84 matches
-
nervos" (Sîngele hristic): "Ei pîinea cea trupeasca o mănîncă, băură vinul cel nervos;" ("They eat the fleshly bread, they drank the nervous wine;"). În viziunea lui Blake, "vinul" istoriei, care curge prin filtrul teascului/ războiului-tiparniței/ Cuvîntului (că manifestări ale "caii strimte" despre care se vorbește în Noul Testament: Matei 7,14: "îngustă este calea care duce la viață"), la nivel simbolic, este astfel transformat de Hristos în sîngele nemuririi, viața veșnică. 134 "The Marriage of Heaven and Hell", 14 (BCW: 154) ("omul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care duce la viață"), la nivel simbolic, este astfel transformat de Hristos în sîngele nemuririi, viața veșnică. 134 "The Marriage of Heaven and Hell", 14 (BCW: 154) ("omul s-a-nchis pe șine, pîn' ce va vedea lucrurile toate prin strimte crăpături ale cavernei sale"). 135 All Religions are One (BCW: 98): "the forms of all things are derived from their Genius, which by the Ancients was call'd an Angel & Spirit & Demon." 136 "Annotations to Șir Joshua Reynolds's 'Discourses
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 29. 240 Vala, IV, 180-83. 241 Ibid., IV, 170-173. 242 Prin Eno, fiica a lui Beula, care face ferestre înspre Răi (Eden) în fiecare an. Există o legătură organică între Veșnicie și Creație, ferestrele sînt "porțile strimte" despre care vorbește Lovinescu, sînt căile de acces spre atemporal, sînt punctele de vortex prin care, dacă se trece, devin circumferințe-lumi ce țin de alte (hiper)dimensiuni. 243 Vala, ÎI, 38. 244 Jakob Böhme, Aurora, p. 223. 245 Mircea Eliade
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de aur sau argint; credem că la Blake "icul" este un fel de principiu al disocierii/diferențierii/deschiderii (chiar a vidului) (un solve alchimic), prin medierea căruia devine posibilă căderea entităților (în speță Luvah și Vala) ce trec prin "porțile-muchiile strimte", creîndu-și spații inferioare (spațiile căderii). Mai tîrziu se va vorbi despre "icuri și drugi", ultimii fiind tocmai "zăvoarele" (principiile de închidere/fuzionare) ce se trag în urmă entităților după părăsirea unui plan superior (un coagulă alchimic). 33 (I, 420) stînci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
stat acesta/ Să-și strîngă aripile și să cadă/ Pe-aridă față Lumii cei rotunde./ Cu lanțuri lungi de diamant și cuie/ De diamant ei îmbinară totul,/ Prea mult, o, mult prea mult să dăinuiască!/ Făcuseră că într-un spațiu strimt/ Hotarul Lumii ăsteia să treacă/ Pe lîng-al Cerului empyrean,/ Aflîndu-se la stînga Iadul, cu/ Genune lungă despărțit de ele." 65 (ÎI, 103) Principii discordante-ale Iubirii și-ale Urii: Blake reia teoria lui Empedocle despre originea universului: forțele universale eterne opuse
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Informațiile transmise în scrisoare judelui sas al Brașovului, Johannes Benkner, se referă la campania lui Soliman al II-lea contra Ungariei. Textul cuprinde detalii despre mișcarea flotei otomane pe Dunăre, despre dificultatea trecerii prin zona Porților de Fier („locul cela strimtul”) și despre intenția lui Soliman de a cuceri Transilvania trecând prin Valahia. Alte știri se referă la incursiunile de jaf, îngrijorătoare și pentru Neagoe Basarab, proiectate de Mehmed-beg, sangaciul Nicopolei, căruia sultanul îi dăduse „slobozenie” de a intra în Țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289579_a_290908]
-
Mircea cel Tânăr, o au înfrumusețat și au zugrăvit. Iară când au fost acum în zilele bl(a)gocestivului și creștinului domnŭ Ștefan Cantazino voievod, domniia sa pentru podoaba aceștii sf(i)nte beserici, au deșchisŭ ușa, fiind fost foarte strimtă, făcându-o de piatră precum se véde și o au înfrumusețat atăt pe dinlăuntru cu frumoase icoane și podoabe, căt și pe dinafară precum se véde, întru slava marelui și atotțiitoriului Dumnezeu și întru pomenirea a lui, a părinților și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
amenință să se prăbușească, să-l strivească sub povară ei: peste zi, Hanta hrănește presă hidraulică, dar seară, cînd vine acasă, uriașă bibliotecă recuperată devine ea o simbolică presă hidraulică gata să-l devoreze. Culcat pe spate, în patul sau strimt, Hanta privește în sus și împrejur stiva de cărți oricînd pregătită să se prăbușească asupra lui, ca o sabie a lui Damocles ordonînd revanșa rîndurilor distruse în fălcile mașinii. Deși salvează zilnic o carte, și în felul acesta garantează supraviețuirea
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
