249 matches
-
lapte acid (pH=6,2); * culoare verde sau chiar albastră = lapte alcalin (pH=7,0). De regulă, laptele alcalin provine de la animale cu mamită cronică tuberculoasă sau de la cele cu o infecție banală (retenție), în timp ce laptele acid este caracteristic mamitei streptococice. Metoda cu alizarină Principiul metodei: este același ca la metoda cu albastru de bromtimol, numai că se folosește alizarină (soluție 0,2% în alcool de 60°). Mod de lucru: într-o eprubetă curată și uscată se amestecă 2 ml lapte
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
pre-, intrași postoperatorie, precum și imobilizarea sunt obligatorii. Nu trebuie uitată posibilitatea unor infecții foarte grave a căror depistare precoce este esențială având în vedere mutilările ce pot rămâne în urma tratamentului sau chiar decesul. Includem aici: fasceita necrozantă, gangrena umedă, miozita streptococică, celulite clostridiale. Evoluția acestora este fulminantă spre șoc septic și insuficiență organică multiplă!
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
pyogenis, Stafilococul și Colibacili. Terenul predispozant (malnutriție, boli cronice grave, ateroscleroză, diabet) este frecvent întâlnit. În funcție de zona afectată, infecțiile gangrenoase neclostridiale au fost clasificate în infecții cutanate și subcutanate. Gangrena subcutanată, cunoscută mai ales sub denumirea de fasceită necrozantă (gangrena streptococică hemolitică, gangrena de spital), debutează la nivelul țesutului celular subcutanat, afectând rapid fascia și musculatura subjacentă. Este cauzată în principal de Streptococul hemolitic dar uneori și de Stafilococul hemolitic sau alte grupe de germeni: bacteroides, coliformi, difteroides sau pseudomonas. Poarta
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
cu variolă este însoțită în principal de o infecție cu streptococ. Întîi apare pe piele infecția cu streptococ și mai apoi se instaează infecția virală. Prin încetinirea răspîndirii, prin tratarea eficientă prin dezinfectare a pielii se realizează oprirea dezvoltării infecției streptococice, urmînd îndeaproape împiedicarea înmuțirii și răspîndirii variolei. Pe lîngă aceste probleme (igienă, tratament, oprirea reinfectărilor) apare problema alimentației deficitare. Pielea, împotriva streptococilor, generează acizi grași care distrug instantaneu coloniile de bacterii. Dacă alimentația este deficitară, cantitatea de acizi grași produsă
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
germenului, iar în caz de supurație sau adenoflegmon, se indică tratamentul chirurgical (incizie și drenaj), însoțit de antibioterapie. 6.8. ERIZIPELUL Erizipelul este o boală infecțioasă a tegumentelor produsă de streptococi βhemolitici (grup A), caracterizată clinic prin apariția unei dermite streptococice, cu tendință de expansiune și care este însoțită de fenomene generale de tip septic, leziunea locală tipică fiind placa erizipelatoasă. Etiologie. Oricare din cele peste 60 tipuri serologice cunoscute de streptococ β-hemolitic poate produce boala. Declanșarea afecțiunii este favorizată de
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
serologice cunoscute de streptococ β-hemolitic poate produce boala. Declanșarea afecțiunii este favorizată de o serie de factori ca: ulcerații cutanate, eczeme, piodermite, abcese, asociate uneori cu anemia sau subalimentația. Morbiditatea erizipelului se suprapune peste cea a scarlatinei sau a anginelor streptococice. Apare mai rar la copii și mai des la adulți și bătrâni, sexul masculin fiind mai des afectat. Erizipelul nu dă imunitate și se pare că există o predispoziție la a face această boală; de aceea, recidivele se întâlnesc frecvent
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
adulți și bătrâni, sexul masculin fiind mai des afectat. Erizipelul nu dă imunitate și se pare că există o predispoziție la a face această boală; de aceea, recidivele se întâlnesc frecvent. Patogenia. Boala se produce în urma exacerbării virulenței unor tulpini streptococice preexistente la acel bolnav, prin contact cu un bolnav infectat sau prin instrumente nesterile, pentru inoculare fiind suficientă o mică soluție de continuitate la nivel epidermic. Anatomie patologică. Leziunea erizipelatoasă este o dermită acută, procesul inflamator afectând în special vasele
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
