marchează local stratificația naturală, inducând, prin gradul de afânare ridicat și heterogenitatea specifică, tasări diferențiale importante. Complexitatea structurii sedimentare a sinclinoriului Reșița -Moldova Nouă se reflectă foarte bine în zona studiată prin sistemele de cute cu orientare NNE- SSV, însoțite de falii longitudinale
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau de obicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Ocna Sibiului are 14 lacuri mai importante: O trăsătură specifică lacurilor sărate este stratificația apei, salinității și temperaturii. La suprafața lacului se găsește o pânză de apă dulce permanentă, iar la adâncime stratul de apă sărată care acumulează permanent căldură. Apele lacului sunt populate de o faună specifică mediului salin, iar pe mal se
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
structurală cunoscută sub numele de Platforma Moesică, cu formațiuni ce aparțin Mezozoicului și Neozoicului, suportate de un fundament mai vechi, încă neexploatat. La suprafață se găsesc depozite cuaternare, depuse pe depozite pliocene. Solul este constituit din cernoziomuri bogate în humus. Stratificația acestuia este : sol vegetal și strat de umplutură, argilă nisipoasă, strat de pietriș rar și balast. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țigănești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
varsă în dreptul orașului. Lunca și terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a dezvoltat orasul Tîrgu Neamț cu suburbiile sale, întrunind condiții favorabile pentru construcții, pomicultură, industria lemnului, etc. Zona orașului Tîrgu Neamț este bogată în ape subterane de stratificație și în straturi acvifere freatice. În zona Băilor Oglinzi, stațiune situată în vecinatatea orașului Tîrgu Neamț, apele de stratificație apar la suprafață sub forma izvoarelor minerale. Calitatea acestor izvoare minerale a făcut ca aceste izvoare să fie folosite din cele
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
suburbiile sale, întrunind condiții favorabile pentru construcții, pomicultură, industria lemnului, etc. Zona orașului Tîrgu Neamț este bogată în ape subterane de stratificație și în straturi acvifere freatice. În zona Băilor Oglinzi, stațiune situată în vecinatatea orașului Tîrgu Neamț, apele de stratificație apar la suprafață sub forma izvoarelor minerale. Calitatea acestor izvoare minerale a făcut ca aceste izvoare să fie folosite din cele mai vechi timpuri până în prezent. În perioada interbelică aici funcționa una din cele mai apreciate stațiuni balneare, fiind frecventată
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
distanțe relativ mici, să existe diferențe mari de nivel. Rețeaua hidrografică de suprafață aparține bazinelor Ozanei și Topoliței, afluenți pe dreapta ai Moldovei. În zona Băilor Oglinzi, stațiune situată în sud-estul Culmii Pleșului, în vecinătatea orașului Târgu Neamț, apele de stratificație apar la suprafață, pe o linie corespunzătoare contactului dintre conglomeratele de Pleșu, cu elemente verzi și orizontul supraconglomeratic cu sare, sub forma izvoarelor minerale.
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
crearea mai multor suprafețe libere în fronturile de abataj, se execută în aceste fronturi mai multe găuri de degajare frontale, intermediare sau de bază. Efectul de rupere al găurilor de degajare depinde, între alți factori de: natura rocilor și felul stratificației; adâncimea găurilor și înclinarea lor față de suprafața terenului; felul explozivului întrebuințat și mărimea încărcăturii. După ce s-a reușit să se creeze cu ajutorul găurilor de degajare, fronturi de abataj suficiente ca număr și lungime, exploatarea acestora se face folosindu-se găurile
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
posibilă de realizat în roca dată; înălțimea și unghiul taluzului treptei; sistemul de amplasare a găurilor de sondă și diametrul găurilor de sondă, etc. Cantitatea de explozivi necesară pentru o gaură de mină depinde de următorii factori: rezistența, structura și stratificația rocii; numărul de suprafețe libere; distanța încărcăturii (presupusă concentrată) de suprafața liberă cea mai apropiată precum și felul explozivului. Acești factori diferă de la rocă la rocă și chiar în masa aceleiași roci, așa încât calculul cantității de explozivi necesară unei găuri de
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
fost mai multe zone cu cantități mai mici de pământ antrenate, într-o zonă s-a produs un ebulment de 15.000 mc, care a fost cea mai mare alunecare de taluz. Alunecările și deformațiile s-au datorat geomorfologiei terenului, stratificației și naturii straturilor precum și condițiilor hidrogeologice din amplasament. Acest lucru se datorează faptului că nu s-au făcut studii geologice și hidrologice suficiente înainte de începerea excavațiilor și nu au fost oprite lucrările de excavații imediat cu au apărut fisurile în
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
în Munții Mehedinți: Crovu Madvedului (diametrul 1000m, adâncimea 170m) și Crovu Mare (diametru 500m și adâncimea 150m). c) „Orgile” geologice reprezintă „goluri” carstice de formă conică sau cilindrică, rezultate în urma lărgirii prin eroziune-coroziune, a liniilor rupturale sau a suprafețelor de stratificație. Aceste „goluri”, după formare se umplu cu materiale necoezive, din scoarța de alterare sau cuvertura de sol. De regulă, nu au reflectare în relief, fiind distinse numai în cadrul aflorimentelor. Diametrul lor este de câțiva metri. d)Uvalele sunt forme depresionare
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
la alunecare are o valoare maximă. Rezultă că la Pârcovaci, structura geologică a versantului a limitat amploarea fenomenului de alunecare, din punct de vedere al adâncimii suprafeței de alunecare. În secțiunea geologică (I.S.P.I.F. - Iași, 1997) (fig. alăturată)se poate observa stratificația de ansamblu a terenului, cât și tendința acestuia de a se reașeza gravitațional ca urmare a procesului de alunecare. Alunecarea de teren Pârcovaci s-a format pe corpul unor alunecări preexistente, ultima având loc în 1976, dar cu efecte mult
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
luna martie 1997, s-a constatat o nouă alunecare de teren, limitrofă alunecării produse în decembrie 1996, în jumătatea superioară a laturii vestice. Alunecarea este de tip detrusiv-delapsiv, dar fără caracter indus. Afectează până în prezent numai pătura deluvială lipsită de stratificație, fiind astfel de tip asecvent și de mică adâncime. Pagube înregistrate - alunecările de teren declanșate în decembrie 1996, au afectat direct o suprafață de 108 ha, din care 55 ha intravilan (51%) și 53 ha extravilan (49%), terenuri aparținând unui
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]