802 matches
-
a celor opt poeme, s-a respectat „ordinea din dosar“. Menționăm, în ordinea cronologică a elaborării lor, titlurile poemelor din ciclul Spălarea cu pietre: l. «Pentru o mie de cântece» (AmNS, 107); 2. «Animal sideral» (AmNS, 106); 3. «Rudă și strein cuvântului» (AmNS, 104 - 105); 4. «Pana de soare» (AmNS, 101 - 103); 5. «Convorbire» (AmNS, 98 - 100); 6. «Obiectele» (AmNS, 96 - 97); 7. «Făcând nefăcutul» (AmNS, 94 - 95); și 8. «Spălarea cu pietre» (AmNS, 93). Poemul Pentru o mie de cântece
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
au zis, / și caută să nu te rătăcești / în mădularele / cifrei 1 // Nu mă grăbesc să mă supăr. Eu sunt o șea. / Noada zeului mă presează / de spinarea ducipalului. Poetul dintr-o „Sfântă Treime Stănesciană“ - ca în poemul Rudă și strein cuvântului - suferă „cu trupul“, ceea ce determină „refuzul sâmburelui de a se naște“, aidoma eroului din pântecul maicii-împărătese, așteptând a i se făgădui [ara-Tinereții- fără-Bătrânețe-și-Vieții-fără-Moarte, ceea ce permite, în schimb, a se înfățișa în limba română superbul verb a fiì („a face
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
că din piatră nu sunt (nici macar nu-s din lut), ca brazii mi-i tăi și stejari-mi dobor, ca râne îmi fac deși tare mă dor. Mă simt vinovat fiindcă graiu-mi stâlcesc și apa mi-o vând și-n streini mă cerșesc, ca ce-a fost ieri al meu azi e doar un durut ca... of, ce am fost și ce am avut... Și ranele-mi dor și obida mi-e grea și chiar de-o să mor asta e palmă
EUGEN EMERIC CHVALA by http://confluente.ro/articole/eugen_emeric_chvala/canal [Corola-blog/BlogPost/368957_a_370286]
-
tăcut,că din piatră nu sunt (nici macar nu-s din lut),ca brazii mi-i tăi și stejari-mi dobor,ca râne îmi fac deși tare mă dor.Mă simt vinovat fiindcă graiu-mi stâlcescși apă mi-o vând și-n streini mă cerșesc,ca ce-a fost ieri al meu azi e doar un durutcă... of, ce am fost și ce am avut...Și ranele-mi dorși obida mi-e greași chiar de-o să morasta e palmă mea ! Nu-i soarta
EUGEN EMERIC CHVALA by http://confluente.ro/articole/eugen_emeric_chvala/canal [Corola-blog/BlogPost/368957_a_370286]
-
frumuseților naturale ale României, care ”nu e posibil să lase rece pe cineva”; impusionarea turismului intern, căci ”prin el ne vom cunoaște țara, vizitând-o în lung și în lat și lăsându-ne banii noștri în interior” și ”atragerea de streini cari (...) contribue și dânșii la prosperitatea națională (...), cari plecați ne vor face cunoscuți și apreciați în țările lor prin faima plăcutelor amintiri ce vor duce cu dânșii ca pentru cea mai bine organizată propagandă”. Se spune că un călător vede
SPANIA ŞI ROMÂNIA, O PARALELA INEGALĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1453732037.html [Corola-blog/BlogPost/375298_a_376627]
-
seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o Sfântă Liturghie oficiată de către Mitropolitul Nicolae al Rostovului, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era Părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432189840.html [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o Sfântă Liturghie oficiată de către Mitropolitul Nicolae al Rostovului, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era Părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463553674.html [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015. LĂUTARII DIAVOLULUI La răscruci la Hanul Bron șoptește vântul o poveste zuitată de bătrânul Hron’, de-o nuntă cum nu este... ...În decembre nins spre seară, în Șimand căzu-un strein ciudat... săcui cu guldeni pe-umeri căra; la făgădău la Velj intra deodat’. În jur oameni de vită bună se-ospătau și beau vin pe-alese; lăutarii le cântau în struna, tinere nurlii serveau la mese. Goscul diblașilor le zise
RAUL CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/raul_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
dădu arvuna, brusc nevăzut fu strinu-n clipă... zicașii, cinci, toți ... Citește mai mult LĂUTARII DIAVOLULUILa răscruci la Hanul Bronșoptește vântul o povestezuitată de bătrânul Hron’,de-o nuntă cum nu este...... În decembre nins spre seară,în Șimand căzu-un strein ciudat...săcui cu guldeni pe-umeri căra;la făgădău la Velj intra deodat’.În jur oameni de vită bunăse-ospătau și beau vin pe-alese;lăutarii le cântau în struna,tinere nurlii serveau la mese.Goscul diblașilor le zise drept,sunând