de specie, legată de evoluția filogenetica. În raport cu agentul etiologic determinant, puroiul este gros cremos, gălbui, în infecțiile cu Staphylococcus spp., este vâscos, galbenverzui, în infecțiile cu Streptococcus pneumoniae (Diplococcusă; este gros și albastru-verzui, cu infecțiile cu Pseudomonas spp. În infecțiile streptococice în general, puroiul este fluid, cu flocoane sau grunji gălbui, iar în cazul intervenției florei anaerobe, culoarea puroiului devine verzuie murdară, puroiul emanând un miros fetid. Cu cat puroiul este mai fluid cu atâta va fi mai periculos pentru organism
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
poarta de intrare, apare un răspuns inflamator local, care poate stinge infecția la acest nivel. În aceste situații răspunsul imunologic al organismului este slab, ulterior fiind posibile reinfecții cu același microb, așa cum se întâmplă după virozele respiratorii și intestinale, angina streptococică, unele salmoneloze. Diseminarea precede sau urmează multiplicării germenilor. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe căi: Directă în țesuturile vecine (stafilococ) Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 13 Sanguină (S. typhi, B.
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ÎN BOLILE INFECȚIOASE 41 Tabel 3.8 Clasificarea antibioticelor după structura chimică și spectrul terapeutic Clasa Exemple Indicații Betalactamine Monobactami Aztreonam infecții cu bacili gram negativi aerobi, mai ales cu piocianic Dibactami Penami Peniciline naturale Penicilina G, Penicilina V angină streptococică, erizipel, scarlatină, pneumonie pneumococică, antrax, difterie, gangrena gazoasă, sifilis, listerioză, leptospiroză, actinomicoză Aminopeniciline Ampicilina, Amoxicilina dizenterie, febră tifoidă, listerioză, leptospiroză, boala Lyme; infecții cu germeni sensibili septicemice sau localizate angiocolecistic, urinar, meningial, respirator, pulmonar, endocardic Izoxalipeniciline Oxacilina, Cloxacilina, Dicloxaciclina, Flucloxaciclina
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. 4.1.2 Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea după boală este antitoxică și antibacteriană față de tipul streptococului, dar nu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
bacteriologic negativ nu exclude scarlatina. Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3 săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. 4.1.6 Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + exantem + enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
2 Epidemiologie Anginele au incidență generală crescută, apar sporadic sau epidemic, mai frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai puțin de 45% dintre angine. Diagnosticul și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece: au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică) pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice) anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 83 Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai puțin de 45% dintre angine. Diagnosticul și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece: au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică) pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice) anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 83 Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
subiective, examenului faringian și a examenului general. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală (Tabelul 6.1). Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie (Anexa 3). 5.2.6 Principii de tratament Intervențiile curative pentru anginele infecțioase acute
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală (Tabelul 6.1). Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie (Anexa 3). 5.2.6 Principii de tratament Intervențiile curative pentru anginele infecțioase acute sunt: Măsuri igienodietetice: adaptarea dietei la toleranță și la
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de picături nazale INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 87 Medicație simptomatică: administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen). Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor. Tabel 5.3 Diagnosticul diferențial al anginelor eritematoase streptococice și virale Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
