802 matches
-
propriu-zisă se pare că a fost oarecum întâmplătoare, așa cum rezultă din amintirile lui Vasile I. Posteucă: "Te vei mira să auzi că decizia asupra revistei Iconar s-a luat la el în casă șsociologul Traian Brăileanuț. Erau de față Mircea Streinul, Ionel }urcanu, Liviu Rusu și eu. Eu aveam o sumă de bani rămasă din colecta publică făcută pentru înmormântarea Valeriei Trăistaru, ce murise de tuberculoză în spital. Așa a dat Dumnezeu că am adunat mai mult decât ne-au fost
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
către icoanele sufletului se lămurește din nădejdi spirituale". Așadar, Iconar-ul se voia o revistă de "redeșteptare națională", mai mult polemică și ideologică, decât literară. Pagina întâi era rezervată unui editorial, textele fiind semnate de Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Mircea Streinul, Barbu Slușanschi, Vasile I. Posteucă. Paginile a doua și a treia erau dedicate constant poeziei, aici semnând și nume mari, dar și debutanți: Radu Gyr, Aron Cotruș, Mircea Streinul, Teofil Lianu, George Drumur, V. I. Posteucă, George Chlopina, Neculai Roșca
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
unui editorial, textele fiind semnate de Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Mircea Streinul, Barbu Slușanschi, Vasile I. Posteucă. Paginile a doua și a treia erau dedicate constant poeziei, aici semnând și nume mari, dar și debutanți: Radu Gyr, Aron Cotruș, Mircea Streinul, Teofil Lianu, George Drumur, V. I. Posteucă, George Chlopina, Neculai Roșca, George Antonovici, George Nimigean etc. Celelalte pagini cuprindeau texte diverse, eseuri, luări de poziție și, uneori anchete. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
Gyr, Aron Cotruș, Mircea Streinul, Teofil Lianu, George Drumur, V. I. Posteucă, George Chlopina, Neculai Roșca, George Antonovici, George Nimigean etc. Celelalte pagini cuprindeau texte diverse, eseuri, luări de poziție și, uneori anchete. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc. Semnatarii militau, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat pentru un românism care să însemne valoare și nu întoarcere la sămănătorismul antebelic
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc. Semnatarii militau, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat pentru un românism care să însemne valoare și nu întoarcere la sămănătorismul antebelic, cum îi scria Traian Chelariu lui Mircea Streinul încă din 1933. }ara, pământul natal, ciobanul, haiducul, legiunea și căpitanul, cântecul și poezia legionare erau mereu aduse în discuție ca unice valori ce pot mântui neamul românesc. Mircea Streinul definea poezia publicată în revista "Iconar" prin "credință, moarte, universalism
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
la sămănătorismul antebelic, cum îi scria Traian Chelariu lui Mircea Streinul încă din 1933. }ara, pământul natal, ciobanul, haiducul, legiunea și căpitanul, cântecul și poezia legionare erau mereu aduse în discuție ca unice valori ce pot mântui neamul românesc. Mircea Streinul definea poezia publicată în revista "Iconar" prin "credință, moarte, universalism" și considera că dimensiunile fundamentale ale artei și poeziei bucovinene ar fi două: barocul (reprezentat de poezia lui Ghedeon Coca, Gh. Antonovici și a lui însăși) și goticul moldovenesc (sau
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
Întreaga poetică iconară este de fapt "consubstanțială expresionismului", deoarece creația bucovineană rezidă în misticismul ei și se declară nu împotriva modernității în general, pe care a încercat să o autohtonizeze, ci împotriva modernismului lovinescian, europenizant, avangardist, psihologizant. Plecarea lui Mircea Streinul la București a atras după sine și declinul revistei, deși aceasta a mai apărut timp de câteva luni, datorită probabil eforturilor lui Barbu Slușanschi. Suprimată la jumătatea lui ianuarie 1938, ea nu va mai apărea după ridicarea cenzurii, în 1940
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
Memoriile arată convingător rolul pe care l-a avut Nicolae Iorga în ieșirea criticii lovinesciene dintr-o stare de espectativă și reverie, mobilizându-și fondul bovaric, energia luptătoare: "Ceea ce admiram atunci mai mult în d. Iorga era tocmai atitudinea polemică streină temperamentului meu relativist. Ca și în cazul lui Faguet, printr-un fenomen bovaric, îmi exaltam, astfel, lipsurile combative în biciul de foc căzut asupra generației ce ne preceda". Un proces formator se precipită, o evoluție se configurează deci dintr-o
