72 matches
-
secret și mi-ar plăcea să-l descoperim și noi. Cred că e pe aici pe aproape dar ai auzit ce spunea bunica; doar strigoii reușesc să-l vadă. Noi nu putem dacă nu suntem strigoi și trebuie să pândim strigoaica fără ca să ne vadă, să vedem pe unde intră ea pe lumea cealaltă și pe unde iese. -Așa e! Dar cum facem? Cred că ea intră noaptea, ca să nu o vadă lumea. Ar trebui să nu dormim noaptea și să
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
să nu dormim noaptea și să stăm la pândă. Mama n-o să ne lase să ieșim noaptea. -Ieșim când doarme mama. Dar crezi că ar fi bine să-i spunem și Mixandrei să vină cu noi pe lumea ailaltă după strigoaică? Ionică răspunse repede: -Nu, nu! Trebuie să aflăm doar noi amândoi secretul! E mai bine așa, că dacă află toată lumea nu e bine, își dă seama strigoaica și ne pedepsește. Știi ce m-am gândit eu? - Ce? Hai să o
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
să-i spunem și Mixandrei să vină cu noi pe lumea ailaltă după strigoaică? Ionică răspunse repede: -Nu, nu! Trebuie să aflăm doar noi amândoi secretul! E mai bine așa, că dacă află toată lumea nu e bine, își dă seama strigoaica și ne pedepsește. Știi ce m-am gândit eu? - Ce? Hai să o întrebăm pe mama, dacă noi nu suntem niciunul strigoi! Poate ne-am născut vreunul din noi cu tichie și atunci, am putea găsi drumul singuri. - Hai să
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
așezat pe același comănac amândoi și Ionică mi-a zis cu voce scăzută: - Ai auzit ce a zis mama? Nu suntem niciunul strigoi, că nu ne-am născut cu tichie. - Am auzit! Păcat! În cazul acesta, va trebui să pândim strigoaica și o să fie cam greu, dacă va trebui să o urmărim și noaptea. Mi-e teamă că ne va vedea mama când vom ieși afară și nu ne va mai scăpa din ochi. Eu zic să-l întrebăm întâi pe
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
dacă-l rugăm amândoi, cred că el ne va lămuri secretul. - Da! Cred că e bine să încercăm! El ne răspunde mereu bine la întrebări și nu ne ceartă deloc. Apoi, mie noaptea mi-e frică să merg la casa strigoaicei și să o urmărim. Are un câine și dacă-l lasă dezlegat ne latră și ne și mușcă. Ziua îl leagă, însă noaptea îi dă drumul. Mi-a spus mie Dan al lui nea Mitroi ieri, când am fost cu
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
cu bunătate și ne-a alintat pe cap cu mâinile sale mari și bătătorite de muncă, însă atât de plăcute și ne-a întreabat: - De unde v-a venit ideea asta? Ionică îi răspunde: - Azi ne-a deocheat Băzgoaica, care e strigoaică. A venit bunica Gherghina și ne-a descântat de deochi iar noi, ne-am făcut bine imediat, după ce ea ne-a dat să bem apă descântată și ne-a mânjit cu cărbuni și cu descântec pe frunte și la buric
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
lumea cealaltă când mor, să ia alți oameni cu ei. Noi atunci ne-am gândit, că strigoii trebuie să știe o potecă secretă pe unde pot să treacă așa ușor dintr-o lume în alta și am vrea să pândim strigoaica, ca să aflăm drumul pe unde trece ea spre tărâmul celălalt. Vrem să ne ducem și noi să vedem tărâmul celălalt. Dacă-l găsim, poți să vii cu noi și matale! Tata s-a pus pe râs și ne-a strâns
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
e vie și nu știe nici o cale ca să ajungă pe tărâmul celălalt, care există doar în povești. Alea, ce ați auzit voi despre strigoi sunt niște superstiții băbești. Nu există strigoi și dacă ea deoache, nu însemnă deloc că e strigoaică. E o femeie normală, ca noi toți. Voi ați înțeles greșit. Lumea cealaltă poate fi văzută doar de sufletul oamenilor, după ce pleacă în cer pentru totdeauna, când ei mor și nu a văzut nici un om de pe pământ, până acum, acea
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
petrec conform planului celor două. Simina stăpânește, ca și Christina, tehnica seducției. Ea nu este numai mesagera vampirei, ci se pare că devine chiar Christina însăși. Viața și moartea se înfruntă prin două grupuri de personaje. Moartea este reprezentată de strigoaica domnișoară Christina și aliații ei : Simina, doamna Moscu, vizitiul și caii de la rădvan, fantome ca și stăpâna ei. Viața este reprezentată de Egor și aliații lui : Nazarie, doctorul și, în final, țăranii din sat. Egor și Sanda aparțin alternativ celor
