495 matches
-
sau anumite versuri cântate la unison de întreg corul, acolo unde era necesar. Pentru fiecare cântec , Tudor Jarda găsea modalitatea cea mai potrivită pentru a -i da culoare și frumusețe muzicală. De pildă, pentru ,, Cântecul găinii''a ținut seama de strigătură, care nu este simplă și a căutat să-i găsească o intonație melodică.. Pentru a îmbogăți coloritul piesei a folosit acompaniamentul trișcașilor, de la început până la sfârșit. Deoarece specificul acestui cântec este legat de o strigătură, corul nu începe cântând , ci
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
găinii''a ținut seama de strigătură, care nu este simplă și a căutat să-i găsească o intonație melodică.. Pentru a îmbogăți coloritul piesei a folosit acompaniamentul trișcașilor, de la început până la sfârșit. Deoarece specificul acestui cântec este legat de o strigătură, corul nu începe cântând , ci strigând : ,, Uiu-iu găină grasă/ Ieri erai pe după casă''. Primele două strofe sunt strigate. O strofă este strigată de tenor, cealaltă de bas,, fiecare în registrul său, realizându-se în felul acesta contrastul de timbru. Este
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
grasă/ Ieri erai pe după casă''. Primele două strofe sunt strigate. O strofă este strigată de tenor, cealaltă de bas,, fiecare în registrul său, realizându-se în felul acesta contrastul de timbru. Este un anumit mod de a striga și anume, strigătura începe cu un salt de jos în sus, aproximativ de un interval de o octavă. După această parte, întreg corul anunță : ,, Printre meri și printre peri/ Cu găina ca să meri,/ Faceți-mi o țâr de cale/ Să vin la nănașa
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
al bătrânului! Se umplu pădurea de schelălăit! * La cârciuma ,, M-o lăsat muierea,, bădia Chițâgoi a venit cu rachiul lui de-acasă. Că doar n-a luat alambicul degeaba și-a chiuit juma de noapte lupilor! -Ia mai zi o strigătură, moșule, de-aia de scoală și morții din morminte, darămite pe mine din somn! îl îndemna pădurarul. Și moșul, numai inimă, striga: -Hai cuțât, cuțât, cuțât... (PREMIUL I la Concursul Internațional de poezie și proză scurtă organizat de redacția revistei
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
spre soare, reflectă dinamica acestor scrieri. Poetul este un neliniștit, îngândurat, năuc, nu stă pe loc, e veșnic în mișcare, traversează continentele și oceanele, e când aici, când acolo. Despre „Dragostea olteanului” scrie poetul în limbaj popular, cu refrene și strigături, care pot fi puse pe muzică: „Dragostea nu-i poezie / S-o citești în sihăstrie / Dragostea e un dor sacru / Și de-o-nșeli ai dat de dracu’ // Când iubești uiți de cutume / Unde-ai fost ori ești în lume
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
parte flăcăii adunau lemne uscate, vreascuri pregătind locurile pentru aprinderea mai multor focuri, în jurul cărora se așezau povestind și glumind pe seama tinerelor ce se împodobeau cu flori. Către prânz se cobora alergând toți și fetele și băieții în chiote și strigături. Fiecare tânăr alerga după cea care îi era dragă pentru a o prinde și a o săruta în văzul tuturor, simbolizând într-un fel logodna lor în acel an. Dacă cei doi erau fideli urma cununia religioasă. Când o tânără
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1424772726.html [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
februarie 2017. Prin sate și azi, se mai păstrează, încă, tradiții și obiceiuri rămase din străbuni, iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă, îngemănează anotimpurile-succesiuni. Datini multe se primeneau la sat odată, când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau, horele cu strigături se-ncingeau-ndată și doar, prin lăsarea serii se domoleau. Iar când Făurar se-apropie de sfârșite, e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'', păsările pădurii prin triluri-s ademenite și se-mperechează chiar, de-i frig afară. Gătiți în straie tradiționale
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
mai mult Prin sate și azi, se mai păstrează, încă,tradiții și obiceiuri rămase din străbuni,iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă,îngemănează anotimpurile-succesiuni.Datini multe se primeneau la sat odată,când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau,horele cu strigături se-ncingeau-ndatăși doar, prin lăsarea serii se domoleau.Iar când Făurar se-apropie de sfârșite,e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'',păsările pădurii prin triluri-s ademeniteși se-mperechează chiar, de-i frig afară.Gătiți în straie tradiționale, băieți și fetemerg la
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
biserici la-nchinat. Fetele au luat de dimineață, Zăpadă proaspătă în cană. Și s-au spălat pe păr,pe față, Ca-n datina pelasgiană. Apoi în grupuri tinerești, Spre dealuri,crânguri și păduri, Pornesc ca-n datini strămoșești, În cântece și strigături. Fetele mândre care strâng, În buchețele tămâioare. Pleacă cântând voios din crâng, Se duc la marea șezătoare. În zi de Dragobete ,azi, Când păsările ciripesc. Și ochii noștri sunt mai calzi, Căci de iubire strălucesc. Zici Dragobete,zici Năvalnic, La
DRAGOBETELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1424814558.html [Corola-blog/BlogPost/382581_a_383910]
-
în diagonal, tradițional, capră era îmbrăcată în stuf, aspect întâlnit și astăzi în unele sate (Verești, Siminicea, Serbauti, Siret). Jocul caprei se derulează pe un fundal muzical, „că la capră”, melodie interpretată de către un fluieraș iar ciobanul sau mosul rostesc strigăturile pline de haz. În timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive: capră simulează că se urca în copac, apoi se îmbolnăvește și moare, căzând la pământ, moment în care ciobanul intra în panică, urmând un dialog straniu cu animalul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
aibă Champollion de lucru și acasă ! De fapt, țepe găsești cam prin toate piețele mari. Ale Parisului. Nu se joacă băieții. Am văzut pe câmpul marelui războinic ce fac francezii când sunt supărați ! Nu conga, nu leapșa, nu versificări și strigături de doi lei ... Trebuie să ai mare grijă să nu cazi pradă emoției, ispitei, chemărilor văzând o săgeată, o firmă, o placă, un afiș și să urmezi mesajul subliminal: Vizitează-mă ! Hai, vino și la mine ! Durează doar câteva minute
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
pe străzile Parisului. Spre seară, hârtii, în bătaia vântului, sunt și la Paris. După miezul nopții, apar echipajele. Ultratehnicizatele. Fantomele, care păstrează prospețimea, strălucirea și viața străzilor, parcurilor, piețelor pariziene dispar înainte de ora 5 (cinci) a.m. Nu auzi zgomote stridente, strigături, cuvinte de bezna nopții ... Reclamele sunt postate, în cea mai mare parte, în subteranele metroului. Ca și în alte mari orașe ale Europei. La suprafața rămân doar afișele cu conținut predominat cultural, postate pe suporturi speciale cu un design aparte
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
din tot felul de instrumente lucrate de ei, din os, lemn, din tije vegetale, din piele de capră, din pene de gâscă, tobe, fluiere, arcușuri din cozi de cal, era o muzică cu un aplomb stins, tânguitor, adesea asemănătoare cu strigăturile și urletele coyot-ului din preerie, cu fredonări legănate la refrene și răspicate, alertate, când invocau divinități care își întârziau indeplinirea feluritelor implorări, erau “surde” la apelurile prosternărilor și rugilor, înălțate din varii pricini omenești de care nu erau feriți ... Uzina
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
întâmplat pe acolo. Reîntâlnirea cu părinții este și ea emoționantă și aduce un plus de culoare și autenticitate romanului. Un bun prilej pentru analizarea stării țăranilor din zilele noastre. Până la urmă, are loc și o nuntă. Cu tot tacâmul, plus strigăturile. Nuntă care este descrisă și ea în amănunt, ca să nu credem noi că a fost doar o poveste. Finalul însă, e cu totul neașteptat, când abia se aranjaseră lucrurile. Accidentul lui Elizeu, prezența Norei, viața care atârnă de-un fir
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_gridore_avram_anul_cezarina_adamescu_1367064541.html [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
de la turme și cirezi.” Folcloristica este o sursă uitată azi, pentru producțiile teatrale sau cinematografice, doar nostalgic mai sunt difuzate filmele după Ion Creangă, baladele, doinele, doar documentaristic mai sunt expuse tradițiile noastre satești, obiceiurile de sărbători, dansurile populare cu strigături. Folcloristica a devenit o arhivă, nu mai are vitalitatea ultimelor decenii din secolul XX pe când făcea spectacole impresionante. Rolul acestora, însă, în istoria tetrului românesc este de necontestat. „Creangă restituie povestirea funcțiunei ei estetice primitive, care este de a se
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
perdeaua norii scunzi / trei cartofi un leu» - p. 51), ori se trezește într-o ironică zariște folclorică, într-o gorjană hăulită la titlu - «helău mama, văleu tata, vă ia soarta cu lopata» (p. 60) - și sorcovită-n conținut (cules din „strigătura peste sat“): cu pețitu’om primi / dar pe urmă greeeu va fi / să alegem dintre doi... / ei ca ei, dar noi... ca noi / responsabili părinței / de fete și cretinei / hai să dăm în bobi, mai bine, / sau să le dăm
ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Prof_dr_ion_pachia_tatomires_ana_maria_gibu_1367152445.html [Corola-blog/BlogPost/365173_a_366502]
-
Constantin Enceanu, Steliana Sima, Dinu Iancu Sălăjanu, Andreea Voican. După cum se poate observa, numele unor formații este simbolic „Liliacul”, iar fetele din Ansamblul „Liliacul de la Ponoare” poartă în păr flori de liliac. Formația „Liliacul” de la Arad își însoțește dansul cu strigături tradiționale: „Frunză verde de cicoare Azi e mare sărbătoare. Joacă și cântă tot Natul Cu ansamblul Liliacul.” „Asta-i fata jucăușă Cu gunoiul după ușă Și cu mătura sub pat Și zice c-a măturat.” „Haide mândră să te joc
