10,586 matches
-
peste cap pentru a mă "reintegra": filosofic, am plasat totdeauna individualul deasupra comunitarului, așadar consider că un scriitor sau un gînditor este ce este, indiferent de clasificări pedante, de atribuții geografice sau chiar lingvistice". Cu toate acestea, un sentimentalism se strecoară printre rînduri, o nostalgie nălucește în zarea sufletească a eseistului, potențate prin disciplina unei reprimări: "Specific: privesc Borlovenii cu imensă dragoste, dar nu-mi pot prea bine imagina măcar o vizită scurtă acolo. Să ne gîndim la Eliade, care de
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
Hu), are convingerea că este predestinat să ajungă Regele tuturor popoarelor din deșert. Dar câteva triburi se hotăresc să i se opună și îl angajează pe viteazul Mathayus (The Rock) pentru a-l ucide pe maleficul sfătuitor al lui Memnon. Strecurându-se în palatul din Gommorah, Mathayus descoperă că profetul este de fapt o femeie - frumoasă Cassandra...Desigur, cei ce au urmărit cu conștiinciozitate aventurile familiei O'Connell în Egipt, pe urmele înspăimântătoarei Mumii a lui Imhotep, știu că în seria
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
departe de a fi gratuite. în lumea care și-a pierdut fundamentele, se văd semnele bolii. Pînă și visele intercalate parăzilor interminabile, cele în care Sophie se plimbă cu tatăl ei printr-o zi-vară eternă, sînt purtătoare de morb: "se strecurase boala ca un puf alb de pe copacii mari din fața școlii, care le intra în nas și în ochi. Vîntul ușor îl purta peste tot și-l așeza, jos în păr și pe haine. îl respirau amîndoi și ea își ducea
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
ușor dispreț și silă abia mărturisită, în anturajul nostru, lăsîndu-i să se infiltreze în fisurile nepăsării și disprețului nostru leneș: ele ne schimbă viața, ca fîșiile de iarbă lingușitoare și insistente ce fac să explodeze cimentul sub care s-au strecurat". După cum se vede, lui Breban îi plac poemele în proză, metafora este punctul forte, se pare. Fraza lungă alambicată, ambiguități semantice, uneori greșeli semantice, toate aceste așa-numite atuuri au fost demontate cu acuratețe de Ion Negoițescu. Nu are rost
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
ultimul recensământ s-au declarat de origine etnică dacică. Mă refer la viteza cu care "avansăm" spre trecut - și încă spre cel mai întunecos, primitiv și barbar. Nici nu aveam, de altfel, încotro s-o luăm. Cu miile de securiști strecurați în toate structurile puterii - până sus de tot - nici nu ne putem îndrepta în altă direcție. Sau te pomenești că domnii Priboi (un ziar scrie despre acesta că "până și foștii lui colegi de serviciu îl detestă ca pe un
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
însuși mi-a deschis șuba, a vîrît mîna în buzunarul interior și a scos portofelul. - Iată, - a zis, - eu, frate, am să împrumut de la tine o anume sumă, iar portofelul, uite, ți-l pun înapoi în haină. - Și mi-a strecurat portofelul în buzunarul interior al șubei. Eu eram, firește, uimit, întîlnindu-l atît de pe neașteptate pe fratele meu. Un timp am tăcut, apoi l-am întrebat: - Da' unde-ai fost atîta vreme? - Acolo, - mi-a răspuns fratele și a dat din
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
murit. Au ars trupul profesorului în crematoriu, au pus cenușa într-un borcănel și l-au trimis soției lui. Iată că soția profesorului stă și bea cafea. Deodată sună. Ce este? "Aveți colet". Nevasta se bucură, rîde cu toată gura, strecoară cinci ruble în mîna poștașului și deschide iute coletul. Privește, iar în colet - un borcănel cu cenușă și un răvaș: Asta e tot ce-a rămas din soțul Dumneavoastră". Soția nu poate să înțeleagă nimic. Zgîlțîie borcănașul, îl privește la
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
tot ceea ce putea intra în acesta din partea ei "veche"), pe de altă parte "o fantomă" începe să se plimbe prin cultura română: părintele ucis, nerecunoscut, ignorat, se întoarce și cere răzbunare. Ca orice duh, el "bântuie" și e înșelător. Se strecoară pe neștiute, benefic și revigorant în text "moderne și inovatoare"; alteori, insidios, pare a se oferi ca un paradis etic, politic și social - valorificat însă tot după canonul modernității - justificînd ideologii hibride și catastrofale. Ori, dacă vrem să știm cine
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
odată. Ceva nu se mai întâmplă cum se întâmpla. Cineva era aici, a fost și-apoi a dispărut dintr-o dată și groaznic de dureroasă e lipsa. S-a uitat prin toate dulapurile. S-a urcat pe toate polițele. S-a strecurat și pe sub covor să vadă. N-a mai ținut seama de porunca data odată a împrăștiat până și hârtiile. Ce mai are de făcut? Să doarmă și să aștepte. Doar de s-ar întoarce el. Măcar să se arate. Atunci ar
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
m-au zărit. Poate în ziua respectivă am găsit un lucru pierdut mai devreme. Poate am pierdut ce-am găsit mai târziu. Sentimente și impresii m-au cuprins. Acum totul e precum punctele puse în paranteze. Pe undeva m-am strecurat undeva m-am ascuns - Chiar nu-i grea arta de-a dispărea din ochi. îmi tot bat capul poate ceva prin crengile lui adormite de-atâția ani se va trezi zumzăind Nu. Evident cer prea mult, chiar o secundă.