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
franceză), pe care, din păcate, nu am citit-o, pentru a verifica opinia entuziastă a memorialistului care o consideră "o creație europeană", scrisă astfel încît o face intraductibilă. Mai sînt de reținut și alte portrete evocatoare, cele ale lui Mircea Streinul, Iulian Vesper, Sandu Tudor, conducătorul gazetelor Floare de Foc și Credința, devenit, prin trecerea la monahism, părintele Daniil și mort în închisoare, în anii șaizeci. Figuri în filigran ale dlui Pericle Martinescu se citesc cu interes. Îl recomandăm tuturor, și
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
rog să-l ajut tu pentru mine și să-m/i/i trimit zece mii de lei (va să zică) una sută de zlot din care să-i plătesc datoriile ce le-a făcut Strat pentru el... Nu potem pretinde că el, un strein, să facă totul și voi ori tu, fratele lui, să nu-l ajut... Mi-ai promis încă din primăvară că-m/i/ trimit 5000 de lei, și ai uitat, acum dacă mă vei mai amîna și uită, n-a fi
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
încă din primăvară că-m/i/ trimit 5000 de lei, și ai uitat, acum dacă mă vei mai amîna și uită, n-a fi bine. Tu nu-t pot închipui cîtă suferință am eu unde văd că ești atît de strein de mine și de ai tei, încît dacă cineva m-ar întreba că de ce ești vrednic?! Aș zice că pentru mine nu ești nimic - cînd tu știi cît am suferit în case streine și ție nici nu t-a păsat
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
eu unde văd că ești atît de strein de mine și de ai tei, încît dacă cineva m-ar întreba că de ce ești vrednic?! Aș zice că pentru mine nu ești nimic - cînd tu știi cît am suferit în case streine și ție nici nu t-a păsat că mamă-ta e pe drumuri. Șunt nervoasă și aștept răspuns." În 26 noiembrie 1931, în preajma aniversării zilei sale de naștere, mama îl felicita duios, neuitînd să menționeze că "nu s-a arătat
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
pentru Tiberiu și pentru ea: "Trimite-m/i/ ajutorul acela promis și pretins, nu mă lasă uitată cum ai datina, ca esti bărbat și pot să ajut pe o văduva și un orfan, de ar fi ace/i/a chiar streini, nu mama și frate... Scriu aspru că eu nu pot să nu arăt adeverul. Dacă tu ai fi cum trebuie, si eu aș fi mai fină". În octombrie 1932 îl amenință de-a dreptul, din nou: "Dacă nu-m/i
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
și Marian Victor Buciu. În stilul său binecunoscut, Luca Pitu propune - desigur, fără legătură directă cu problema prozei românești - să nu renunțăm la "Doina eminească", "xenofoabă", ci să o rescriem, în conformitate cu idealurile de azi: "Cam așa: Cine n-o iubi streinii,/ Mîânca-i-ar ficații câinii! Ori: Ehehe, Român Sireacul/ Intră-n NATO cu Poleacul!..." * Caius Traian Dragomir publică în numărul dublu al Vieții românești o convorbire cu Eugen Simion, care se plânge (în treacăt...) că este pentru prima oara în ultimii 30
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
întoarcerea în țară: Și de-o fi să mă-ntorc iarăși, iarăși să mă vază-n sat,/ N-o să vrea să creadă nimeni că sunt eu-că-i cel plecat/ Nimeni n-o să mă cunoască, șiochii reci ai tuturor/ Vor privi-ncruntați streinul poposit în satul lor. Prin mijloace necunoscute, poezia În orașul cu trei sute de biserici a ajuns la Berlin, unde a citit-o Caragiale. Uimit de versuri și de conținut, acesta a precizat: În orașul cu trei sute de biserici este ceva
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
fi încîntat pe Bernanos". Ca și: Și ce le-ar mai fi plăcut lui Bernanos ori lui Chesterton ori lui Jules Romains (titlul romanului său fluviu, Oameni de bunăvoie, destăinuie certe analogii cu tendințele Drumului la zid) ori lui Mircea Streinul ori lui Vasile Voiculescu?". Libertatea scrisului e încurajată ca "mister" (măcar parțial), ca sugestivă discontinuitate, ca mirabilă alcătuire de plinuri și goluri (ultimele constituind spații ale reveriei individualizatoare a cititorului, ecrane ale transpunerii noastre sub semnul intropatiei): "Meșteșugul scrisului - întrucît
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
Sînt, apoi, „anxioasele“ și „epigonele“ pietre (semi)prețioase (agatul, opalul, ametistul, malahitul și jadul), florile (azaleea, „orbita sexului“, agava, crinul, tuberozele), lexicul, fermecător în arhaicitatea sa, al unei limbi bogate, ca de pagină cronicărească (vergin, manuscript, cetește, subt, văzum, tîngă, strein), locuri, figuri si topos-uri mitice (Galileea, Valea Iosafat, Bethleem, Yerihon, Salomeea, „regina harpă vidră dansatoare“, gnomii Nordului, „nuntașul incaș”, „decima wallhală“, Kali, „grotă senzuală”, zeița „neagră“ din mitologia vedică), realul, în ironic citat („Yahoo. «Veniți privighetoarea cîntă/ și liliacul
