114 matches
-
De ce!?" "Ei, aia e, de ce! De ce, de nece, asta e situația." "Tasia mi-a spus și acum înțeleg că trebuie să fie din pricina Silviei." "Nu, spuse ea cu fermitate. E adevărat că Silvia, reluă cu alt glas, e încăpățînată și stricătoare, dar care copil n-are un cusur? O s-o desvățăm, te rog să mă ajuți. Cu tine cum s-a purtat?" "La început rău (și îi povestii), dar pe urmă a fost foarte cuminte, foarte dulce. Nu-mi place că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
exprimată în „Luceafărul”, ca și gândirea sau acțiunea lui, nu se identifică cu orientarea sămănătoristă (cu care uneori au fost abuziv asimilate). Le desparte nu doar tradiția specifică a militantismului ardelenesc, ci și adoptarea unor idei maioresciene, precum lupta împotriva stricătorilor de limbă, denunțarea dilentatismului, promovarea criteriului estetic în publicarea și comentarea literaturii. De exemplu, „țărănismul” nu e acceptat de el ca „teorie estetică”. Dezvăluie „declamațiunile mincinoase despre unitatea culturală a neamului românesc” și vorbește despre „cultura domnilor” („internațională”) și „cultura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
opun credinței celei drepte, și despre falșii învățători, sau cei care învață ceea ce este în contradicție cu învățătura ortodoxă etc. Falșii învățători au fost numiți eretici de către Sfinții Părinți ai Bisericii sau cu diverse nume precum slujitori ai Satanei, lupi, stricători, păgâni și potrivnici, vrăjmași, vicleni, hulitori, fățarnici, furi, tâlhari, prooroci mincinoși, dascăli mincinoși și povățuitori orbi și înșelători, vicleni, antihriști, învrăjbitori, fiii celui viclean, fără de Dumnezeu, luptători de duh ș.a.m.d., astfel încât, cuvântul eretic a avut o asociere negativă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Domnului, cartea I, cap. II, 1, în PSB, vol. 57, p. 771) „Ce este erezia? Nimic n-o va defini mai bine ca și parabola noastră. Dușmanul a venit și a semănat neghină în mijlocul grâului bun; neghină, grâu rău, sec, stricătoare grâului și care i se aseamănă. Erezia, ca și diavolul - tatăl ei, arată Adevărul. Ea nu-l răstoarnă cu o lovitură ca și necredința; ea se mulțumește de a amesteca cu el rătăcirile, așa cum a fost amestecată neghina cu grâul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe eretici - n.n.) ca pe niște vrăjmași ai lui Hristos, pentru aceea și de către prooroci cu cale s-au numit lupi și de singur Domnul Iisus Hristos și de Sfinții Apostoli și nu numai lupi s au numit, ci și stricători și păgâni și potrivnici și vrăjmași și vicleni și hulitori și fățarnici și furi și tâlhari și urâți și prooroci mincinoși și dascăli mincinoși și povățuitori orbi și înșelători și vicleni și antihriști și învrăjbitori și fiii celui viclean și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ceea ce ei înșiși au clădit, ci din nimicirea adevărului. Ei sapă la temelia casei noastre, ca s-o clădească pe a lor”. (Tertulian, Despre prescripția contra ereticilor, XLI, 4-8, XLII, 1-3, în PSB, vol. 3, p. 168-169) „Interpreți falși și stricători ai Evangheliei rețin ce e secundar și trec ceea ce e principal, își amintesc de unele părți iar altele intenționat le uită: precum sunt rupți de Biserică, așa schimbă adevărul la fiecare verset biblic”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XII
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cu aspirațiile lui. Tot lui îi revine gloria de a fi scos la lumină tezaurul literaturei populare și de a-l fi pus în valoare ca pe un izvor pur și îmbelșugat; cum și de a fi luptat atât împotriva "stricătorilor de limbă" cât și împotriva "prostului gust estetic" care invadase literatura timpului. În el trebuie să vedem, în fine, începutul mișcării naționaliste, care sub aspectele cele mai variate, junimizm, sămănătorizm, poporanizm, domină încă viața și gândirea românească. (Prin mișcarea naționalistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sistem într-un sistem complet de dare și luare care va duce fără nici o scăpare la disoluțiunea tuturor Iegăturilor statului,! a ruina întregei administrații. Fie zis spre onoarea poporului grecesc că totuși se mai pot îndrepta aceste abuzuri rușinoase și stricătoare și că poporul însuși dorește din inimă sfârșitul acestei nefaste stări de lucruri. Din studiile d-lui Vacherot publicate mai deunăzi în "Timpul" s-a văzut că însuși marea și generoasa Franță e, în urma domniei demagogiei lucrative, pe clina pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne anunță o ciudată rocadă a criteriilor amuzându-se (amar, firește) "cum evoluează denigratorii". Dacă părintele Grama, cel care publica la doi ani de la moartea poetului o primă carte defăimătoare despre Eminescu acuzându-l de