87 Medicație simptomatică: administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen). Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor. Tabel 5.3 Diagnosticul diferențial al anginelor eritematoase streptococice și virale Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat, aspect lucios Intensă Brusc /insidios Variabilă Prezent
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen). Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor. Tabel 5.3 Diagnosticul diferențial al anginelor eritematoase streptococice și virale Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat, aspect lucios Intensă Brusc /insidios Variabilă Prezent Eritem moderat, difuz, aspect granulat Moderată Laborator Număr de leucocite Sd. inflamator
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
identificați prin cultură se face clasic prin testul de toxigeneza (imunoprecipitare) Elek-Outcherlony sau prin inoculare la animale de laborator (efect letal). Aceste metode sunt înlocuite astăzi de tehnicile moderne de fenotipare. Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 98 5.4.6
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
outcomes: the hazards of adjustment, Crit Care., 2006; 10(5): 164. Bibliografie 195 Anexa 2: Scorul CENTOR modificat pentru evaluarea faringitelor cu Streptococ grup A Scorul Centor este recomandat de ghidurile terapeutice din America de Nord și CDC pentru evaluarea probabilității etilogiei streptococice în infecțiile faringiene. Scorul Centor se calculează adunând câte 1 punct pentru prezența fiecăreia dintre următoarele criterii: 1. Febră 2. Absența tusei 3. Adenopatii cervicale sensibile 4. Exudat amigdalian. Corecția scorului în funcție de vârstă se face astfel: + 1 punct: vârsta ≤15
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cervicale sensibile 4. Exudat amigdalian. Corecția scorului în funcție de vârstă se face astfel: + 1 punct: vârsta ≤15 ani 0 puncte: vârsta între 15 și 45 ani -1 punct: vârsta peste 45 de ani Interpretarea scorului Centor modificat Scor (puncte) Probabilitate infecție streptococică Atitudine 0 1-3% Nu este necesar antibiotic sau cultură Tratament simptomatic 1 <4-8% 2 9-18% Antibiotic pe baza culturii sau strepto-testului rapid 3 21- 38% 4 or 5 43-63% Antibiotic empiric Sursa: Centor RM, Allison JJ, Cohen S. Pharyngitis management
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
poate fi studiată în viitor prin studii multicentrice. * Pacienții sub tratament trebuie monitorizați atent pentru prevenirea infecțiilor și altor complicați. 9. FOCARUL AMIGDALIAN ÎN PRACTICA ALERGOLOGICĂ * Anginele streptococice-diagnostic * Tratamentul anginei cu streptococ beta hemolitic * Amigdalita cronică-focar de infecție Importanța anginelor streptococice în practica medicală este în egală măsură clinică, epidemiologică și terapeutică. Deoarece aceste afecțiuni sunt abordate atât la nivelul medicinei primare cât și de specialiști (ORL-iști, pediatri, interniști, infecționiști), s-au elaborat câteva linii directoare în vederea stabilirii cu acuratețe
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
la nivelul medicinei primare cât și de specialiști (ORL-iști, pediatri, interniști, infecționiști), s-au elaborat câteva linii directoare în vederea stabilirii cu acuratețe a diagnosticului și tratamentului optim, atât în cazul copiilor cât și al adulților. În practica alergologică anginele streptococice impun acuratețe în alegerea antibioticului în funcție de sensibilizarea pacientului respectiv. Anginele streptococice-diagnostic Anginele reprezintă inflamațiile acute ale țesutului limfatic faringian (modificările inflamatorii interesând și pilierii, lueta, mucoasa orofaringelui, amigdala faringiană), spre deosebire de amigdalite care sunt rezultatul inflamației localizată numai la nivelul amigdalelor
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
patogen. Depășind sfera ORL, aceste afecțiuni interesează în mod egal pe interniști, epidemiologi, pediatri sau infecționiști. În ciuda frecvenței lor, într-un număr mic de angine este identificat streptococul beta-hemolitic grup A (SBHGA) ca agent etiologic. Mai mult decât atât, angina streptococică și cea nonstreptococică își suprapun în așa măsură semnele și simptomele încât un diagnostic bazat numai pe date clinice este de obicei imposibil. Cele mai frecvente angine în practică sunt cele virale ce pot fi determinate de: virusuri respiratorii (adeno
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]