RAUL CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/raul_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
dumneaei cât vei domni Gospodăria Ta“. (Fără dată). În altă scrisoare scrisă în tonul profetic, retoric și mesianic în felul „Cântării României” de Alecu Ruso, poetul scrie: „O, Români! Români... pe Șincai (îl lăsați) a muri cerșetor (...) O, Români! Din streini ce veniră la voi, toți vă amăgiră, toți vă despoiră, toți se înavuțiră din drepturile și patrimoniurile voastre și toți vă batjocoriră, vă trădară, vă înjurară, vă calomniară...” (Către G. Grădișteanu, 27 aug./ 8 septembrie 1852) Corespondența lui Nicolae Bălcescu
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_satului_romanesc_si_a_tarii_in_literatura_epistolara_1_.html [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
Miorița” și „Meșterul Manole” ca simboluri eterne ale poporului român. În sfârșit apare „Deceniul Călinescu” (al optulea capitol) cu a lui „Viața lui Eminescu”.Noi intelectuali din generația tânără se apeacă mai mult asupra operei eminesciene, precum Șerban Cioculescu, Vladimir Streinul, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Octav Șuluțiu. Acum apare „eminescologia” cu eminescologi de tot felul. Eminescu se studiază în universități, se formează o catedră „Eminescu”, opera lui e analizată în detaliu.” Vița lui Eminescu” este prima operă majoră necontestată, realizată
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1449924560.html [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
al cărții de referință: „Din Văianu la Toronto”. Cartea de debut „șaptezecist/optzecist” (cu privire la vîrsta autorului) ori „2011-unșpist”, ținând cont de anul în care va apărea volumul „Cireșe amare”. Patru povestiri memorabile. Deși grupate sub titlu ultimei, nu sînt „rude streine”, tematic ori stilistic volumului de debut. Nici puternic „înrudite” n-aș susține că ar fi. Excepție făcînd prima - „Coarba” . Teren magic (însușit și în pseudonim!) și de care autorul rămâne definitiv dependent. Literar! Revenirea la Coarba este anteu (ică) și
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496513687.html [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
A făcut parte din grupul de tineri de la „Rugul Aprins” de la mânăstirea Antim, unde împreună cu alți 11 colegi și prieteni, între care Nae Nicolau, Roman Braga, Valeriu Streinu, Andrei Scrima, au primit binecuvântarea rugăciunii de la Părintele Ioan Kulâghin sau cel Strein. A fost secretar și apoi președintele Asociației Studenților de Teologie. Pentru a contracara activitatea utecistă în rândul studenților, cu binecuvântarea Părintelui Arhimandrit Benedict Ghiuș, împreună cu Roman Braga și Gheorghe Domășneanu au înființat Asociația Tineretului Ortodox Studențesc (ATOS) fapt care a
PARINTELE NICOALE BORDASIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_parintele_nicoale_bordasiu_.html [Corola-blog/BlogPost/372665_a_373994]
-
dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o liturghie făcută de mitropolitul Neculai de Rostov, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/_educatia_moral_religioasa_ar_trebui_s_stelian_gombos_1333360312.html [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
sfânt e-un nume: Iancu de la Vadul-Leca. Eu știu, mereu îți amintești Și veșnic le vei duce dorul, Hzdrocentralei de la Căzănești Și-a turnului boieresc, Foișorul. Dorul de casă-ți este viu mereu, Și-l plângi în vers prin țări streine. Când te întorci de la Toronto-n Chișinău Săruți pământul tău și-al țării nume. Ești optimist, c-așa ți-i firea, Dorești s-apropii sfânta sărbătoare, Atunci, când vom înfăptui unirea Și vom dansa -m preună Hora Mare. Tu cânți în
PRIETENULUI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1453487599.html [Corola-blog/BlogPost/354490_a_355819]
-
zicându-mi, că lumea-i cunoaște pe țigani de hoți, dar ca să fure un moldovean, și încă să-l fure pe un țigan, asta-i prea din cale afară, de necrezut... De atunci n-am mai pus mâna pe lucruri streine... Iată cine mi-au fost primii mei invățători și care mi-au rămas pe tot parcursul vieții, marcându-mi atât caracterul cât și viitorul. Aici țin să-i menționez pe bunicii Filimon și Anica Istrati, părinții mamei mele, care nu
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438704026.html [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o liturghie făcută de mitropolitul Neculai de Rostov, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1399982915.html [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