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o Sfântă Liturghie oficiată de către Mitropolitul Nicolae al Rostovului, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era Părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
frumuseților naturale ale României, care ”nu e posibil să lase rece pe cineva”; impusionarea turismului intern, căci ”prin el ne vom cunoaște țara, vizitând-o în lung și în lat și lăsându-ne banii noștri în interior” și ”atragerea de streini cari (...) contribue și dânșii la prosperitatea națională (...), cari plecați ne vor face cunoscuți și apreciați în țările lor prin faima plăcutelor amintiri ce vor duce cu dânșii ca pentru cea mai bine organizată propagandă”. Se spune că un călător vede
Spania și România, o paralelă inegală [Corola-blog/BlogPost/94075_a_95367]
-
generali imperiali, poloni și țariști, conducători ai răscoalei curuților (1703-1711), ambasadori ai marilor puteri (englez, olandez, habsburgic și venețian) la Constantinopol, Suveranul Pontif, cardinali, înalti ierarhi ai bisericii Răsăritului, cărturari greci s .a”. De asemenea, a realizat legături cu diplomați streini influenți care-l informau, pe care îi informa dar care l-au și ajutat mult, ca lordul William Paget, ambasadorul Angliei, și contele Jakob Colyer, ambasadorul Olandei la Constantinopol, contele Luigi Ferdinando Marsigli, naturalist din Bologna și negociator imperial, sau
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
cert, se naște opera de artă: „Ce frumoasă poate să fie piatra / când mâna omului fluidă o face / aidoma unui cub./ Ce frumos poate să fie gândul / când fulgerătorul de verb îl face cub...” (Acasă) Invocația e sublimă, sacrală: „Stea streină de lumină, / vindecată de cuvânt, / de mai poți să poți, revină / cu un murmur, murmurând, / cu o piatră pietruind, / cu un verde înverzind...” De la Nichita aflăm și ce înseamnă puritate - în iubire, firește! Se confesează prietenului său, Titus, astfel: „...ultima
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
ei. Dacă totuși a făcut-o este fiindcă titlul revistei, în ciuda scurtimii de apariție, a pătruns în memoria contemporanilor ca o publicație distinctă. Apoi, raritatea cuvîntului aduce cu o hieroglifă strîngînd sub bolta fonetică un accent spiritual pe care Mircea Streinul, Traian Chelariu și Iulian Vesper, ca să nu pomenim decît figurile emblematice ale grupului din Cernăuți, și l-au asumat cu bună-știință. „Iconar” e sigla de recunoaștere a unor talente care s-au adunat din nevoia unei transfigurări, așa cum reiese din
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
principiilor. Cei trei curiați au alcătuit o diversitate în discordie, neînțelegerile din ei răzbătînd în presă și aducînd acel ferment de controversă fără de care un cerc se stinge din concordie blazată. Dintre cei trei, animatorul și vizionarul grupului este Mircea Streinul, exemplul tipic al talentului precoce și frămîntat, neglijîndu-și înzestrarea și trăindu- și paroxistic puținii ani de viață, pe care și-i risipește nu doar în poezie, proză și gazetărie, dar și în alcool, pederastie și stupefiante. Om al exceselor în
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
neglijîndu-și înzestrarea și trăindu- și paroxistic puținii ani de viață, pe care și-i risipește nu doar în poezie, proză și gazetărie, dar și în alcool, pederastie și stupefiante. Om al exceselor în intimitate și spirit al paroxismelor în gîndire, Streinul moare la 35 de ani (în 1945), scăpînd astfel de închisoarea la care bolșevicii n-ar fi ezitat să-l trimită. La polul opus e Traian Chelariu, fire meditativă mergînd pînă la reverii religioase, pentru care scrisul e singura soluție
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
Din deșerturi, de departe,/ Nouri negri de locuste:/ Nistru-n valul lui să-i poarte!// Voi plugari, copii ai gliei,/ Apărînd a Țării vatră:/ Sub urgia vijeliei/ Stați ca munții cei de piatră!// Căci cîmpiile albastre/ Unde-i azi stăpîn streinul,/ Toate-au fost odata’ noastre/ Și Soroca și Hotinul” (Leagănul veciei). Cutezăm a spune: Ion Buzdugan e în continuare un autor „pentru minte, inimă și literatură”.
Un poet basarabean by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4310_a_5635]