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
1951; Pâinea păcii, București, 1951; Noaptea de la Ipotești: două episoade, București, 1957; Cazul doctor Udrea, București, 1959; Baritina, București, 1965; ed. (Când simți cum moare vântul), București, 1972; Poezii, București, 1969; Poeme florivore, București, 1972; Starea de urgență, București, 1972; Strigoaica și casa nebună, București, 1973; Arcul biologic, Cluj-Napoca, 1974; Tout espoir sera puni, tr. Maura Barbul, Paris, 1984. Traduceri: Isadora Duncan, Viața mea, București, 1946 (în colaborare cu Geo Dumitrescu); Lehel Szeberenyi, Se urnesc munții , București, 1954 (în colaborare cu
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
le sfinți. De Sf. Gheorghe, ei presară macul împrejurul grajdului și al vacilor, spunând : „Până a strânge tot macu’ să nu poată intra strigoaia la vaci în grajd” (150). Practici similare sunt atestate la țăranii din Bucovina (12, p. 77). Strigoaicelor, zic țăranii, „le place macul” (162, p. 186). Pentru ca spiritele rele, vântoasele/frumoasele (în Moldova) și halele (în Banat), să nu ia mana vacilor și vlaga pruncilor, țăranii își protejează animalele și copiii cu pelin (Artemisia absinthium) și odolean (Valeriana
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o situație materială precară, precum acea ciobăniță în vârstă din Aiud, acuzată de vrăjitorie în 1683427), din femei singure ori căsătorite (ca acea jupâniță Neacșa, soția lui Ion Logofătul, acuzată de nepoata ei, nevasta popei Badea, că este „vrăjitoare și strigoaică” și că „îi otrăvea pe fiii popei”; pe reclamanți - aflăm din hrisovul dat de Mihnea Turcitul în 1586 - pâra i-a costat moștenirea 428) se îndreptau spre practici magice acute. Mereu în campanie diabolică și cu auxiliari specifici: despre o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Eugen Simion, București, 2001-2003; Mara. Din bătrâni. Luca. Manea, îngr. și pref. Constantin Mohanu, București, 2003; Moara cu noroc. Popa Tanda. Budulea taichii, îngr. și pref. Constantin Mohanu, București, 2003; Traduceri: Bret Harte, Prietenul meu Vântură-Țară, Sibiu, 1886; N. V. Gogol, Strigoaica, Sibiu, 1886, Vecinii, Sibiu, 1886; Rudolf Stratz, Scumpă țară, pref. trad., București, 1917. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, I, 227-231; Maiorescu, Critice, III, 272-273; Negruzzi, Junimea, 298-303; Aderca, Contribuții, I, 199-204; Constantinescu, Scrieri, IV, 595-605; Perpessicius, Opere, II, 54-57; Olimpiu Boitoș
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
în martie, schița Pârlitu’. Amintindu-și de acest debut, Miron Radu Paraschivescu va spune că numai faptul de a-l fi publicat pe P. i-ar da dreptul de a intra în istoria literaturii române. Tânărul mai semnează aici povestirile Strigoaica, Calul, Salcâmul, Noaptea, La câmp. Cele mai multe vor intra în volumul de debut Întâlnirea din Pământuri (1948). Citește în cenaclul Sburătorul, și ceea ce citește îi place lui E. Lovinescu. „Are talent, are talent”, ar fi zis criticul. Încurajat, tânărul revine cu
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Contemporanul” o publicație citabilă în istoria disciplinei. De pildă, cerința culegerii fidele, riguroase a folclorului este meritorie, ca și tipărirea de literatură populară din toate provinciile românești. Ceea ce publică el însuși (Cântece și obiceiuri la nunți, Despre strigoi, strige sau strigoaice ș.a.) conține exemplificări interesante, dar comentariul, ideologizat, exclusivist, tinde să demonstreze doar caracterul de clasă, locul luptei sociale în folclor etc. N. este pretutindeni un susținător îndărătnic și pătimaș al pozitivismului și al determinismului social în artă (Direcția urmată de
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
fie acceptat coproprietar al prăvăliei. Refuzând, sub cuvânt că băiatul trăiește, văduva ia contact cu toți cei năpăstuiți de omul infernal și, la momentul oportun, împinge pe unul dintre ei, un fel de duh al pustiei, Alimandru, soț al unei „strigoaice”, să-l împuște. Istorisirea curge sobru, într-un climat de existență ardelenească patriarhală, fără pitoresc și, în genere, fără descripție, ritmată de patru „întâmplări”, ultima constând în revederea de către narator a lui Alimandru - între timp întemnițat, la cincisprezece ani după
