34 matches
-
legende, Sfânta Maria se Îndrepta spre Ierusalim pentru a-l duce pe pruncul Isus, la 40 de zile de la naștere, la templu, „ca să i se citească rugăciunile de dezlegare”. (În calendarul creștin ortodox este sărbătoarea Întâmpinării Domnului - sau, În slavonă, Stretenie -, zi „cu roșu la calendar”, celebrată la 2 februarie.) Cu o zi Înainte, fiind În drum spre Ierusalim, Sfânta Maria a fost atacată de „o mulțime de jidovi [...], În frunte cu Trif, unul dintre diregătorii cei mari ai Ierusalimului”, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scoică arsă și pisată, iar la femei se stoarce țîță la ochi. Cuibarul de rîndunică e bun de pus în ochi pentru albeață. Albie Albia să nu o pui pe foc, că te căci mort. Albină Cînd în ziua de Stretenie [întîmpinarea Dom nului, 2 februarie] picură din streșină, va fi mană la albine. Cei ce cresc albine nu dau nimic din casă în ziua Ajunului Crăciunului, ca albinelor să le meargă bine și să nu le scape pe vremea roitului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Iordan - 6 ianuarie închinarea cinstitului lanț al Sf. Petru - 16 ianuarie Circovii de iarnă - 17-18 ianuarie (sărbătoare populară) Filipii de iarnă - 29-31 ianuarie (sărbătoare populară) Trei Sfetitei / Sfinții Trei Mari Ierarhi - 30 ianuarie Trif (cel nebun) / Sf. Trifon - 1 februarie Stretenie / întîmpinarea Domnului - 2 februarie Sf. Haralambie - 10 februarie Marțea Ciorilor / Sf. Toader - 17 februarie Dragobete - 24 februarie (sărbătoare populară) Zilele Dochiei - 1-9/12 martie (sărbătoare populară) Sfinții / Sîmț / Cei 40 de Mucenici / Măcinici - 9 martie Păresimi / Postul Mare - începe cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cât privește aerosolii, efectul lor este mai ales răcoros, dar nu se cunoaște impactul acestora asupra norilor. Moș Martin, meteorolog Ziua ursului, care era ținută de către majoritatea europenilor în fiecare an, la 2 februarie, era data la care românii prăznuiau Stretenia. De altfel, în legende și în mitologia noastră populară, ursul se regăsește adesea, fiind trecut printre animalele-oracol, de prevedere și orientare în timp. Se spune că „de ziua ceea a lui - iarna - ursul iese din bârlog și dacă e soare
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
ursului, care, dacă nu poate să-și vadă umbra din cauza cerului acoperit, își distruge coliba și începe să rătăcească „așa, prin pădure”. Semnificația acestui comportament contradictoriu semnifică în tradiția populară timpul schimbător și capricios al lunilor februarie și martie - la Stretenie „se întâlnesc pentru prima dată, ochi în ochi, vara cu iarna și se iau la luptă, vara spune că de-acuma, gata, iarna să plece, că e timpul verii, dar iarna nu se dă bătută”. Până la urmă, însă, „cad la
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
în târgu în Iași, aproape de Mitropolia cea Veche să facem pre acel țintirim... altă svântă mitropolie țărăi mai mare și mai deschisă, și, cu agiutoriul milostivului Dumnezeu, începând a face... acea svântă casă Dumnezăiască să hie mitropolie țărăi suptu hramul Stretenia Domnului”. M-ai convins, dragule. Dar cu această ocazie am aflat și că pe locul Mitropoliei de astăzi a fost și o temniță. Sfinția ta are ureche fină, fiindcă a sesizat acest lucru... Și spune doamna Nastasia că a „îndzăstratu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă... deasupra pivniții și cu altă dugheană... alăture... pentru șidere crâșmarului și cu 4 dugheni din gios... supt un acoperemânt... lângă mănăstirea Bărboioului, pe Ulița Fânăriei, sfintei Biserici Mitropolii, unde se cinstește... hramul Stretenie, pentru pomenire sufletului răposatu soțului mieu Marie”. Cred că ai înțeles că dania o făcea vechii Mitropolii “Stratenia Domnului”, zidită de doamna Anastasia, soția lui Gheorghe Duca voievod. --Negreșit, părinte. Dar iată-ne ajunși în Sărărie. Aici ne întâlnim cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
utrenia), vecernie (vecernia). Au intrat în limba română unele cuvinte din limba slavă literară: cazanie (kazaniie), ceaslov (ceasoslovul), molitvelnic (molitviniku), predoslovie (predislovie), propovedanie (propovedaniie), stih (stihu), stihiră (stihira), stihoavnă (stihovina), tipic (tipicu). Apoi numele vechi ale unor sărbători: Blagoveștenie (Bunavestire), Stretenie (Întâmpinarea Domnului), Vovidenie (Intrarea în Biserică), Probojenie (Schimbarea la față), praznic (prazniku-sărbătoare). Avem, în sfârșit, o serie de verbe: a blagoslovi (blagosloviti), a se căi (kaiti), a ispiti (ispitati), a ispăși (uspasiti), a izbăvi (izbaviti), a spovedi (ispovedati), a milui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și copilul, iar la scurt timp și femeia " Dacă a fost ursită să trăiască cu dânsul! De nu-l împușcau, trăiau pân' la sfârșit." Tot din Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine alfabetică aflăm că: "De Stretenie, nu se cade să doarmă mirele cu mireasa, nici bărbatul cu femeia, nici vitele nu se dau atunci la înmulțit; e tare mare zi... "A dat de mierea ursului se zice când un tânăr a început a umbla după femei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]