111 matches
-
rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează planul mansardei; 2, 2', 2" - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3) Varianta a.2) - tronsonare perpendiculară pe linia pantei - depășire cu minimum 30 cm față de planul exterior al acoperișurilor și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc Varianta a) - tronsonare la nivelul mansardei - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
le intersectează prin pereți rezistenți la foc Varianta a) - tronsonare la nivelul mansardei - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează planul mansardei Varianta b.1) - tronsonare pe întreaga înălțime
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
planul mansardei Varianta b.1) - tronsonare pe întreaga înălțime a construcției - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc care secționează întreaga clădire Legendă Figura 66 varianta b.1): 1 și 2 - tronsoane cu
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează întreaga clădire; 2, 2', 2" - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3) Varianta b.2) - tronsonare perpendiculară pe linia pantei - depășire cu minimum 30 cm față de planul exterior al acoperișurilor, pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe care le intersectează) Varianta b) - tronsonare pe întreaga înălțime a construcției - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
le intersectează) Varianta b) - tronsonare pe întreaga înălțime a construcției - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) Figura 66 - Separare tronsoane clădire (prin pereți de sectorizare rezistenți
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
nespus de limpede-n el -/ e ca și cum te-ai uita la o stea/ prin altă stea./ Numele acest/ are în el ceva amețitor de adânc -/ e ca și cum te-ai uita/ în oglinda unei fântâni,/ prin altă fântână./ Numele-acest/ e ca streșina casei noastre -/ pe fiecare literă a lui/ rândunica își poate clădi/ cuib de lut. Lili Bobu Cu lanțul de rouă la glezne, prin iarba verde de acasă, ați cuprins sfințenia ființei, a obârșiei, a casei ,,văduve și triste de pe margine
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
nespus de limpede-n el -/ e ca și cum te-ai uita la o stea/ prin altă stea./ Numele acest/ are în el ceva amețitor de adânc -/ e ca și cum te-ai uita/ în oglinda unei fântâni,/ prin altă fântână./ Numele-acest/ e ca streșina casei noastre -/ pe fiecare literă a lui/ rândunica își poate clădi/ cuib de lut. Lili Bobu Cu lanțul de rouă la glezne, prin iarba verde de acasă, ați cuprins sfințenia ființei, a obârșiei, a casei ,,văduve și triste de pe margine
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
trâmbițelor care zornăie arginții nu-mi lua aerul nu-mi crăpa pământul și nu-mi strica izvoarele nu-mi dezbrăca, tu munții nu vreau nopți în loc de zi și nici poruncă în genunchi ca să primesc o trestie stă atârnată de-o streșină de casă vântul bate a pustiu un copil joacă nisipul uscat sau glodul lutul cântă fără negrul de șmoală ce-n drum vărsat ar vrea ca să nu mai miroase iar voi să stați, în prea-înalte case nu vreau vreau seara
TAVERNA MORŢII de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343677_a_345006]
-
margine la cealaltă a deschiderii dintre două puncte de pe conductor și lungimea «l» a conductorului între aceleași puncte trebuie să fie conforme cu anexa 6.8. Fig. 6.24.*) - Bucla unui conductor de coborâre Conductoarele de coborâre nu trebuie instalate în streșini sau în burlane de scurgere, chiar dacă acestea sunt acoperite cu material electroizolant. Dacă nu este posibilă realizarea unei conexiuni directe din cauza unor console mari ale acoperișului etc., conectarea dispozitivului de captare și a conductorului de coborâre trebuie să
ORDIN nr. 959 din 18 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271142]
-
