148 matches
-
căderilor. Paradoxal, avem de-a face și cu o explozie cerească de har dumnezeiesc, înmulțindu-se vindecările miraculoase prin credință. Acolo unde există întuneric, e și o scânteie de lumină, acolo unde păcatul se înmulțește, harul sporește. În mâlul acela stricăcios și în balta urât mirositoare, de acolo vezi că răsare un nufăr alb-gălbui strălucitor. Așa se întâmplă și în viața duhovnicească, de acolo, de unde te aștepți mai puțin, țâșnește harul. Citește mai mult Astăzi, mai mult ca oricând, avem de-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
căderilor. Paradoxal, avem de-a face și cu o explozie cerească de har dumnezeiesc, înmulțindu-se vindecările miraculoase prin credință. Acolo unde există întuneric, e și o scânteie de lumină, acolo unde păcatul se înmulțește, harul sporește. În mâlul acela stricăcios și în balta urât mirositoare, de acolo vezi că răsare un nufăr alb-gălbui strălucitor. Așa se întâmplă și în viața duhovnicească, de acolo, de unde te aștepți mai puțin, țâșnește harul.... XIX. CINE ESTE DUHUL SFÂNT?, de Ștefan Popa , publicat în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
din moarte pe mine și pe noi, cei mulți... În altă ordine de idei, Sfântul Ioan Scărarul spune despre curățire: „o numesc liberare de patimi și pe bună dreptate, căci ea este începutul învierii de obște și al nestricăciunii celor stricăcioase” (treapta XXIX), ce ne duce pe noi la adăvărata libertate, cea în Iisus Hristos. El vrea să ne arate, ca un al doilea Moise că cel ce ajunge părtaș al nestricăciunii ca și culme a vieții spirituale, este părtaș chiar
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Despre_asumarea_personala_a_invierii_d_stelian_gombos_1333350092.html [Corola-blog/BlogPost/346318_a_347647]
-
cu ele loruși trufie sunt cedrii ai Libanului. După cum cedrii sunt prin ei înșiși înalți, mai cresc și pe munți înalți și astfel, din adaosul înălțimii muntelui, ajung și mai mândri, tot așa și cei ce se sprijină pe lucrurile stricăcioase ale lumii sunt cedrii din pricina trufiei lor, din pricina îngâmfării minții lor, dar se mai numesc cedri ai Libanului din pricină că se laudă cu înălțime străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
ce-L cunosc și-L iubesc ea este o binefacere, este sfârșitul durerilor și suferințelor trupului, al muncilor istovitoare, al neînțelegerilor cu cei necredincioși, al neputinței noastre de a ne desăvârși, este mântuirea sufletului nostru din înclinările păcătoase ale trupului stricăcios, este întrevederea cu Dumnezeu, pacea și ordinea veșnică. Ce frumoasă este deci moartea și binecuvântată! Demonul, cel ce gelozește puterea Crea �torului și care, vrând să se facă asemenea Lui, a fost izgonit din ceruri, a corupt pe primul om
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_paulin_leca_.html [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
căderilor. Paradoxal, avem de-a face și cu o explozie cerească de har dumnezeiesc, înmulțindu-se vindecările miraculoase prin credință. Acolo unde există întuneric, e și o scânteie de lumină, acolo unde păcatul se înmulțește, harul sporește. În mâlul acela stricăcios și în balta urât mirositoare, de acolo vezi că răsare un nufăr alb-gălbui strălucitor. Așa se întâmplă și în viața duhovnicească, de acolo, de unde te aștepți mai puțin, țâșnește harul. Sfinții Părinți ai Filocaliei, marii duhovnici de ieri și de
„CAD ŞI MĂ RIDIC, CAD ŞI MĂ RIDIC!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1466681560.html [Corola-blog/BlogPost/378862_a_380191]
-
în eveniment de comuniune, adică de adevărată comuniune, pe care o realizează Hristos Domnul cu natura, fundamente care au rădăcini antropologice în Întruparea lui Dumnezeu. El Însuși Și-a asumat conținutul rațional și material al lumii, când a transformat natura stricăcioasă și nemuritoare a cărnii și sângelui în subiect de viață veșnică. Dimensiunea euharistică a ecologiei spirituale își află (re)sursa în dimensiunea euharistică a comuniunii divine. De aceea se cuvine a spune că o cunoaștere a acestei dimensiuni pretinde implicarea
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunea_euharistica_a_creatiei_in_raport_cu_problemele_ecologiei_si_misiunea.html [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
Biserica noastră trece printr-o criză de reprezentare la nivel ierarhic: simonie, sodomie, șpagă, trafic de influență, turnătorii la securitatea comunistă developate de CNSAS-, lucruri dureroase pentru creștinul de rând. Și totuși dragii noștri episcopi nu încearcă să repare starea stricăcioasă și păcătoasă, dimpotrivă se scufundă în indiferența unei omerta prost concepute și a unei ignoranțe a fenomenelor aproape diavolești. Ne mai mirăm că prozelitismul pocăiților și ateismul au devenit repere ale căderii majore a societății românești. Poporul român are nevoie
