163 matches
-
fi ajuns, așa cum au și observat unii savanți străini, la *Măre sau *Mare. Toponimul atestat în același timp în Moesia, Asamus, care se păstrează în bulgărescul Osăm, nu ajută prea mult, mai ales din punct de vedere fonetic (finala -eș). Strei Este numele unui rîu, afluent de stînga al Mureșului și al unui sat din județul Hunedoara. Prin compunere, s-a format nu mele unui alt sat din același județ, Strei-Săcel, și tot prin compunere, s-a format un al treilea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numele unui rîu, afluent de stînga al Mureșului și al unui sat din județul Hunedoara. Prin compunere, s-a format nu mele unui alt sat din același județ, Strei-Săcel, și tot prin compunere, s-a format un al treilea sat, Strei Sîngeorgiu (Strigyszentgyögy), component al orașului Călan, și el, din județul Hunedoara. N. Drăganu consemnează în documentele vechi toponimele Streiu-Ohaba, Streiu-Plopi, Strigy, Strel, Strolla. În Antichitate el a fost consemnat o singură dată sub forma Sargetia. Atestările medievale, în documentele maghiaro
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Poieni > Pogyen) și germ. Strehl. S-a emis și ipoteza descendenței directe din vechiul sl. Strela, care ar fi dat în rom. Streală sau Strelă. Un afluent al Nistrului, Stryi, și un oraș din Galiția cu același nume (cf. satul Streiul din județul Hunedoara) au sugerat o rădăcină slavă struga, „curgere“, înrudită cu vechile nume de rîu Strúmon și nume de oraș Strume (cf. bg. Struma, Strumica, srb. Strumica), cu vechiul Istru (Istros, Ister, Hister) și cu Dnistrul (Danastru, Dana-istru, Danastros
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sl. strela, „săgeată“, strĕlîcŭ, „săgeată“). Din aceeași rădăcină provin ucr. Strilky, Strilkov, Striliska, Stril’ci, Stril’čja, Strylčyska, cr. Strelec, Strelečko și, probabil, Strelța, care „cură despre Maramureș spre Tisa“, după cum preciza D. Cantemir, identificînd-o cu antica Sargetia. Toponimul romînesc Strei nu poate fi dedus din aceste forme, care nu au nici una la final vocala i. Satul Strele, atestat la 1426 pe cursul superior al Streiului, probabil același cu Stroia (1366 Stroyafalva, 1387 Stroya), este pesemne un diminutiv plural (de la vechiul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cură despre Maramureș spre Tisa“, după cum preciza D. Cantemir, identificînd-o cu antica Sargetia. Toponimul romînesc Strei nu poate fi dedus din aceste forme, care nu au nici una la final vocala i. Satul Strele, atestat la 1426 pe cursul superior al Streiului, probabil același cu Stroia (1366 Stroyafalva, 1387 Stroya), este pesemne un diminutiv plural (de la vechiul Stroia), după modelul Coziele (Cozyelye, Kozolya) < Cozia. Originea toponimului Strei oferă încă un argument la constatarea lui Ovid Densusianu privind corespondențele toponimiei și onomasticii romînești
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au nici una la final vocala i. Satul Strele, atestat la 1426 pe cursul superior al Streiului, probabil același cu Stroia (1366 Stroyafalva, 1387 Stroya), este pesemne un diminutiv plural (de la vechiul Stroia), după modelul Coziele (Cozyelye, Kozolya) < Cozia. Originea toponimului Strei oferă încă un argument la constatarea lui Ovid Densusianu privind corespondențele toponimiei și onomasticii romînești de origine slavă din Hațeg cu numele de origine slavă din nord-estul Carpaților. Tîmpa Este numele unor vîrfuri din Munții Gurghiului, Ignișului, Postăvarului (deasupra Brașovului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