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
și o privire luminoasă ca sufletul unui pescar, care i-a fost bunicului meu slujitor credincios multă, foarte multă vreme, și a avut grijă de mine, fără să mă piardă o clipă din ochi, în serile lungi cînd frica se strecoară în sufletul oricărui copil, în țara aceea unde vrăjitoarele pun stăpînire pe tărîmul întunericului, spiridușii se așază la jocul de cărți în cămin, iar sufletele neadormiților rătăcesc pe pajiști și prin pădurile de stejar, sau printre trestiile din lunca rîului
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
a petrecut în închipuire. Arta poate opera și cu incertitudinea, remarcă filosoful, atunci cititorul nu mai e sigur dacă s-a pășit în afara vrajei visului prin călcarea pe podeaua solidă a realității sau dacă visarea continuă. Un dubiu dăinuie, se strecoară o nostalgie după plutirea fantazării și farmecul imaginat. Nu numai de Kafka amintește Derrida, dar și de pălăria de paie, de Panama, care irumpe într-un vis a lui Walter Benjamin, eseistul obsedat și de un șal căruia i-a
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
în oraș, iar acum apariția ei pentru restabilirea ordinii a provocat o adevărată furie. La un moment dat, m-am temut chiar că mulțimea va răsturna mașina și o va face bucăți, dar până la sfârșit aceasta a reușit să se strecoare prin mulțime. Șciukin s-a ales cu un arest pe cincisprezece zile pentru "recitare de poezii antisovietice", Osipov - pe zece zile "pentru tulburarea ordinii publice și înjurături indecente". Ultima chestiune ne-a amuzat grozav, pentru că Osipov era cunoscut ca un
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
1991 încoace. În fiecare an observ că uitarea se așterne adînc printre contemporanii mei. În 1991 m-a șocat că printre cei foarte mulți strînși atunci în Piața Universității pentru a-și aduce omagiul față de cei morți în 1989 se strecurau, preocupați, și oameni cu sacoșe cu tîrguieli pentru Crăciun. Vedeam cum stau înghesuite portocalele în plase și mă gîndeam de cît timp vom avea nevoie ca să scăpăm de atîtea traume, de obsesia procurării mîncării, de cozi... Mă înfioram că acești
Triunghiul roz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14386_a_15711]
-
lui Urmuz că a publicat în același an cu acel „singur mare realist". Eternul complex al literaturii noastre! Iar că poeții și prozatorii de alte orientări ar fi fost „din ce în ce mai puțin motivați" într-un climat cultural în care optzeciștii au „strecurat îndoiala în sănătatea paradigmei moderniste", este o judecată - cred - post-festum. Nu mi-l pot închipui, de pildă, pe Breban timorat din cauza lui Nedelciu. în schimb, sunt de acord cu autorul când vorbește mai degrabă de o „îndrăzneală estetică" decât de
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
de frică măștile mascaților care-l escortau. Dar de ce să pui cătușe unui om care a luat mită? Oricum, el nu mai poate lua (ori da) cîtă vreme stă cu gealații alături. Ca să nu spun că, dacă e să le strecoare acestora ceva în buzunar, o poate face și încătușat fiind. De ce pe Sounalet sau pe Treptow să-i încătușezi? Fapta lor (dacă justiția va decide că există una penală și în cazul Sounalet, foarte puțin clar în acest moment) nu
În cătușe, în direct by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14450_a_15775]
-
care nu suportă nici o nuanță de îndoială și, în cazul criticii, afurisește revizuirile, poate fi circumscris prin propozițiile lui Teodorescu-Braniște din 1947: "Nimic nu-mi îngăduie să cred că stai de vorbă, prin nu știu ce magie, cu forțe ascunse care îți strecoară în miez de noapte, în creierul d-tale - și numai pentru uzul d-tale - scînteia adevărului unic. Nimic nu-mi îngăduie să cred că ești posesorul acestui unic tezaur". Și încă următoarea savuroasă concluzie: "Citeam articolul confratelui meu. L-aș
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
și al utilizării cu măsură, neostentativ, abia perceptibil al instrumentarului (inter)textualist. Ludicul camuflează livrescul în așa măsură încât, obișnuit repede cu jocurile stilistice firești ale autorului, riști să ignori punctele de asamblare și de comprimare prin referințe culturale discret strecurate în text: "El părăsise un spațiu mitic și mioritic, unde copilele așteptau virgin și oniric sosirea feciorilor de crai născuți din lacrimă...", "s-a uitat instinctiv la ceas. Timpul iarăși nu avea răbdare.", "reacția poporului a fost în linia tradiției