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1399648299.html [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
cumpătare, bun simț și omenie, prin dorința omului de a slăvi darurile pământului, cu harul și străduința sa. Informația despre tradiția sărbătorii și funcțiile focului în localitate ne-a fost oferită de domnul profesor Popescu Eleodor, fiu al satului, reproducerea strigăturilor s-a făcut cu ajutorul domnului Rancov Bogdan, membru al Ansamblului „Liliacul” din comunca Vinga, județul Arad, iar a cântecului „Hai, nană, la Mehedinți” cu ajutorul doamnei profesoare Elena Martinescu, co-instructor al ansamblului „Liliacul de la Ponoare.” Elena Trifan Bibliografie Cornel Boteanu, Dumitru
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1399648299.html [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
vetrei părintești, a semenilor și, în mod special, a lui Dumnezeu - Calea, Adevărul și Viața. Dacă în prima parte a cărții (Țară Parângului), Ion C. Duță se dovedește a fi un mare culegător și izvoditor de folclor, pornind de la bucurie (strigătura) și finalizând cu întristarea (doina), în partea a doua a lucrării sale (Închinare) își împărtășește dorul astral-divin, de la care împrumuta - prin vers - sclipirea eternității. (Gheorghe A. STROIA - Membru corespondent ARA) Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_i_gheorghe_stroia_1384158518.html [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
puteri neobișnuite. Obiceiurile creștine ortodoxe de sfințire a apelor sau de scufundare a crucii sunt însoțite de multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de strigături și zgomote. În ajunul Bobotezei se pregătește o masă asemănătoare celei din ajunul Crăciunului. În "camera de curat", sub o față de masă se pune fân, iar pe fiecare colț, câte un bulgăre de sare. Deasupra, în Bucovina, unde aceste obiceiuri
Botezul Mântuitorului, Regii Magi și Befana by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105871_a_107163]
-
consemnat sunt cele ale lui Aditya Raut, un copil indian de 11 ani și ale italianul Salvatore Cimmino, care a executat traversarea strâmtorii în 8 ore și 18 minute... având un picior amputat! „I-auzi brâul, trece râul...! vorba unei strigături oltenești... iar noi trecem strâmtoarea Cucului de la Wellington la Picton... cât ai zice „pește”, dar nu cu brâul ci cu feribotul. Despre peripluul din Insula de Sud a Noii Zeelande într-o povestire viitoare... George ROCA Sydney, Australia 2000-2013
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_george_roca_1370632214.html [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
curcanii se agitau furioși, oile behăiau, vacile mugeau, caii nechezau speriați, câinii lătrau mai amarnic, parcă provocam un cataclism. Numai fumul din coșurile caselor ieșea liniștit. Casele rămâneau mute, cu ușile nepăsătoare la urletele noastre. După ce repetam de câteva ori strigătura urlată, o dădeam pe colinda țipată : „Am venit și noi odată! La mulți ani cu sănătate! Și la anul să venim! Boieri mari să vă găsim! Ne dați, ne dați ori nu ne dați?” Ultimele cuvinte le țipam și mai
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1482509663.html [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
nu ne dați?” Ultimele cuvinte le țipam și mai tare. Ca o somație, ca o amenințare (un fel de : „Vă luăm la poceală dacă nu ne dați!). Dar...”nesimțitelor” de gospodine nici că le păsa de suferința noastră. După câteva strigături la porți, Petriță a spus enervat : -Mă, ce mama dracului se întâmplă? Parcă au murit toți, parcă sunt casele pustii! Măcar să iasă, să ne găsească, să ne înjure, să se supere pe noi! Să ne spună ceva! Dar așa... Însă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1482509663.html [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Desculț prin cerˮ și „Aripi de cearăˮ, Gh. Oncioiu, „Extracții fără anestezieˮ și „Sic transitˮ, Ioan Nemeș, „Vifor în nimicuriˮ. Vasile Cristea din Câmpia Turzii a venit cu două volume mai speciale: „Descîntece de la jocˮ (semnată V. Umbreanu), în care adună strigăturile bunicii sale Teodora Racolța, și „Daltonistul Cris Virginiuˮ, în care își povestește (și ilustrează) experiența de pictor daltonist. A urmat lansarea Antologiei Napoca Nova „Frumoasă toamnă bogatăˮ, despre care a vorbit editorul Voichița Pălăcean-Vereș, căreia i s-a alăturat prof.
SEARA POEZIEI LA LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1480065928.html [Corola-blog/BlogPost/368749_a_370078]
-
Omagiu, închinat lui Nicolae Ceaușescu. În aia se băgau euroii. Și mă opresc. Multiplicați dvs cu 10 tot ce-am citat până aici. Nimeni nu mi-a dat un singur telefon să mă întrebe ce aș avea de spus în legătură cu strigăturile lui Ghiță. Câte dintre televiziunile, ziarele și site-urile care au preluat cu entuziasm dezvăluirile lui Ghiță credeți că vor prelua ce-am spus eu în acest articol? Câți sperau ca din tăcerea mea în fața minciunilor înmărmuritoare să facă un
S.O. Vântu – jignit grav de S. Ghiță by https://republica.ro/s-o-vantu-jignit-grav-de-s-ghita [Corola-blog/BlogPost/337694_a_339023]