semantică a hidronimelor (desemnînd o apă curgătoare prin toponimizarea unuia dintre apelativele care descriu generic această realitate geografică: apă, rîu, pîrîu, fluviu, vale, torent etc.) fac parte și străvechile Dunăre, Don, Nipru, Nistru, Istru (numele grecesc al Dunării), Struma, Istrița, Strei, Siret, iar după unii specialiști, formantul -ui din finala unor nume de apă (Călmățui, Covurlui, Derehlui, Vaslui, Bahlui, Desnățui, Băldălui etc.), care ar putea fi un apelativ turcic, pecenego-cuman, -(l)ui, „rîu“, iar după alții un entopic gepidic *uio, „apă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
TRANSCOM" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Petroșani "COMPET" "HERMES" - Ș.A. "REALCOM" - Ș.A. "SCAT" - Ș.A. "TRANSLOC VALEA JIULUI" - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Brad "AVRAM IANCU" - Ș.A. "CRISUL" - Ș.A. "MERCUR" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Calan "STREIUL" - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Hațeg "ȚARA HATEGULUI" HAȚEG - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Lupeni "ALPIN" - Ș.A. "ASTRA" - Ș.A. "NOVA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Orăștie "CONVIOR" - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Simeria "COMSIM
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
a conferit "Steaua calității" în Spania în anul 1992; - spicele de grâu sunt o aluzie la valorificarea produselor agricole obținute de locuitorii orașului, îndeletnicire de tradiție, având în vedere zona geografică în care este situată așezarea; - palul amintește de Răul Strei, care împarte orașul în două părți, contribuind la dinamizarea vieții sociale și la înfrumusețarea urbei. Anexă 2 STEMA ORAȘULUI HAȚEG, JUDEȚUL HUNEDOARA Anexă 2a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului HAȚEG, județul HUNEDOARA Descrierea stemei: Stema orașului Hațeg
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
culmi la zi de stropire și scămoșare de nor, halta Geoagiu ipoteza într-un mănunchi de drumuri, Zlatna 30 km săgeată în bordul Munților Metaliferi, Orăștie urban umed, Turdaș figurinele în aluat preistoric cu somn, șoseaua taie cursul de țară, Strei umflat, văzduh căzut în staționarea Simeria, spinările prea senzuale ale ploii, magaziile gării Deva cu nordul montan în cețuri de Ultima Thule, vălătucul norului duce cu el pe vale, mi se repede în pufuri dunga de creastă, pe înalt înfundă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Leșnic Hunedoara k)80. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Ribița, satul Ribița Hunedoara k)81. Biserica Sfântul Gheorghe Comuna Sântămăria-Orlea, Hunedoara satul Sânpetru k)82. Biserica reformată, Comuna Sântămăria-Orlea, Hunedoara fostă ortodoxă satul Sântămăria-Orlea k)83. Biserica Adormirea Orașul Călan, satul Strei Hunedoara Maicii Domnului k)84. Biserica Sfântul Gheorghe Orașul Călan, Hunedoara localitatea Streisângeorgiu k)85. Biserica cnezilor Cânde Comuna Râu de Mori, satul Suseni Hunedoara k)86. Biserica domnească Municipiul Iași Iași Sfântul Nicolae k)87. Biserica Mănăstirii Golia Municipiul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Articolul 1 Se aprobă licențele de concesiune a activității de exploatare, încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Macon" - Ș.A., în calitate de concesionar, în perimetrele Crivadia, Saulesti - Simeria și Simeria Veche - Gură Strei din județul Hunedoara, prevăzute în anexele nr. 1-3*) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Licențele de concesiune a activității de exploatare prevăzute la art. 1 intra în vigoare la data publicării prezenței hotărâri în Monitorul Oficial al
HOTĂRÂRE nr. 291 din 17 aprilie 2000 privind aprobarea unor licenţe de concesiune a activităţii de exploatare, încheiate între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "Macon" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128025_a_129354]
-
