72 matches
-
într-un sat este secetă, înseamnă că acolo este o strigoaică (împiedică ploile); dacă ploua cu piatră (grindină), Dumnezeu le pedepsește pe strigoaicele care nu lasă „să ploua ploaie curată”, iar dacă plouă cu soare, se crede că una din strigoaice se mărită. Copiii care mor nebotezați; morții care în timpul vieții au facut multe rele, au fost vrăjmași; cei care mor de o moarte „grabnică” (spânzurați, înecați, împușcați, ...); bolnavii care în timpul convalescenței rămân nesupravegheați și trece peste ei o pisică sau
Strigoi () [Corola-website/Science/296924_a_298253]
-
30 noiembrie). Strigoii iau laptele de la vaci, iau mana grâului, puterea oamenilor, opresc ploile, aduc grindină și aduc moartea printre oameni și printre vite. De Sfântul Gheorghe (23 aprilie) flăcăii udă fetele pentru ca acestea să nu aibă de suferit de pe urma strigoaicelor, dar și pentru a nu se transforma în aceste făpturi. Pentru omorârea acestora, se caută mormântul celui presupus a fi strigoi și i se citește rânduiala de către preoți și i se bate în inimă un par de stejar, de tisă
Strigoi () [Corola-website/Science/296924_a_298253]
-
schița "Părlitu"' în ziarul Timpul (nr. 1771 și 1772 din 15 și 16 aprilie), la pagina literară „Popasuri”, girată de Miron Radu Paraschivescu. Debutul la 20 de ani îi dă încredere în scrisul său, publicând în continuare schițele și povestirile: "Strigoaica, Salcâmul, Calul, Noaptea, La câmp". În septembrie părăsește postul de corector la Timpul. Pentru scurt timp este angajat funcționar la Institutul de statistică. La recomandarea lui E. Lovinescu, poetul Ion Vinea îl angajează secretar de redacție la „Evenimentul zilei”. În
Marin Preda () [Corola-website/Science/297558_a_298887]
-
nenorocitul, era om de înțeles, cerca a face și pe asta“; Elena, soția Maestrului, era femeia ambiguă (mamă, iubită, soră) a lui Lucian, care acum, postum, i se oferă, fiind ținută de cele două femei angajate pentru scăldătoare: „cele două strigoaice țineau trupul întins, una de subt cap, alta de subt șale (...) el era tot numai ochi lacomi (...) Către ea, femeia goală, superbă, către măreața goliciune, cea sfîntă și păgînă, goliciune dezvelită fără smerenie, deorece acum poate conștientă de sine și
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
Ochiul unui muzeograf a analizat calitatea costumelor populare și vechimea diferitelor obiecte, dar ochiul unui vizitator a văzut dincolo de aceasta, a văzut cum, în secolul tehnologiei avansate și al informaticii mai există încă oameni mici și mari care cred în strigoaice sau în busuiocul pus sub pernă. Realitatea e dură, căci astăzi deja valențele istorico- culturale ale unei sărbători, tind spre conservatorism. E un lucru deosebit că în fiecare an Școala Normală, prin intermediul unor oameni deosebiți, readuce acea nostalgie după trecut
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
fost un prooroc, om bătrân. Se povestește că a fost pe la războaie . A fost împușcat. Necazuri. Andrei se ține de dobitoace: -Ca să nu înnădească lupii la oi. Se ține după ferirea caselor de duhuri rele, de strigoi și de strigoaice. De la Andrei nu se lucrează: -Îi zi primejdioasă. Atunci două luminițe umblă prin gânjuri (garduri de nuiele), garduri de răzlogi. Pădurea țipă, trosnește, te apucă groaza. Strigoii îs răi. Lucram la școală. Făceam curățenie. Școala asta a noastră nu-i
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
1951; Pâinea păcii, București, 1951; Noaptea de la Ipotești: două episoade, București, 1957; Cazul doctor Udrea, București, 1959; Baritina, București, 1965; ed. (Când simți cum moare vântul), București, 1972; Poezii, București, 1969; Poeme florivore, București, 1972; Starea de urgență, București, 1972; Strigoaica și casa nebună, București, 1973; Arcul biologic, Cluj-Napoca, 1974; Tout espoir sera puni, tr. Maura Barbul, Paris, 1984. Traduceri: Isadora Duncan, Viața mea, București, 1946 (în colaborare cu Geo Dumitrescu); Lehel Szeberenyi, Se urnesc munții , București, 1954 (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
așa cum credea, ci două sute de ani. Același motiv al morții sub chipul unei femei bătrâne care pune capăt aventurii eroului, îl întâlnim și aici. Un alt basm citat de L. Șăineanu în culegerea sa este basmul țigănesc Roșu împărat și Strigoaica axat pe aceeași temă a căutării tinereții fără bătrânețe și a vieții fără de moarte. Mesajul este aproximativ același. La fel și schema încercărilor. Iată conținutul: Petrică, fiul cel mai mic al împăratului Roșu pornește să se însoare "unde nu este
