144 matches
-
cu un Ion Creangă mai natural decât Creangă însuși. O viață de cineast, de referință în lumea internațională a ecranizărilor Regizoarea Elisabeta Bostan este o cineastă fără încercări de aliniere într-o ierarhie a valorii, pe baza propriei acțiuni de strecurare cât mai în față. Prin evaluările specialiștilor și spectatorilor, cât și prin selecția timpului a ajuns un nume emblematic al filmului românesc pentru copii, mentor al câtorva generații de regizori români. A trăit întreaga viață în mirajul lumii filmului. În
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
care au drept și să puie o stavilă la acest val de nepăsare pentru graiul bătrânesc, stârpind totodată buruienile neologismului, care înăbușe limba strămoșească. (...) Aceste parazite răutăcioase, numărul lor crește pe zi ce trece și sfârșitul va fi schilodirea limbei. Strecurarea lor o datorăm, în mare parte, vieței politice, obiceiurilor apusene și educației copiilor în străinătate”. Cât de actual este acest discurs al regelui neamț, care s-a dovedit mai român decât mulți români! Astăzi, mai la fiecare rând din ceea ce
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
securitate din teritoriu „în legătură cu pregătirea și efectuarea alegerilor în Sfaturile Populare comunale, orășenești și regionale”. Ofițerii de securitate trebuia să sprijine „organele de partid și de stat” în activitatea de verificare a membrilor comisiilor electorale, a agitatorilor și propagandiștilor, prevenind strecurarea „elementelor dușmănoase”. De asemenea, trebuia efectuată „o verificare amănunțită” a candidaților și emis un aviz negativ „candidaților compromiși și cu manifestări dușmănoase”. O altă indicație se referea la plasarea în cadrul comisiilor electorale de informatori verificați, care „în mod cinstit și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
este de a ține bila într-o palmă, fiind orientată în jos, după care va fi lăsată să cadă în palma jucătorului de alături. Bila va fi dată dintr-o mâna în alta și cu puțină practică se va realiza strecurarea bilei de la o persoană la alta, fără a privi la activitatea în sine. Jucătorul „special” va da un semnal și își va deschide ochii. Cine dintre toți acești jucători cu fețe inocente are bila la el? Dacă jucătorul „special” va
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
el? Dacă jucătorul „special” va detecta ceva suspicios pe fața unuia dintre jucători, el va merge la acela și îl va atinge pe mâini. Dacă mâinile celui vizat sunt goale, jucătorul „special” va continua acțiunea. În acest timp ceilalți continuă strecurarea bilei, dacă este posibil chiar sub nasul jucatorului „special” (parte integrantă a jocului sunt și acțiunile simulative). 16. PASEAZĂ MINGEA Jucătorii vor sta pe jos, asezați într-un cerc, cu picioarele întinse în față. Toată lumea se va strânge/aduna, în
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
nu uită Popescu, cronicar al lui Nicolae Mavrocordat, să-l slăvească pe Exaporit, părinte și al patronului său), pe care - ne spune Radu Greceanu - voievodul de la București îl „cinstise” făcându-l „păharnic mare”, devin victimă a unui ins priceput în strecurarea otrăvii (să nu uităm implicarea lui Brâncoveanu - colportată tot prin ungherele trainice - în sfârșitul lui Șerban Cantacuzino). Brâncoveanu își făcuse viitorul ginere (care nu uită Greceanu - „nici [...] acesta nu cu proastă gătire de la tată-său venise, om mare lângă împărăție
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
poet român citat este Ovid Densusianu. Prima piesă publicată de P. este Gaudeamus (1911), farsă „din viața studențească”, în care efectul comic se produce mai ales prin rapiditatea schimbării replicilor. Atmosfera destinsă a acestui text superficial, fără pretenții, îngăduie și strecurarea unor ironii la adresa prejudecăților față de simbolism. În 1912 scriitorul publică un Triptic dramatic alcătuit din Darul muzelor, Fugind de Charybdis și Jocul zeilor, text ambițios, vrând să ilustreze psihologii complicate și determinisme sociale ce manipulează resorturile intime ale acțiunii personajelor
PALTANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
încântare romanul, nu sunt pe deplin convins că episoadele se înlănțuie după o logică indestructibilă. Articularea secvențelor este, într-adevăr, subtilă - dar ea se datorează mai degrabă strălucirii stilistice decât succesiunii inevitabile a întâmplărilor. Cititorul e manipulat fără scrupule, prin strecurarea unor aluzii și semănarea indiciilor care, ulterior, confirmă niște intuiții, dar nu motivează o evoluție. Acceptând că primul episod al cărții are mai mult un rol de uvertură la un spectacol plin de suspans, nu poți să nu regreți că