VIZITA PF DANIEL LA CLUJ ÎNTRE CREDINŢĂ ŞI POLITICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vizita_pf_daniel_la_cluj_intre_credinta_si_politica.html [Corola-blog/BlogPost/351381_a_352710]
-
ce-L cunosc și-L iubesc ea este o binefacere, este sfârșitul durerilor și suferințelor trupului, al muncilor istovitoare, al neînțelegerilor cu cei necredincioși, al neputinței noastre de a ne desăvârși, este mântuirea sufletului nostru din înclinările păcătoase ale trupului stricăcios, este întrevederea cu Dumnezeu, pacea și ordinea veșnică. Ce frumoasă este deci moartea și binecuvântată! Demonul, cel ce gelozește puterea Crea¬torului și care, vrând să se facă asemenea Lui, a fost izgonit din ceruri, a corupt pe primul om
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454498456.html [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
amărâți, suferinzi, pe cei care caută că tu să arăți dragoste frățeasca și milostivire, pentru că tu să plinești această dumnezeiasca porunca a Domnului nostru Iisus Hristos. Prin fapte mici dobândim lucruri mărețe. Prin cele vremelnice dobândim cele veșnice. Prin cele stricăcioase le aflăm pe cele nestricăcioase. Pentru faptele iubirii și milostivirii Domnul făgăduiește celor milostivi cea mai mare răsplată pe care o poate dobândi sufletul creștinesc - milostivirea lui Dumnezeu. Căci El pururea este credincios dumnezeiescului Sau cuvânt. Sfanțul Nicolae, mișcat de
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1481046002.html [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
de M. Eminescu. Titu Maiorescu vorbește de formă fără fond: ,"Al doilea adevăr, și cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este acesta: forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, fiindcă nimicește un mijloc puternic de cultură. Și, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem o școală deloc decât să facem o școală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită
Formele fără fond () [Corola-website/Science/311476_a_312805]
-
necesară își permiteau să comenteze producțiile scriitorilor români „cu acea cârnire din nas proprie scriitorilor izraeliți din toate țările, cu acea suficiență care se crede superioară oricui”. În felul acesta defectele lor înnăscute vor fi temperate „pentru a nu deveni stricăcioase vieții noastre publice”. Eminescu mai afirma că modul în care se reflecta persoana lui în ochii lui N. Xenopol nu avea pentru el nici o importanță și că singura insultă din partea acestuia ar fi fost ca scrierile sale să fie lăudate
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
nu a avut nici un efect asupra credinței sale, ighemonul l-a ispitit cu promisiunea că-i v-a vindeca rănile cu ajutorul celor mai iscusiți medici, insă Ioan i-a răspuns: "...nu te îngriji de rănile trupului meu, căci prin cele stricăcioase se dobândesc cele netrecătoare. numai cel ce rabdă până la sfârșit se va mântui" Acestea l-au maniat și mai tare pe eparh care a poruncit că Ioan să fie supus la tortură cruntă. A fost legat de coadă unui cal
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
să arătăm pe Cel ce ne-a renăscut<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic, XL, PG XLV, col. 104B; cf. Ierom. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa ...”, p. 600. footnote>. Prin Botez, este refăcută natura omului, „din stricăcioasă spre nestricăcioasă, reînnoindu-se din omul cel vechi, spre chipul celui ce l-a creat la început în chip deiform”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, II, PG XLV, col. 468C. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa vorbește și de
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
ar fi în stare să ne înțeleagă. Dar pentru lămurirea puntului nostru de vedere e important să mai venim iar asupra acestei întrebări, spre a arăta cum instituția, în modul în care roșii au realizat-o, nu poate fi decât stricăcioasă. Înainte de toate nu este exact că garda poate fi numită câtuși de puțin o instituție ostășească în modul în care ea ni se prezintă. Același principiu fatal al tuturor radicalilor stăpânește garda, ca și toate câte fac d-lor, principiul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și rivalitatea copilărească de a întrece pe toată lumea a făcut, atât în trecut, cât și în prezent, ca să irosim o mulțime de puteri vie, care se puteau utiliza pe un teren folositor, pe lucruri de nimic sau de-a dreptul stricăcioase. Aceste defecte mari ale caracterului nostru național sânt pe lângă împrejurările de dinafară, cauza pentru care un element etnic atât de răspândit ca al nostru să nu ajungă la nici o însemnătate în lume, ci, bucățit între zeci de stăpâni, să reziste