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cărți. Mihail Jora urmărește evenimentele muzicale, sunt realizate interviuri (de pildă, cu André Maurois) și evocări ale unor scriitori precum George Topîrceanu sau Barbu Delavrancea. În pagina literară se publică proză, aici fiind găzduite, în 1942 și în 1943, povestirile Strigoaica și Pârlitu de Marin Preda. Se includ, în traducere, și fragmente de roman (Crima din Orient-Express) de Agatha Christie. După al doilea război mondial, ziarul își păstrează principala calitate, aceea de a informa, prioritate având evenimentele politice. Articolele de fond
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290179_a_291508]
-
și izbiți, norii se sparg și revarsă apa din ei; descotorosiți de apă și spirite, se prefac În negură, ceață. Fiecare din formele norilor sunt considerate În medicina magică Încărcate de virtuți terapeutice sau morburi patogene declanșate de magicieni sau strigoaice. Mantica reprezintă prezicerea viitorului pornind de la semnele cerești, zborul păsărilor, fenomenele naturale. Tot după anumite semne, „un român știe sigur că va ploua, când: rândunica zboară pe jos, țipă păunul des și ascuțit, (... animalele sunt neliniștite și nu au astâmpăr
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
face copiii să plângă până li se strâmbă gura, sau face să le țâșnească sângele pe nas, gură și urechi), Striga (sufletul, care după 9 ani de la decesul unor oameni vine după sânge, metamorfozat În fluturele cap de mort), Vidmele, strigoaicele (fac rău copiilor și mamelor, sunt recunoscute numai de copiii gemeni până la 7 ani), Zburătorul (un fel de zmeu, care intră noaptea pe coș În casele oamenilor, sub formă de șerpe cu pară de foc, și chinuiește pe femei, care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Eugen Simion, București, 2001-2003; Mara. Din bătrâni. Luca. Manea, îngr. și pref. Constantin Mohanu, București, 2003; Moara cu noroc. Popa Tanda. Budulea taichii, îngr. și pref. Constantin Mohanu, București, 2003; Traduceri: Bret Harte, Prietenul meu Vântură-Țară, Sibiu, 1886; N. V. Gogol, Strigoaica, Sibiu, 1886, Vecinii, Sibiu, 1886; Rudolf Stratz, Scumpă țară, pref. trad., București, 1917. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, I, 227-231; Maiorescu, Critice, III, 272-273; Negruzzi, Junimea, 298-303; Aderca, Contribuții, I, 199-204; Constantinescu, Scrieri, IV, 595-605; Perpessicius, Opere, II, 54-57; Olimpiu Boitoș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
beie din zăr, că pe urmă se întinde laptele și se face albăstriu. Strigoi Dacă o mamă a avut șese fete dupăolaltă și toate trăiesc, și a șaptea oară a căpătat iarăși o fată, cea de pe urmă trebuie să fie strigoaică. Se crede că dacă la o casă sînt șapte feciori sau șapte fete unul din ei sau ele trebuie să fie strigoi sau strigoaică. Dacă un copil înțărcat suge țîța mamei sale pe furiș la o săptămînă după înțărcare, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăiesc, și a șaptea oară a căpătat iarăși o fată, cea de pe urmă trebuie să fie strigoaică. Se crede că dacă la o casă sînt șapte feciori sau șapte fete unul din ei sau ele trebuie să fie strigoi sau strigoaică. Dacă un copil înțărcat suge țîța mamei sale pe furiș la o săptămînă după înțărcare, apoi acel copil, după moartea lui, se face strigoi. Copilul care se naște cu căiță pe cap se crede că după moarte se va face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nimene nu le poate lua mana. Să arunci totdeauna o mînă de lapte pe vacă, ca să nu-i ieie nimeni mana. Apa cu care se clătește donița după ce s-a deșertat laptele dintr-însa se toarnă pe gunoi, c apoi strigoaicele nu pot lua mana vacilor. Vacilor nu li se dă nume, ca fermecătoarele să nu știe numele și să nu le poată lua laptele. Se crede că este bine a se scula în ziua de Sf. Gheorghe înainte de răsăritul soarelui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu baligă de-a ei. în presara Sf. Gheorghe se pun pe tomurluciul* porților și portițelor, apoi pe la grajduri, brazde cu iarbă verde și crengi de răchită, crezîndu-se că, făcîndu-se astfel, apoi ielele nu pot lua mana vaci lor, iară strigoaicele nu pot strica somnul copiilor, visul fetelor și norocul flăcăilor. Dacă cineva cu farmece îți ia laptele de la vacă, apoi ia un brostac*, pune-l într-o oală cu urina vacii, pripește-l pe lîngă foc, că cel ce