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
să ajute babei s-o aducă în fire. Sia dispăruse și se întorsese abia seara, târziu, pe furiș iar. Când a doua zi Lina cercase să zbiere la ea, nu avusese putere și nici nu vrea să moară pentru o "strigoaică", cum îi zicea acum. îi spusese numai să plece din casa ei, uitând chiar pe Lică. Intervenise însă Rim ca pacificator, cu demne cuvinte de milă pentru fata orfană, "părăsită de un tată vagabond și de o mamă necunoscută". Argumente
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de ani, lovit de două ori; De voi stîrniți inima-acestor fiice Tatălui contra, nu vă bateți joc De mine-atîta, încît să-ndur smerit; M-atingeți cu o nobilă mînie, Și armele femeii, stropi de apă, nu-mi Păteze-obrajii de bărbat. Strigoaice, M-oi răzbuna pe voi în așa chip, Că-ntrega lume va... Voi face-asemeni lucruri, Care, eu încă nu știu, dar vor fi Teroarea pe pămînt! Voi credeți c-am să plîng; Nu n-am să plîng. Tot dreptul am să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
beie din zăr, că pe urmă se întinde laptele și se face albăstriu. Strigoi Dacă o mamă a avut șese fete dupăolaltă și toate trăiesc, și a șaptea oară a căpătat iarăși o fată, cea de pe urmă trebuie să fie strigoaică. Se crede că dacă la o casă sînt șapte feciori sau șapte fete unul din ei sau ele trebuie să fie strigoi sau strigoaică. Dacă un copil înțărcat suge țîța mamei sale pe furiș la o săptămînă după înțărcare, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăiesc, și a șaptea oară a căpătat iarăși o fată, cea de pe urmă trebuie să fie strigoaică. Se crede că dacă la o casă sînt șapte feciori sau șapte fete unul din ei sau ele trebuie să fie strigoi sau strigoaică. Dacă un copil înțărcat suge țîța mamei sale pe furiș la o săptămînă după înțărcare, apoi acel copil, după moartea lui, se face strigoi. Copilul care se naște cu căiță pe cap se crede că după moarte se va face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nimene nu le poate lua mana. Să arunci totdeauna o mînă de lapte pe vacă, ca să nu-i ieie nimeni mana. Apa cu care se clătește donița după ce s-a deșertat laptele dintr-însa se toarnă pe gunoi, c apoi strigoaicele nu pot lua mana vacilor. Vacilor nu li se dă nume, ca fermecătoarele să nu știe numele și să nu le poată lua laptele. Se crede că este bine a se scula în ziua de Sf. Gheorghe înainte de răsăritul soarelui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu baligă de-a ei. în presara Sf. Gheorghe se pun pe tomurluciul* porților și portițelor, apoi pe la grajduri, brazde cu iarbă verde și crengi de răchită, crezîndu-se că, făcîndu-se astfel, apoi ielele nu pot lua mana vaci lor, iară strigoaicele nu pot strica somnul copiilor, visul fetelor și norocul flăcăilor. Dacă cineva cu farmece îți ia laptele de la vacă, apoi ia un brostac*, pune-l într-o oală cu urina vacii, pripește-l pe lîngă foc, că cel ce ți-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe lîngă foc, că cel ce ți-a luat laptele vacii vine afară și-ți spune. Cînd fată o vacă, nu se împrumută nimic din casă, ca să nu se poa tă lua mana vacilor. Româncele ce voiesc ca vrăjitoarele și strigoaicele să nu ieie mana de la vacile lor înconjură în noaptea spre Sf. Andrei vacile, mai 367 ales pe cele mulgătoare, cu mac, după cum merge soarele, și, înconjurîndu-le, presură sămînță tot de mac pe jos împrejurul lor. Dacă se înfierbîntă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în foc o potcoavă de cal găsită, se pune în doniță și apoi se toarnă apă și se clătește cu dînsa donița; nu este pericol ca cineva să mai ieie mana de la vacă. Se crede că de la o vacă neagră strigoaicele nu pot lua laptele. Cînd fată o vacă întîi, e bine să-i dai din corasla ei pe apă, să aibă lapte ca izvorul; apoi vii de la pîrîu cu apă și cu nisip. Vacilor care se sîngeră să li se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]