Târgu Jiu Școală specială 85. Harghita Bilbor Școală specială 86. Harghita Ocland Școală specială 87. Harghita Miercurea-Ciuc Școală profesională specială "Sf. Ana" 88. Hunedoara Pesteana Școală specială 89. Hunedoara Sacel Școală specială 90. Hunedoara Paclisa Școală specială 91. Hunedoara Bretea Streiului Școală specială profesională 92. Hunedoara Simeria Veche Centru de pedagogie curativa 93. Iași Târgu Frumos Școală specială de băieți 94. Iași Târgu Frumos Școală profesională de băieți 95. Iași Miclăușeni Școală profesională de fete 96. Iași Iași Școală specială cu
HOTĂRÂRE nr. 261 din 17 aprilie 2000 (*actualizata*) pentru reorganizarea instituţiilor, sectiilor de spital şi a celorlalte unităţi de protecţie speciala a copilului în cadrul serviciilor publice specializate din subordinea consiliilor judetene sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127992_a_129321]
-
Articolul UNIC Se numește Comisia pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării utilității publice pentru lucrarea de interes național "Amenajarea hidroenergetica a râului Strei pe sectorul Subcetate - Simeria", a cărei componentă este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței, Ion Șelaru, secretar de stat Ministrul industriei și resurselor, Dan
HOTĂRÂRE nr. 784 din 21 august 2001 privind numirea Comisiei pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării utilităţii publice pentru lucrarea de interes naţional "Amenajarea hidroenergetica a raului Strei pe sectorul Subcetate - Simeria". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136352_a_137681]
-
secretar de stat Ministrul industriei și resurselor, Dan Ioan Popescu Ministrul administrației publice, Octav Cozmăncă Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu Anexă COMISIA pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării utilității publice pentru lucrarea de interes național "Amenajarea hidroenergetica a râului Strei pe sectorul Subcetate - Simeria"
HOTĂRÂRE nr. 784 din 21 august 2001 privind numirea Comisiei pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării utilităţii publice pentru lucrarea de interes naţional "Amenajarea hidroenergetica a raului Strei pe sectorul Subcetate - Simeria". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136352_a_137681]
-
Articolul 1 Se declară de utilitate publică de interes național lucrarea "Amenajarea hidroenergetica a râului Strei pe sectorul Subcetate-Simeria". Articolul 2 Expropriatorul este statul român prin Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice "Hidroelectrica" - Ș.A., aflată sub autoritatea Ministerului Industriei și Resurselor. Articolul 3 Prezentul act de declarare a utilității publice va fi adus la cunoștință
HOTĂRÂRE nr. 392 din 18 aprilie 2002 privind declararea utilităţii publice pentru lucrarea de interes naţional "Amenajarea hidroenergetica a raului Strei pe sectorul Subcetate-Simeria". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141708_a_143037]
-
ale Munților Făgăraș. • Indicați apele curgătoare care izvorăsc din grupele muntoase Bucegi - Făgăraș și care îi delimitează. Munții Piatra Craiului Vârful Babele de pe platoul Munților Bucegi Munții Făgăraș Grupa Munților Parâng se întinde între văile râurilor Olt (est), Jiu și Strei (vest), fiind cea mai extinsă subunitate din Carpații Meridionali. Sunt formați predominant din roci cristaline și numai în nord-vest și în sud sunt culmi calcaroase cu chei și peșteri. Râurile Jiul de Est, Sebeș, Sadu și Lotru îi separă în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
brusc deasupra Depresiunii Sibiului. Între văile Sadu și Lotru sunt Munții Lotrului (vf. Șteflești, 2 242 m), unde se află lacurile Vidra și Malaia, hidrocentrale, stațiunea balneoclimaterică Voineasa etc. Grupa Munților Retezat se întinde la vest de râurile Jiu și Strei și cuprinde șase masive separate de Depresiunea Petroșani și culoarele văilor Râul Mare, Râul Rece și Cerna. Acești munți sunt alcătuiți în cea mai mare parte din șisturi cristaline și granite care le dau masivitate. Doar la margini se află