pe Antonio și Sebastian. Nu e vorba de o ironie ieftină, nici n-are cum. E un adevăr. E ceea ce se întîmplă în acel moment. Miranda alege Lumea nouă. Și Prospero o alege. Căci nu-i mai ajunge nici "regatul strimt al bibliotecii", nici magia prin care l-a dominat, fiind totodată dominat. Și-și îngroapă cartea. Prospero revine în Milanul sau (cuvîntul e în text, iar sublinierea în spectacol), unde chiar dacă urmează să citească (lăsînd să domneasca generația tînără, cum
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
nespectaculoase, ajungînd indistincte. Poetul nu mai vrea să le descifreze, preferînd lăsarea lor în uitare. Poemul amintit sugerează, discret, aceasta perfida sucombare : „N-avem prerii/pe care să feliem seară un soare uriaș - peste tot ochiul se oprește în marginea strimta a cerului,//se duce sedus de ochiul de ciclop/al unui lac. ?ara noastră neîngrădita/e doar mlaștină care se usucă încet/între două priviri ale soarelui.” (}ara mlaștină, p. 19). Chiar și un text liric precum Moartea unui naturalist
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
scrupule" atunci ce să mai spunem de alte climate ale unor mai mult sau mai putin marchizi în derivă, nu numai cu pantalonii suflecați din pricini naturale dar chiar înlocuindu-si pantalonii cu fuste dintre cele mai scurte și mai strimte. Dar pe mine, personal, confesiunile pline de cinism "mălasărece". Adică, rămîn cu ochii închiși. Sub pleoape, am lumea mea. Cinism, adică lovitură sub centură aplicată celuilalt. Ce poetese sau prozatoare și-au pierdut mințile, dînd în celălalt? Tocmai această neputința
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
Greoi, însemn în catastif cuvinte Să nu le uit! Sleit, apă și linte Mănînc, departe tapițerii ținte Bat în mătasa după-amiezii sfinte. Și-o clipă mintea-n muzici se înmoaie... Apoi aud tablele zvîrlite la gunoaie. Aerul cade-n pîlniile strimte. N-am pic de franj. Roua de-a dura minte. Trec razele prin geam și-mi înconvoaie Sufletul, crin teșit într-o odaie - Și-s giugiulit obraznic de o droaie De fluturi. Doamne, dă-mi un înger blînd Să mă-nsoțească
Scrisoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15982_a_17307]
-
dezvelit din plăpumi brodate-n aur cald Și că din întîmplare topit, oh!, ici și colo, De cîte-o alunița, de cîte-un vînat fald De carne rușinata ce-mi murmura: ador-o! Plecau s-aducă ceaiuri din Chină melcii-paji Prin coridoare strimte, odăi întortocheate Și îți suflau în roua paloarea din obraji Elfi cu trompete-nguste sub flamurile lațe. Iar eu, purtat de-o mîna de-azur, cerșeam întruna Să-ți mingii sînii proaspeți și mai rotunti că luna...
Ca un răsfăț anume era trezitul tău… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6666_a_7991]
-
varsă Rîul Doamnei Și murmură pe ape copilăria mea, Ca Negru-vodă, care descălecînd venea, Mi-am ctitorit viata pe dealurile toamnei. Prin viile de aur ca banii dintr-o salbă, Pe al colinei mele împodobit pieptar, Închis-am fericirea în strimtul ei hotar De nuci bogați în umbră, umbrind o casă albă. (Ctitorii). În contextul poeziei românești de după Primul Război Mondial, poezie ce descoperise cu încîntare modernismul de ultimă oră și febricita la ideea europenizării, strofele de mai sus sunau, concomitent
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
ani în urmă. Mă dusese prin galerii, îmi arătase oamenii, fumaserăm împreună în locurile amenajate, toți se mirau că mă văd, si ca, ce, altă treabă mai bună n-aveam?... În cele din urmă, inginerul se vîrîse într-un tunel strimt, ca o conductă cu diametrul de 60-80 de cm., făcîndu-mi de acolo semn cu capul să-l urmez. Aveam de mai înainte unele semne că sufeream de claustrofobie. De data aceasta, mă încredințasem că ceva nu era în regulă, - mă
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
care au avut destul material ca să ajungă pînă la gleznă au pantalonii evazați, de parcă le-a greșit cineva cusătura. Totul atîrnă pe muritorii nespus de ciudați pe care ii contemplă uluit parizianul nostru sau, dimpotrivă, totul este peste măsură de strimt și de îngust, părînd lipit cu clei de piele, de căpătat ori făcut din sărăcie, lăsînd la vedere diferite părți intime ale trupului, burice și umeri, dar mai ales degete de la picioare și călcîie. Tînărul, obișnuit a săruta minutele înmănușate
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