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nr.3/1953, poezia intitulată Primăvara. Neglijent și în maniera proletcultistă, poezia narează cum: Și-a ținut un secretar ședință până-n zori la sediul de partid. Critica literară are sarcina discretă să se preocupe de integritatea artei. A nu permite strecurarea în literatură a unor lucrări slabe. A veghea cu exigență ridicată la valoarea socială și artistică a creațiilor literare a devenit o lege de onoare pentru critica noastră științifică. Cu amărăciune trebuie să constatăm însă că această admirabilă sarcină nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sălciilor, în care se cerneau stelele, florile de lumină, și inima-mi bătea grăbit când un fir de papură sau de mlajă se clătina. Acum puteam să deosebesc clătirea domoală a vântului, de fiorul ușor, sfios, pe care-l da strecurarea paserei de apă. Deosebeam acum cu urechea și zborurile ca izbiri de vânt ale rațelor, de fâlfâirile moi, abia auzite, ale stârcilor, ori de sfârâiturile de aripi ale cristeilor de papură; deosebeam bine și strigătul vulturilor care se roteau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
printre ramurile împletite, stârnind sturzi cu zbor tăcut și mierle care fâlfâiau cârcâind spăriate. Sunetul moale al tălăngilor răzbătea din vreme în vreme ca dintr-o depărtare nesfârșită - părea că vine de deasupra, din cerul albastru, ori printre frunzișuri, cu strecurarea vântului. Într-un rând, aproape de asfințitul soarelui, într-o zi liniștită de septemvrie, mă întorceam din luncă și veneam gânditor pe podul răsunător de fier. Apa râului curgea pe dedesubt largă și lină, cu strălucire întunecoasă. În stânga, pe malul dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu buciumările vânturilor; iar mahalaua prinse iar a clocoti. Iar se adunau sara cumetrele, în cațaveici, sub salcâmii desfrunziți, iar șopteau nevestele încete, urmărindu-și pruncii și ridicând la înălțimea nasurilor andrelele neliniștite. Dragostea Haiei era de poveste. Se știau strecurările ei sara, se știau întristările ei ziua, și mâniile ei cumplite când maică-sa punea o întrebare și cerca s-o mustre. Bine, fată hăi, tu ai nebunit! Ce ai tu cu feciorul lui Vartolomei? Nici nu te poate lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spre vecine, tânguindu-se în gura mare: Un blăstăm a căzut peste noi... Asta-i blăstăm și pedeapsă... Iar Bucșan aștepta în capătul mahalalei pe Haia, fluierând ușurel. O primea fără nici un cuvânt, și ea se lipea de dânsul cu strecurări de uncrop prin vine. Apoi, strângându-se lângă el, răcită de vântul nopții, îi vorbea cu dragoste, supusă se înălța spre ochii lui frumoși, îi apuca tâmplele între palme; și i se tânguia repede despre năcazurile ei, despre ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se gândi. Oricum ar fi, atinsese capătul drumului. Profită de ocazie pentru a-și trage sufletul după efertul depus și căldura suportată. Era ciudat că negura sepulcrală de jos părea să-l învăluie, să-l apese mai tare decât în timpul strecurării prin canalul strâmt. Se-ntreba ce-o fi sub picioarele lui, la ce distanță și ce-ar fi dacă s-ar rupe cablul. Calm, Kane, își zise. Gândește-te la diamante. Sclipicioase, enorme diamante cu fațete multiple, limpezi și fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
detalii domestice din epoca preșcolară. Precizez: nu vorbesc de orele de insomnie sau de adormirile panicate, adesea eșuate și nervos reluate, care-ți bubuie-n tâmple iritările, umilințele și neputințele de peste zi. Nu. Ci de pufoasele retrageri în vizuină, fireștile strecurări în culcușeală, când se-ngână trezia cu însomnurarea, acea rotire de sine în simulacrul himeric al phoetusului fără griji care ai fost cândva. Uite-așa mi-am dat seama ce dar - infim, dar curat - vă pot pune și eu în fața
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Până atunci, să fim sănătoși, cuminți și (dacă se poate) veseli! Dan C. Mihăilescu, septembrie 2012 Dan C. Mihăilescu Despre omul din scrisori: Mihai Eminescu ISBN 978 973-50-2456-7 170 pag., 2009 Nici pătrundere directă pe ușa de onoare, dar nici strecurare cvasiilicită pe scara de serviciu a jurnalului, opera epistolară este adesea o deghizare mai credibilă, mai - instinctiv - sinceră a eului decât celelalte două. Că e scrisă în camizol sau redingotă, în pat, pe colțul scrinului, la cancelarie, în hamac, pe
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
al robinetului, fie din neglijența utilizatorului. Intri și auzi izvorașe. Am fost învățat cu curățenia și înainte de fiecare masă îmi iau punguța de plastic cu săpunul și un mic prosop, și nu cred că mă enervează ceva mai tare decât strecurarea lui Hector în toaletă, în urma mea, și rugămintea făcută pe un ton plângăreț, copilăresc, exprimând un om cu garda jos care îți cere efectiv o favoare, ce ești nasol, ajută-l și pe el: - Cristiiii, te rooog, știu c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