6 luni este ziuă. Este „noaptea polară” cu Aureola Boreală-nopțile sunt albe, știai asta? Știi ce-i acela un ghețar? - Nu, am răspuns eu. - Ghețarul seamănă cu țurțurele care era să-ți cadă în cap când s-a desprins de la streșina casei. Numai că, un ghețar este uriaș, formându-se, cu mii de ani în urmă, prin înghețarea unei uriașe cantități de apă în care sunt incluse multe forme de viață necunoscute încă nouă. - Ahaaa, acum știu bunicule! Când eram liceană
LACRIMA DE IUBIRE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348895_a_350224]
-
oasele albe, nouă fete, nouă salbe, și cu umbra după mine, să plâng lacrimă de mire. e amiază,-i paradis, mi-a venit dorul de scris, am oprit noaptea în rai ca să dau versului grai, se-aude vântul lingău, lovind streșina în hău, la fereastră-mi trec toți cerbii așa triști, de dorul ierbii, iar pe boltă-n înălțimi trec sute de heruvimi, cântând corul Domnului la ușa creștinului, se aud colindele, fierb în tindă blidele, la fiertura cea de os
TRECĂTOARE MAI SUNT TOATE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379808_a_381137]
-
și puțul de pământ. (A bea tutun) Oală de bou, varză de oaie și carne de român. (Cizma încălțată cu ciorap de lînă). Nici în casă, nici afară, nici în cer, nici pe pământ. (Fereastra) Am zece frați: cinci sub streșină, și cinci afară: pe cei de sub streșină îi plouă, pe cei de-afară nu. (Torsul, Cinci degete se udă spre a trage firul) Câmpul alb, oile negre. Cin-le vede nu le crede, cin-le paște le cunoaște. (Scrisul) Ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Oală de bou, varză de oaie și carne de român. (Cizma încălțată cu ciorap de lînă). Nici în casă, nici afară, nici în cer, nici pe pământ. (Fereastra) Am zece frați: cinci sub streșină, și cinci afară: pe cei de sub streșină îi plouă, pe cei de-afară nu. (Torsul, Cinci degete se udă spre a trage firul) Câmpul alb, oile negre. Cin-le vede nu le crede, cin-le paște le cunoaște. (Scrisul) Ce trece peste apă și nu face valuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat: stăpân
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
tindea grumazul către omăt. Pe urmele sclipitoare rupte de sănii, picuraseră măciulii de fân. Atent în toate părțile, printre ele călca un ciocârlan. în ușa morii ieși un moș cu căciula trasă pe nas și mânecile cojocului împreunate. Privind peste streșina căciulii, căsca, ca mâța, roz și fără dinți, cu mustața ridicată. Lângă el, în ușă, apăru un om cu nasul vesel ca un cuc, înfipt roșu între ochii negri. Fără a-și îndoi genunchii, moșneagul ieși crăcănat afară. De-o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ca altele. Frecându-și stăruitor pleoapele, baba săruta evlavioasă pământul, apoi se scula suspinând. în ogradă troscotul scânteia din firișoare de cleștar ; flămândă, o mâță se prelinse din podul în care mieunau glasuri subțirele. Sub un snop de stuf din streșina casei era ascunsă o legătură, adevăratul motiv al frângerii de inimă cu care se rugase Aglaia : abia ieri îndosise de pe gardul cumnatei Sevastița cămașa și izmenele lui Ion. Baba pipăi lucrurile bucată cu bucată, apoi le înfundă cu satisfacție înapoi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
vieață un plâns amar mă-nneacă. Zâmbiră între dânșii bătrânii tăi prieteni Și singuri ne lăsară... Te-ntreb într-un târziu, Uitîndu-mă la tine, privind fără să știu: La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu? Ce cauți la barbarul sub streșina-i de cetini? Cu glasul plin de lacrimi, de-nduioșare cald, Privindu-mă cu ochii, în care-aveai un cer, Mi-ai zis: " Aștept din parte-ți, o rege cavaler, Că-mi vei da prins pe-acela, ce umilit ți-l cer
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