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Pămîntul românesc și frumusețile lui HIDROGRAFIA 53 - Sebeș, cu izvoare în Munții Cibin, pe care îi separă de Munții Șureanu, și care se varsă în Mureș la nord de localitatea Sebeș. Apa lui deservește, prin lacuri de acumulare, câteva hidrocentrale; - Streiul care izvorăște din Munții Șureanu, străbate Depresiunea Hațeg și se varsă în Mureș la est de orașul Simeria. Grupa hidrografică de sud-vest include râurile din Banat care se varsă în Dunăre, între care se numără Timișul, Carașul, Nera, toate cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în cei 17 ani prin Europa și America nu am simțit că ar fi cazul să filosofez pe tema asta. Am călătorit, m-am bucurat și gata. Acum însă, în păienjenișul de drumuri dintre Hațeg, Boșorod, Râu de Mori, Zdrapți, Strei, Abrud, Colț, Roșia Montană, Crișcior, Chitid, Prislop, Câmpeni, Orăștie, unele duse la capăt, altele lăsate baltă la jumătate sau chiar aproape de țintă, chestia cu metafora vieții n-a mai sunat banal și fumat. Oare de ce? Dacă mai adaug că totul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
toată noaptea; pe altul, un pătuț, eram eu, care, deși aveam doar șaisprezece ani, abia încăpeam. Gara și satul se numeau frumos "Gura Raiului". Și era frumos acolo, într-adevăr, la doar câțiva metri de apa sprintenă și argintie a Streiului. Dar ar fi fost tot atât de frumos oriunde s-ar fi aflat pe lume Severina. Dimineața, oprea în haltă un tren cu trei vagoane, stătea o clipă, ne urcam grăbiți, trenul scârțâia și după zece minute ajungeam la Hațeg, stația de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
I Fizesti a OS Pui precum și pajiștile și fânețele de la sud de Dl. Arsului, est de Culmea Robului și aliniamentul localităților Murgoi, Zabadiu, Norda, Varmita, Federi, excluzând intravilanul localităților Ohaba Ponor, Slatina și Sipoteni, parcelele 169-188 din UP ÎI Stânga Strei a OS Baru cu enclavele din interiorul acestora, pășunea Dealu Poienii și pășunea Jigoru de la Fruntea Baru până în vf. Muntelui, parcelele 13 - 15, 28, 30, 32 - 35, 39, 45-53, 55 - 61, 63 - 67, 74 - 77 din UP III Baru a
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
culmea cu cota 1516,3 m. Limita estică debutează la gura Văii Slivuțului, traversează DN 68, Hațeg - Simeria, apoi pe direcția sud urmează traiectul CF. pe o distanță de circa 1,75 km. după care trece în versantul drept al Streiului și pe lângă cătunul Bercu urcă pe un torent (până în zona mediană a acestuia), în versantul drept prin poiana Vulturenilor se ajunge pe culmea cu cota 875,5 m. în continuare limita urmărește culmea principală trecând peste vârful Moșotca, cota 1
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Dealu Dreptu, cota 942 m., prin Dumbrava și cota 662 m. De aici limita se orientează spre sud prin Vârful. Muncelu Mare, cota 944,2 m, pe la partea superioară a abruptului, iar de la extremitatea sudică a acestuia coboară în Valea Strei [IV-1.117], în partea de nord a localității Petros. În continuare limita traversează Streini și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre sud acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
2 m, pe la partea superioară a abruptului, iar de la extremitatea sudică a acestuia coboară în Valea Strei [IV-1.117], în partea de nord a localității Petros. În continuare limita traversează Streini și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre sud acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. Din acest punct limita se constituie între comunele Baru Mare și Banița pe direcția N-S astfel: după traversarea CF.
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]