zile. Decoct de tătăneasă, o lingură de rădăcină la o cană de apă rece, care se fierbe 20-30 minute. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie din frunze de mesteacăn, 4-5 lingurițe la o cană de apă În clocot. După strecurare și răcire, se adaugă un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu. Se bea fracționat, la intervalde 3-4 ore. Decoct de iarbă de mare, 20 g la o cană de apă rece, care se fierbe 20 de minute. Se beau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Symphiti (rădăcină de tătăneasă). Decoct cu o rădăcină tocată la 250 ml apă rece. Se fierb 20-30 minute. Se bea 2-3 căni pe zi. Folium Betulae (frunze de mesteacăn). Infuzie cu 4-5 lingurițe la 200 ml apă în clocot. După strecurare se bea fracționat la interval de 3-4 ore. Inula helenium (iarbă mare). Decoct cu 20 g plantă la 200 ml apă rece. Se fierbe 15-20 minute. Se bea 3-4 liguri pe zi. Glycyrrhiza glabra (lemn dulce), Conține o substanță numită
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Preluînd definiția metaforică freudiană, Lacan îl numește caleidoscop, cutie de scrisori, cavitate de idol balinez. Pornind de la Traumdeutung (S. Freud, Interpretarea viselor), Lacan consideră transpunerea (Entstellung la Freud) principala condiție a prelucrării operate în vise: "este ceea ce numim împreună cu Saussure strecurarea semnificatului sub semnificant, mereu în acțiune (inconștientă) în discurs" (J. Lacan, 1966: 511). Se știe că nesatisfacerea impulsurilor naturale conduce la refularea lor în inconștient, ceea ce pro-voacă manifestări patologice: fobii, obsesii, lapsusuri, discontinuități de limbaj. Simptomele sînt semnificanți a căror
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
139) sau binoclurile ce permit explorarea sălii (mai degrabă decât a scenei!), facilitând sesizarea unor detalii altfel inaccesibile ochiului liber. Aici, supravegherea împrumută câteva dintre atracțiile voyeurisme-ului. În sfârșit, ce să mai zicem despre o strategie și mai perversă încă, strecurarea privirii prin gaura practicată uneori într-un evantai, rafinament extrem permis unei priviri iscoditoare. Sala à l’italienne se supune ea însăși controlului de proximitate, spectatorii se comportă aici ca și cum s-ar afla într-unul dintre acele „saloane” la scara
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
desfășura o întâlnire cu cenzorii, mă refer la celebrele vizionări? Erau tovărășești. Veneau niște tipi cam posaci, dar destul de binevoitori. Ei considerau de la bun început că au în fața lor un prezumtiv inamic, regizorul, care vrea să le facă rău prin strecurarea unor "șopârle" antipartinice. În timp, s-a creat și o tehnică a trecerii de cenzură: dacă un film avea o idee care risca să cadă la cenzură, atunci se puneau în el niște lucruri clar inacceptabile pentru cenzori, cum ar
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
își clădeau întîile orașe, celelalte erau numai neamuri de păstori rătăcind în căutarea pășunii. Fiecare vorbea altă limbă, se închina altor zei și urmărea alte țeluri în viața niciodată la fel și totdeauna îmbîcsită de griji și primejdii. De aceea strecurarea prin aceste ținuturi a celor doi oameni negri trecând prin Sumer, prin Akkad, prin Assur și prin alte țări și orașe, prin mulțimea de localnici și de negustori hananei, de oameni rome sau de ciobani închinători ai zeului Elohim nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
care are câteva straturi de tifon sau de pânză. Mai adăugați trei litri de alcool proaspăt la lichidul rămas, resigilați cuva și lăsați-o să mai macereze încă trei-șase luni, până ajungeți la o producție totală de nouă sticle. După strecurarea finală, puneți toate ingredientele solide într-o sită mare, așezați-o deasupra unui vas mare și puneți o piatră mare sau o altă greutate deasupra, pentru a scurge lichidul rămas în plante. Aceasta este substanța cea mai concentrată. Îndulciți fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de romani din Dacia de a se folosi de „sclavi daci”, apoi și prin faptul că dacă un roman își pierdea soția el și-ar fi putut lua în căsătorie „vreo nevastă din acel neam”, ambele situații constituind prilejuri de „strecurare în graiul romanilor a vreunui cuvânt de-al băștinașilor”. Această explicație ar avea-o cuvintele stejar, pădure, eleșteu, cărare, grăiesc, privesc, nemeresc (DM, p. 365). De observat însă că elementele autohtone, deși sunt cele mai vechi, nu sunt luate ca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]