Austria, vitele ce aru avea aru intra de două sau de trei ori în cursulu unui anu, el este datoru a plăti dreptulu de câte ori aru intra, privindu-se în totu d'auna vitele că din nou aduse. Articolul 19 Pastorii streini stabiliți în tera de mai multu timpul, câri aru declară dorința să impamentenesca vitele loru voru plăti odată pentru totu d'auna dreptulu de importațiune, pentru vitele ce ar avea afară de prașila unui anu din acele fatatore, care se scutesce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
anu din acele fatatore, care se scutesce, și în urmă prin plata dreptului de patenta, vor fi liberi a întreprinde ori ce comerciu și a se bucură de tote drepturile comerciantiloru pamenteni, pentru ce priveace vitele loru. Articolul 20 Pastorii streini ce sue și cobora vitele loru, pe fie care anu la eapirarea termenului din biletele ce aru avea, sînt datori să facă declarația la biuroulu de vama cel mai apropiatu, dacă au intențiune de a mai remanea încă la pășune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
la eapirarea termenului din biletele ce aru avea, sînt datori să facă declarația la biuroulu de vama cel mai apropiatu, dacă au intențiune de a mai remanea încă la pășune în tera sau ca să se statornicesca tot sub titlulu de strein. În ambele cașuri pastorii sînt datori că îndată după declarare să platesca dreptul de intrare după numerulu și felulu viteloru ce s'aru constată după biletulu de plată dm anul ce a precedatu, pe acelu în care s'ar urma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
fi agenți fiscali. Articolul 24 Turmele de vite mari câri dupu felulu perului aru putea face imposibilu sau chiaru anevoiosu controlului la esire, se pota și infera după trebuința cu o marcă ce se va stabili inadinsu. Articolul 25 Pastorii streini ce s'aru statornici în tera de și platescu dreptulu de intrare pe fie-care anu, după dispositiunile de la art. ..., sînt însă datori esebitu a se supune și la o constatare priri numeratore a numerului și felulu viteloru din cinci în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
se orientează spre sud prin Vârful. Muncelu Mare, cota 944,2 m, pe la partea superioară a abruptului, iar de la extremitatea sudică a acestuia coboară în Valea Strei [IV-1.117], în partea de nord a localității Petros. În continuare limita traversează Streini și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre sud acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. Din acest punct limita se constituie între comunele Baru Mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
inchirieriele corabiiloru, cărțuliile de mărfurile încărcate în corabie, si tote cele-l-alte înscrisuri de negotu, a caroru tălmăcire ar fi trebuinciosa spre a sa dovedi cursulu navlului. La prigonirile comerciale și pentru slujba vamiloru numai ei voru fi tălmaci la toti streinii stăpîni de corabie, neguțători slujbași de vase, și alți omeni de mare și de rîuri. Articolul 78 Unulu și acelasu obrazu, daca cartea Domnesea prin care se orinduesce îi dă voia, si slobozenia poate să fia într'aceeași vreme mijlocitoru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de se va fi clăditu în tera Romanesca, lista echipagiulu, - cărțuliile de încărcare, si contractului de inchiriarea corabiei, - actulu visitatiei, - cărțulia de plată vamei, ori înscrisu de chedasia ce se va fi datu că nu va vinde marfă în teri streine. Articolul 384 Capitanulu este datoru a se află însuși în corabia să, candu intra și ese din porturi, limanuri sau rîuri. Articolul 385 Capitanulu, nepadindu cate se cuprindu în cele din urmă patru articole, este respundetoru de ori-ce pagubă se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
din mărfuri pînă la suma cerută de trebuințele dovedite, luându voia spre acesta, în tera românească, de la tribunalulu de comerciu, ori, unde nu va fi, de la tribunalulu civilu, ori, nefiindu nici unulu nici altulu, de la dregătoria locală; iaru în tera streine, de la dregătoria portului. - Proprietarii sau capitanulu ce infatiseza persona loru, voru ținea în sema mărfurile vendute, după cursulu marfuriloru de aceeasi fire și felurime în loculu descarcarei corabiei, la vremea sosirei ei. Articolul 392 Capitanulu mai înainte de a pleca dintr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]