antiromânism, fiind în plus și "stricător de morală publică", cohorta demitizanților de ultimă oră (o "armată de articleri", scrie criticul) îi blamează tocmai românismul. În numele ideologiei paneuropene, sub flamura demitizărilor (o adevărată modă!) și a autodisprețului care definește caragializarea societății noastre, momentul Dilema ar marca intrarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se vede studiate 3) își învață rolurile, ceea ce nu se poate susținea despre mulți din ceilalți. Sub un regisor bun, d-nia lui ar fi un actor [bun, dar] astfel, lăsat în voia manierelor sale cam ciud[ate și] cu deosebire stricătoare de limbă este mai mult o dovadă cât de rău poate deveni un [actor decât ceva pozitiv]. {EminescuOpIX 463} Văcărescu și... III Cantacuzin au fost binișor executați. Cupudzibașa a vorbit foarte clar și verde - dar rolul foarte ingrat al acestui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
niște țuică din damigeana lui, după care se Îmbăta și urmările le știți și voi, că părinții o iau pe arătură chiar dacă Tatapopii nu mai trece pe drum să le ofere cu țoiul Întâmplări frumoase. Era viclean ca un cotoi stricător. Știa foarte bine că mulți dintre copii nu Îndrăzneau să fure bani de la părinți dacă nu căpătau de bunăvoie. Dar să subtilizezi un ou-două din cuibar nu părea atât de mare păcat. Și copilărimea satului a Început să care ouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
minimum, nr. 61, p. 8; Tedeum, nr. 62, p. 5; Afiș agramat, nr. 63, p. 10; Pluralul unor substantive, nr. 64, p. 8, publicat și în Albina, 97, nr. 12, 1994, p. 21; Pocirea unor vorbe, nr. 65, p. 3; Stricători de limbă, nr. 66, p. 4, publicat și în Albina, 97, nr. 8-9, 1994, p. 15. [făcem, făceți]; Virgula, nr. 67, p. 9; Errare humanum est, perseverare diabolicum, nr. 68, p. 10 [englezism, miss, suntem, sunteți]; Greșesc și literații (I
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
iubire. Atunci, când procedăm astfel, ne comportăm în tot felul față de Isus: i-o luăm înainte, îl anticipăm în multe feluri, îl evităm, îl acoperim, îl întunecăm. Măgarul de la Paști nu a făcut nimic din toate acestea. Nu este un stricător de sărbători, ci el colaborează la sărbătoarea Maestrului; îndreaptă atenția asupra lui Isus. Îl interesează să-l facă văzut pe Isus, să-l arate, să-l apropie de lume și nimic mai mult. Măgarul de la Paști este de fapt o
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
samă ca rădăcinile copăceilor să se întindă deopotrivă în toate părțile și să se acopere cu pământ bun și moale. Se înțelege că asemine meșteșugite împlământări de crini tineri trebuie să fie bine păzite de vite și, mai ales, de stricătoarele capre 1. 2 Relație despre cercetările geognostice în Moldova, "Spicuitorul moldo-român". Jurnal științific, literar și industrial, iulie-septembrie, Iași, la Institutul Albinei, 1841, pp. 17-35 Geognosticile cercetări care am făcut după însărcinarea cinstitei Epitropii a Învățăturilor Publice încă în vara trecută
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ortodoxe reprezenta o încălcare flagrantă a autorității Sfântului Sinod. Tendința de a se ridica deasupra episcopilor și de a se substitui Sinodului este o "alunecare spre cezaro-papism", cum foarte bine sublinia Nae Ionescu, Patriarhul neputându-și "îngădui asemenea gesturi de stricător de lege"11. Filosoful român citează chiar un fragment revelator din pastorala Prea Fericitului Miron care ne scutește de orice comentarii 12. Înțelegerea pentru duhul Ortodoxiei era exprimată de Patriarhul Miron Cristea tocmai în sâmbăta Mare, când creștinii ortodocși îl
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lovit mai statornic Biserica, de cum au făcut-o liberalii. Politicianizarea Bisericii ei au făcut-o. Tot ei, laicizarea și transformarea ei într-un instrument de stat. Ei sunt răsturnătorii de mitropolit, ei, înjositorii prestigiului Bisericii și semănătorii de vrajbă, ei, stricătorii de tradiție". 7 Nae Ionescu, Politica în Biserică, în "Cuvântul", an IV, nr. 1121, 7 iunie 1928, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 372: "Este oare un secret pentru cineva că Biserica noastră este aservită statului și că