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
cerebrale, care nu reușește niciodată să se sincronizeze lumii exterioare. Orice altă lectură ar fi, pe acest calapod, deplasată, iar de multe ori "simbolurile" sunt rezultatul unor jocuri gratuite de limbaj: "Privind senin, superior, peste mulțime, începeam prin a-mi strecura cu abilitate IMPOSIBILUL printre degete". Atitudinea este ironică, ușor detașată, iar în final prevalează uneori optimismul: "Azi?!... Azi sunt mândru de opera mea, de rolul pe care l-am jucat." Unele povestiri sunt extrem de "candide", marcate fiind de naivitatea specifică
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
folosește cuvinte ca arhontizat, excruciant, psihopomp, obsecviozitate ș.a.) cât și datorită unei problematici mistice eterogene. Autorul alege ca moto un fragment din Finnegan's Wake. Intenția transgresării limbajului, evidentă mai ales prin discursul parabolic obscur al meditațiilor de sorginte cabalistică strecurate la tot pasul în text, devine nu atât plictisitoare cât de un efect facil atunci când autorul forțează semantica cuvintelor prin alipirea după modelul joyceean. Borges spunea că engleza lui Joyce e de o sonoritate aproape muzicală. Or aici nu e
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
în contexte parodice noi ("premierul moldovean și-a închipuit, pe bune, că va băga în sperieți burghezo-moșierimea mondială", flux. press.md; "frumos cuvânt, muncitorimea, îl cam uitasem", cotidianul.ro/anterioare/ 2001). Sufixul permite dezvoltarea de serii lexicale, în care se strecoară ușor inovații - "la ce vor sluji canalele - la altceva decât la îngropat burghezimea, chiaburimea, intelectualimea, popimea, ofițerimea" (ournet.md/Îpaulgoma), și creații prin analogie: "Burtăroșimea" (titlu, în Luceafărul, 43, 1992, 3); "își bat joc de doctorime" (divers.ro / ARHIVA/ 2002
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
Rodica Zafiu Legea pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice... E unul dintre acele subiecte despre care decizia de a nu pomeni nimic apare tentantă și logică; se strecoară însă și o umbră de slăbiciune omenească: e greu să nu adaugi, cu tot sentimentul inutilității, o mărturie personală în mulțimea de reacții vesele sau iritate din ultimele zile. Ceea ce se poate spune fără ezitare e că - dincolo de bune sau
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
--- Stimată redacție, Am citit cu deosebit interes articolul despre marele lingvist Eugeniu Coșeriu din România literară nr. 6/12-18 februarie, semnat de Gregorio Salvador. Cred însă că în traducerea Florinei Nicolae s-au strecurat câteva greșeli: "unul dintre discipolii săi germani, Dr. Kavatek, din Friburg", menționat de câteva ori în articol, nu poate fi decât dr. Johannes Kabatek, care a și publicat cartea bazată pe un amplu interviu cu E. Coșeriu "Die Sachen sagen
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14097_a_15422]
-
să mă rup de gîndul că am în față o parabolă și că, firește, Christa Wolf a recurs la mitul clasic, procedeu folosit în exces odinioară de scriitorii unui anumit sistem. Ea cunoștea prea bine trucurile prin care mai puteai strecura un mic adevăr acceptat tacit de cenzură (cel mai bun exemplu în acest sens este Stephan Heym cu acel excepțional roman. Relatare despre regele David sau cum se scrie istoria). Așadar, am crezut și eu ca mulți critici din Germania
Cine e această Medee? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14074_a_15399]
-
o astfel de poezie, se încurcă iremediabil sau se dezagregă: "Vîntul îi vede ovali mai departe șochii Sfinxului, n.m., R.R.ț/ Necunoscînd forma lor/ Însă privirea deschisă în ceruri/ Cuprinderea-i crește mereu". Din loc în loc, din avînt poetic, se strecoară greșeli de gramatică (formulări hilare născute dintr-o conjugare imprecisă ca aceasta: Fața caldă palmele-ți cuprinde", în care fața cuprinde palmele și nu invers) sau, mai grav, de ortografie ("hăini", "ghiață" ș.a.). Repetițiile sînt, nu numai din pricina stîngăciilor de
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]