în văzduh, în sat, pe iaz, pe dealuri, și liniștea stăpânea toate făpturile, iar în hanul mohorât și întunecos mortul străin se odihnea cu fața alinată, sub mângâierile tremurătoare ale unei făclii. Singura ferestruică luminată a rateșului veghea în umbra streșinei, ca un ochi neadormit. Mortul a fost îngropat după trei zile. I s-au făcut pomeni frumoase, praznic bun... Popa a mâncat și a băut la praznic, a luat pomenile; iar calul roib a rămas în grajdul lui Petrache. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cătră munte, fără a mai privi înapoi. Copoii, zvârlindu-se în copce. Îi ajunseră din urmă. Călcând cu opincile ca-n puf prin zăpada curată, trecură spre valea Moișei și, când se lumină de ziuă intrară pe cărarea muntelui, sub streșina de cetină. Aici îi împresură deodată o liniște adâncă. Cel dintăi omăt moale sta pe brădetul neclintit deasupra și pe cărări era numai un pospai subțire. Nu s-auzea nici un sunet: munte și codru parcă muriseră. Așa merseră multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în acea perioadă, mergea la vânătoare însoțit de pointer-ul său Cezar. Se pare că povestirea i-a fost citită mai întâi lui G. Ibrăileanu. Ochi de urstc "Ochi de urs" Culi ocoli poiana pe o cărare ce ducea pe sub streșină de brazi. Vremea era încă destul de moale și zăpada scrâșnea sub bocancii lui ferecați. Înainte de a da la pătul - sau la „hochstand“, cum îi zicea el, ca și stăpânii săi, în termenii lor vânătorești - se opri, cercetând cu ochii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și capetele neclintite. Dincolo de ele, cerbul - cu razele coarnelor proiectate pe păretele alb al malului. Se aflau cam la o mie cinci sute de pași. S-au mișcat în pripă și s-au dus în copce la deal, drept sub streșina neagră a pădurii. Deci ursul venea asupra lor. Culi a stăruit cu binoclul, a mai cercetat în jurul locului ciutelor. Ursul nu s-a mai văzut. Totuși părea că se află acolo, undeva, un ochi care pândea oblic înapoi. Paznicul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aduc... O, nu mai cânta, harmonie pribeagă, - Că plâng, și nu mai știu unde să mă duc. Ninge Când iar începe-a ninge Mă simt de-un dor cuprins. Mă văd, pe-un drum, departe, Mergând, încet, și nins. Sub streșină, cerdacul Se-ntunecă mâhnit; Stă rezimată-o fată De stîlpu-nzăpezit. Igienă Ea crede c-aș fi atacat... Și când o sărut se teme, Dar sclava plăcerii, ea geme Și cere un lung sărutat. Pe urmă, când spasmul a dispărut, Își udă
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
cu cruce vînătă pe care ruginea o tablă. Dar ea n-a putut să-mi spună nici măcar tristețea celor ce s-au dus. În cimitir o cioară cîrîia într-un prun, suspectîndu-mă cu ochi bănuitori. O țarcă se înveselea pe streșina zăplazului. Iarba pălită de brumă avea o coloare mohorîtă; totuși în ea se preumblau buburuze pîntecoase și gîndăcei multicolori. Soarele privea peste păduri, pe deasupra satului, cu o puzderie de ochi aurii. Niște viței, în ocolașe, mugeau subțire iar în șesul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
o moină. Fulguirea pe care noaptea o așternea, ziua se făcea nevăzută sub tălpi. Pe treisprezece martie, o noapte și o zi s-a abătut peste Dobrina viforniță. Astupate cu nămeți, drumurile și ogrăzile nu se vedeau. De-abia zăreai streșina gardurilor. Trecînd de-a dreptul peste ea, echipele mișunau însă prin sat. Pe cincisprezece, la radio, s-a anunțat că actul istoric al colectivizării agriculturii a fost încheiat în toată țara. În alianță cu clasa muncitoare, țărănimea muncitoare pornise pe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
acesta dim urmă l-a păsuit multă vreme. Atunci zice vodă: „Pentru care lucru domniia mea am socotit depreună cu tot al nostru sfat și l-am dat rămas pre Manolache comisul”. Îl privesc pe bătrân cum își pune mâna streșină la ochi și privește admirativ la casele Ghicăi vodă, frumos așezate într-o latură de grădină plină cu tot soiul de flori. În jur străjuiesc copaci a căror coroană a fost ajustată de un grădinar priceput. Mereu atent la călugăr
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]