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și propășirii noastre". Alte articole În alte articole (Despre scrierea limbii române; Limba română în jurnalele din Austria; Beția de cuvinte; Neologismele; Asupra poeziei noastre populare), Titu Maiorescu s-a referit la "formele fără fond", limbă, etimologism, bombasticism și la stricătorii de limbă, "beția de cuvinte". Susținea introducerea alfabetului latin și principiul ortografiei fonetice, îmbogățirea vocabularului cu neologime, folclorul românesc, un model pentru literatura cultă, deoarece în el nu există simulare, răceală, notă forțată. CONCLUZII Maiorescu a fost hegelian în înțelegerea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lup) nu se poate sustrage pornirilor propriei firi. Chiar dacă asemenea sensuri nu beneficiază de o nuanțare pe măsură în proverbe, spiritul lor nu pare cu mult diferit de acela din Fiziologul medieval: "Cuvânt de lup. Lupul easte gadină rea și stricătoare și fură. Și, deaca nu află hrană, el mearge unde easte o răspântie și urlă acolo și stri[gă] mult. Și fac și ei rugă cătră Dumnedzău și dzic așea: "Doamne, tu ne-ai făcut și ne-ai lăsat să
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aflate până acum în echilibru, fapt care va avea urmări imprevizibile și incalculabile în natură. Și acestea sunt doar câteva dintre exemplele ce pot fi date. Poate că într-o zi, mama natură va lua măsuri și ea împotriva principalului stricător de echilibru: „omul”. Și asta s-ar putea face prin subțierea stratului de ozon protector contra radiațiilor ultraviolete, prin reducerea câmpului electromagnetic terestru care ne protejază de radiațiile cosmice (în special radiațiile gama), prin cutremure distrugătoare urmate de Tsunami, prin
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
plus? Da, dacă n-o s-o potopească indiferența oficială. Situația între granițele țării diferă de cea din Basarabia. Acolo, româna este atacată din afară, de o limbă străină. La noi, este agresată din înăuntrul ariei propriilor vorbitori, nu numai de stricătorii de limbă, ci și de românii ce consideră că s-ar cuveni să uităm și să abandonăm limba strămoșilor, ori s-o folosim cel mult pentru înjurături. Instituirea unei astfel de sărbători s-ar cuveni să prilejuiască nu numai discursuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
să se suprapună. Fiecare Îl „judecă” afectiv pe celălalt plecând de la referințe valorice diferite. Unul simte ceva (din punctul lui de vedere), celălalt Înțelege cu totul altceva (din alt punct de vedere). Și așa se instalează „bruiajul” afectiv a toate stricător. Educația se face printr-un permanent „negoț” Între două persoane situate la niveluri diferite. Altfel, pe o axă uninivelară, posibilitatea unui schimb devine absurdă. Discipolul ar fi dezamăgit când ar descoperi că Între el și magistru nu este nici o deosebire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
nu vede sămănătorul cînd începe a arunca sămînța. Cînd te duci să sameni în grădină, să nu pui sămînța pe pămînt nearat, că se fac păstăile teioase*, ci s-o pui pe pămînt arat, că atunci îs fragede. Pentru ca paserile stricătoare să nu vatăme sămănăturile, se iau la Lăsatul de Post resturi de pe masă și, ieșind afară, se aruncă cîte puțin în diferite părți, chemînd, odată cu aruncatul pe rînd, fiecare neam de pasere să mănînce. Tot în acest scop, se mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a devenit un deus otiosus, supraviețuind doar în erudiția ritualiștilor și în folclorul religios. În limba clasică, ṛta va fi înlocuit cu vocabula dharma. f) Măyă. Termenul este derivat din rădăcina măy, „a schimba”. În Rig Veda, măyă reprezintă „schimbarea stricătoare sau dăunătoare a bunelor mecanisme, schimbarea demonică și înșelătoare și, totodată, stricarea stricăciunii”. Există deci măyă rele și bune. Primele: numesc vicleșugul, vrăjile. Exemplu: transformarea de tip demonic a șarpelui vṛtra, magicianul, trickster-ul. Alterează ordinea cosmică, Împiedică mersul soarelui, ține
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mai apropiați, V. Alecsandri, Al. Davila și B. Delavrancea nu și-au întrecut, din această perspectivă, modelul. În fine, H. încearcă și genul comic, scriind Orthonerozia (1871-1872), intitulată apoi Trei crai de la răsărit (1879). Piesa, îndreptată împotriva snobilor și a stricătorilor de limbă, se dezvoltă ca o reușită comedie de moravuri, cu mijloace superioare celor din vodevilurile lui V. Alecsandri, anunțând trăsături care vor consacra excelența lui I.L. Caragiale. Geniu de o înspăimântătoare vastitate, Hasdeu și-a cheltuit puterile sale creatoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
barbarisme) de care nu avem nevoie, importate masiv (OK, target, brand, trandy, cool). Limba română este și victima prostiei: prostia care lecturează (nu citește), prostia care nu vede (vizionează), prostia care concluzionează, implementează, marchează, prostia care spune "cunosc că ninge". Stricătorul de limbă este tembel, grosolan, imoral. T. Maiorescu spunea: Singurul rol ce scriitorii îl pot avea în privința limbii lor materne este de a i se supune fără împotrivire, de a o recunoaște ca autoritate legală a naturii proprii a poporului
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]