de versul shakespearean "mai puternic că îmbrățișarea mării"... Fiecare e liber să descopere în acest "film simplu", plin de grație și de elan, un sîmbure dur, rezistent în veacuri: relația Artist-Putere, raportul Talentului cu sine însuși, misterul artei. În lumea strimta a realului colcăie - înainte de a intra, transfigurate, în lumea infinită a artei - crimă, gelozia, suspiciunea, invidia, loialitatea, moartea, inspirația, lăcomia, răzbunarea, si, peste toate, iubirea, singura care poate transforma un "poet fără cuvine" într-un poet genial. Cum? "E o
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
construit prin excelență din efecte ale liniei. Nu ne va surprinde deci prezenta foarte activă a unor termeni că dunga sau dîra: "Departe, pește lac, într-o ceață violeta, o dunga de frunze ruginițe" (Ț. Arghezi, Senar...); Prin noaptea ulițelor strimte alergau ochi mînioși de facle, lăsînd dungi și scîntei roșii în urmă" (M. Sadoveanu, Șoimii). Zborul unei porumbițe, la St. Petica, este perceput în aceeași manieră: În umbră trupu-i pare o dunga luminată/ Ce urca vecinic albă, frumoasa solitara,/ Sub
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
uman, prin fragmente memorialistice, de jurnal și corespondență sau prin mărturiile celor care l-au cunoscut. Volumul trebuie citit în întregime: secțiunile lui se completează strîns iar ilustrațiile numeroase te ajută să cunoști personajul și destinul sau sub vremi. În strimtul spațiu de aici nu putem decît să vă incitam să o faceți, dîndu-vă cîteva mostre din uimitoarea libertate de gîndire a lui vasile Băncilă, în plină teroare comunistă, din curajul de a pune pe hîrtie adevărul lui exploziv, pentru care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
o ușă turnantă. Trecu prin ea într-un coridor îngust, numai un pic mai lat decât trupul ei. Ștergea mereu pereții cu umerii și avea un sentiment tulburător de claustrare, o senzație clară că se află într-un spațiu prea strimt pentru a fi confortabil. Și nu era vorba numai de o senzație fizică. Aceasta se afla și în mintea ei, legată de teama de spații închise, într-un fel asociată cu toate lucrurile necunoscute care i se puteau întâmplă unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
cimitir se însorea ca o broască râioasă la ultimele zile ale lui Brumar. Acolo brațele crucilor îi opreau în număr atât de mare, încît curând întregul cimitir era îmbrăcat în dantelă de ață de mătase. Sub țărână, în căsuțele lor strimte de brad, morții flămânziseră. De patruzeci de zile nu mai fuseseră pomeniți în biserică, unde preotul bătrân ședea și plângea între icoane ca un navigator într-o corabie șubredă, de tot atâtea zile colacii și coliva și orezul cu lapte
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
din puternicul aparat bucal și rotindu-și aripile ca niște ventilatoare. I-am spus că mă duc să mă plimb, m-am îmbrăcat și am ieșit în căldura orbitoare de afară. Cămășile mele cu mânecă scurtă îmi erau mereu prea strimte la umeri, așa încît făceau niște cute mari, oblice, în față, care-mi scobeau pieptul mai mult decât era scobit în realitate. Venit de la răcoarea apartamentului, începeam să transpir instantaneu, în boabe mari care-mi picurau de pe părul de la subțiori
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
înaintat, somnambulic, spre curtea de beton. Un singur bec chior, portocaliu-roșiatic, lumina spectral curtea. Totul a fost ca în vis. Am văzut tronul cu acel vas ruginit deasupra, groapa, micul pod de ciment de peste ea, dând spre intrarea zidită. Totul strimt, cenușiu, apăsător, cu umbre nete și ascuțite, în tăcere și-ntr-un fel de putere ascunsă, latentă, mitică. O scară de incendiu prinsă în inele de fier își arunca umbra de mileu pe zidul clădirii miliției. Frunzișul unui plop se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
priviri, Casa. Casa cea veche și dragă, uitată și reamintită atât de des, casa din mijlocul minții mele. Când am văzut cu adevărat, dincolo de grilajul strâmb de fier forjat, curtea în formă de U, mi s-a părut neașteptat de strimtă. În amintiri, în vis și-n amintirile din vis era altfel, vastă și forfotitoare de lume. De fapt, n-avea mai mult de șase-șapte metri lărgime. Jumătate din suprafața ei netedă și-nsorită era ocupată de un Mercedes albastru, de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu bucurie. Intrară printr-o poartă neagră, lustruită și cu un număr de alamă la-năl-țimea ochilor. Mioara trecu înainte și, mișcîndu-și grațios fundul de o rotunjime delicioasă, urcă pe scara cu balustradă metalică, urmată de tânăra ucenică. Un hol foarte strimt, doar cu o canapea și o măsuță pe care se afla o tavă de aramă bătută, avea în capătul opus scării o singură ușă, încuiată și ea, cu un geam oval având de partea cealaltă perdeluță roză. Mioara descuie și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]