ți-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe lîngă foc, că cel ce ți-a luat laptele vacii vine afară și-ți spune. Cînd fată o vacă, nu se împrumută nimic din casă, ca să nu se poa tă lua mana vacilor. Româncele ce voiesc ca vrăjitoarele și strigoaicele să nu ieie mana de la vacile lor înconjură în noaptea spre Sf. Andrei vacile, mai 367 ales pe cele mulgătoare, cu mac, după cum merge soarele, și, înconjurîndu-le, presură sămînță tot de mac pe jos împrejurul lor. Dacă se înfierbîntă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în foc o potcoavă de cal găsită, se pune în doniță și apoi se toarnă apă și se clătește cu dînsa donița; nu este pericol ca cineva să mai ieie mana de la vacă. Se crede că de la o vacă neagră strigoaicele nu pot lua laptele. Cînd fată o vacă întîi, e bine să-i dai din corasla ei pe apă, să aibă lapte ca izvorul; apoi vii de la pîrîu cu apă și cu nisip. Vacilor care se sîngeră să li se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
petrec conform planului celor două. Simina stăpânește, ca și Christina, tehnica seducției. Ea nu este numai mesagera vampirei, ci se pare că devine chiar Christina însăși. Viața și moartea se înfruntă prin două grupuri de personaje. Moartea este reprezentată de strigoaica domnișoară Christina și aliații ei : Simina, doamna Moscu, vizitiul și caii de la rădvan, fantome ca și stăpâna ei. Viața este reprezentată de Egor și aliații lui : Nazarie, doctorul și, în final, țăranii din sat. Egor și Sanda aparțin alternativ celor
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Contemporanul” o publicație citabilă în istoria disciplinei. De pildă, cerința culegerii fidele, riguroase a folclorului este meritorie, ca și tipărirea de literatură populară din toate provinciile românești. Ceea ce publică el însuși (Cântece și obiceiuri la nunți, Despre strigoi, strige sau strigoaice ș.a.) conține exemplificări interesante, dar comentariul, ideologizat, exclusivist, tinde să demonstreze doar caracterul de clasă, locul luptei sociale în folclor etc. N. este pretutindeni un susținător îndărătnic și pătimaș al pozitivismului și al determinismului social în artă (Direcția urmată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
componența ibrișinului. Atunci când recluziunea include moartea aflată de comunitate, fata inițiată refuză întoarcerea în planul social, din cauza statutului ei superior: „Dacă mă-ntorc îndărăt lampărățîia noastră, atuncea rîde lumea toată dă noi. Ce zîce? Am murit, și-am înviat, sun strigoaică, mănîn lumea!”. Inițierea în care se intră odată cu moartea simbolică trebuie continuată cu traseul ritual, animat de prezența feciorului ales. Ocupațiile rituale. Torsul și țesutul - valori cosmogonice În timpul izolării inițiatice fetele dobândesc puteri magice preluate direct din spațiile sacre în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
își luase rămas bun de la lumea celor vii în via lumină matinală? Nu crede în fantome, dar atâtea coincidențe ajung să te surprindă. Și sunt deja două, dacă nu trei roșcate care dau târcoale pe aici: cea care se scălda, strigoaica și fiica doamnei Segal care doarme pesemne la etaj, dacă nu cumva prima și ultima nu sunt una și aceeași persoană. O clipă, o bănuie pe doamna Segal că joacă un joc ciudat al cărui scop îi scapă, dar nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în râs, dându-și capul pe spate: "Nu eram eu, dacă asta vrei să spui!" Atunci, cine era? Nu sunt pe aici alte femei care să aibă o asemenea coamă magnifică!" "Nu știu, dar nu eram eu." " Nu rămâne decât strigoaica de care îi e frică mamei dumitale. Și ea avea părul roșu, mi-a spus doamna Segal." " Da, e adevărat, dar spre deosebire de mama, eu nu cred în fantome. Lucrez într-un spital, știu din ce e făcut omul și ce
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
par a se adăpa pe de-a-ntregul de la izvoarele antichității"*. Trecând în revistă batalionul ușor și aurit al zeițelor legendare, Lado și Mano, Zînele, Doina, pe care o deifică, Drăgaica, o Ceres valahă, Stafia, păzitoarea ruinelor, Frumoasele, nimfe aeriene, Miazănoapte, Strigoaicele, Ursitele, Legătura, el conchidea cu îndreptățire: "Transmise din generație în generație, păstrate din teamă, respectate aproape ca și cultul, superstițiile popoarelor sunt, poate, arhivele lor cele mai vechi"**. Sunt în firea românească aceste drăgălășenii ațâțătoare care caracterizează doina, aceste mici
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]