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tendențele și ideile noastre se pot numi reacționare, epitet cu care ne gratifică adversarii noștri, această reacțiune noi n-o admitem decât în înțelesul pe care i-l dă fiziologia., reacțiunea unui corp capabil de a redeveni sănătos contra influențelor stricăcioase a elementelor străine introduse înlăuntrul său. Apucătura sofistică a adversarilor noștri politici de-a substitui un mediu fals și de a ne numi reacționari în sensul apusean al cuvântului, adecă reprezentanți ai ordinei divine, e precât de cunoscută pre atât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
susțin, că în timpul mai nou s-au trezit în sferele evreiești un periculos spirit de înălțare de sine însuși, că influența jidovismului asupra vieții noastre naționale, care-n alți timpi au produs și câte ceva bun, astăzi se dovedește a fi stricăcioasă în multe priviri. Citescă cineva Istoria evreilor de Graetz: ce furie fanatică contra "inamicului moșienit", contra creștinismului, ce ură de moarte contra celor mai curați și mai puternici reprezentanți ai geniului german de la Luther începînd și până la Goethe și Fichte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sub regii creștini e drept c-au suferit nespusă durere, dar au simțit înalta și inspirata putere a martiriului. Evreii poloneji au avut îndoielnicul noroc de a se bucura de o domnie arbitrară, în formă mai blândă, în fond mai. stricăcioasă După ce nobilimea sarmatică gonise pe burgejii germani din vechile lor așezări din orașele polone, în locurile rămase goale intrară evreii, luară asupră-și multe funcțiuni ale unei burgezii naționale care nu s-au putut forma nicicând acolo stăpâniră circulațiunea banilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai deunăzi, apoi un roi de gazetari internaționali fără de patrie, apoi câțiva potentați bănoși cosmopoliți - căci casa Rotchschild cu toate câte se țin de ea nu va susține nimenea că e germană - și în fine unele elemente de-a dreptul stricăcioase societății, elemente despre semnificațiunea cărora ne dă dovezi jargonul pungașilor, atât de mult împodobit cu vorbe evreiești. Emanciparea a fost priincioasă nu mai pentru că a surpat orice rațiune pentru plângeri îndreptățite. Dar pe de altă parte emanciparea a îngreuiat amestecul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
păcatului, a morții, prin lepădarea cea mai deplină a răutății, a mormântului, prin renunțarea la închipuirile produse în suflet de lucrurile supuse simțurilor, a învierii, prin bogăția virtuților și a belșugului cunoștinței adevărului Lui și prin ridicarea cugetării de la cele stricăcioase la înălțime, ca să devin de un trup și de un suflet cu El (Col. 1, 13)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Toate aceste fapte mântuitoare ale lui Hristos trebuie să devină puteri în noi. Dogmele creștine sunt toate izvoare directe de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lor și s-a întunecat inima lor cea neînțelegătoare; zicând că sunt înțelepți au ajuns nebuni (Rom., 1, 21-22). Apoi, ca să dovedească întunecimea și nebunia lor, a adăugat: Și au schimbat slava Dumnezeului Celui nestricăcios în asemănarea chipului omului celui stricăcios și al păsărilor și al celor cu patru picioare și al târâtoarelor (Rom., 1, 23). Dar când a venit credința, ea a împrăștiat tot acest întuneric din sufletul celui ce a primit-o”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ca să cugete contrar lui Hristos, prin aparența de adevăr a unor raționamente mincinoase. Căci nu e în ea nici o judecată dreaptă. Și de fapt au și amăgit pe unii, făcându-i nu numai să-și plece urechea la cuvântul lor stricăcios, ci și să ia și să guste, ca Eva, și apoi să socotească, din nepricepere, ceea ce e amar, ca dulce (Is. 5, 20) și să numească grețoasa erezie, frumoasă”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul Întâi împotriva
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVIII, 109.1.-109.6., 110.1.-110.3., în PSB, vol. 5, p. 545-546) Gravitatea și urmările pierzătoare ale ereziilor „Trebuie să știm că, dacă cel care ia parte la întrecerile acestea stricăcioase este găsit folosind mijloace necinstite, este biciuit și scos afară din stadion. Ce socotiți că va păți cel care ia parte necinstit la lupta cea nestricăcioasă? Că spune Scriptura de cei care n au păstrat pecetea (Botezul - n.n.): Viermele lor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ne ridicăm la înălțimea Sa<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Comentar la Fericiri, omilia I, P.G., XLIV, col. 1201C. footnote>. Hristos prin întruparea Sa a îndumnezeit trupul pe care l-a luat, făcându-ne vii pe toți, nu prin trupul stricăcios, ci prin cel îndumnezeit. Dumnezeu a mântuit ceea ce și-a asumat în actul Întrupării. Cât S-a împărtășit Fiul lui Dumnezeu prin întrupare din neputința noastră, atât vom primi din puterea Lui. Semnificativă este relatarea scriitorului filocalic Talasie Libianul, care
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]