199 matches
-
crescută (peste 4 mitoze per 10 câmpuri), nucleoli proeminenți. De obicei, prezintă zone de hemoragie, necroză, modificare mixomatoasă și invazie vasculară sau stromală [15]. Tumorile fibroase pleurale localizate maligne sunt formate din patternuri de celule fusiforme sau grăsoase într-o stromă colagenoasă densă. Aspect imunohistochimic Nu există diferențe între tumorile benigne și cele maligne, fiind CD 34 și vimentin pozitive [3, 16]. Tumorile maligne pot apare de novo sau prin transformarea tumorilor benigne și sunt asociate cu mutația p 53 [20
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
principal de vena porta și în mică măsură de arteră hepatică [33]. Această explică de ce nodulii de regenerare nu captează substanță de contrast în faza arterială la RM [32,34]. Întrucât sunt formați din proliferări ale hepatocitelor normale, înconjurate de stroma fibroasa, în general, nodulii de regenerare nu pot fi diferențiați în achizițiile T1 și T2, fiind în izosemnal cu parenchimul hepatic [35] (fig. 63). Rareori acești noduli apar în hipersemnal T1, din cauza conținutului de lipide, proteine sau cupru [36,37
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
calitative a tumorii, moment în care capacitatea de proliferare este dublată de dezvoltarea potențialului de invazie locală și de metastazare la distanță. Celulele endoteliale ale vaselor gazdei sunt inițial stimulate să degradeze membrana bazală a endoteliului, apoi să migreze în stroma perivasculară și să formeze mugurele vascular. Acesta se extinde și ia o formă tubulară, din care se va dezvolta rețeaua circulatorie. Atunci când celulele endoteliale părăsesc vasul parental, au loc procese de migrare și de degradare a matricei extracelulare, similare celor
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
Invazia locală este rezultatul unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea și fixarea celulelor, prezentându-se sub două forme, membranele bazale și stroma interstițială. Structural, matricea extracelulară este formată din fibre de colagen de tip IV și V, ce se organizează sub forma unei rețele tridimensionale, într-un mediu compus din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul de tip
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
calitative a tumorii, moment în care capacitatea de proliferare este dublată de dezvoltarea potențialului de invazie locală și de metastazare la distanță. Celulele endoteliale ale vaselor gazdei sunt inițial stimulate să degradeze membrana bazală a endoteliului, apoi să migreze în stroma perivasculară și să formeze mugurele vascular. Acesta se extinde și ia o formă tubulară, din care se va dezvolta rețeaua circulatorie. Atunci când celulele endoteliale părăsesc vasul parental, au loc procese de migrare și de degradare a matricei extracelulare, similare celor
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
Invazia locală este rezultatul unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea și fixarea celulelor, prezentându-se sub două forme, membranele bazale și stroma interstițială. Structural, matricea extracelulară este formată din fibre de colagen de tip IV și V, ce se organizează sub forma unei rețele tridimensionale, într-un mediu compus din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul de tip
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
fără a avea o capsulă adevărată din țesut conjunctiv. Microscopic se observă o proliferare de celule Schwann și de celule perineurale în proporție egală, ce nu sunt așezate în palisadă. Microscopia electronică relevă celule alungite, axoni mielinizați și nemielinizați (rar), stromă colagenică extensivă. Apare la vârsta de 20-50 ani, mai puțin la bolnavii cu neurofibromatoză. Topografia tumorii este variabilă: nervii cutanați, sau profunzi și viscerali (în boala Recklinghausen). Asocierea cu boala Recklinghausen realizează neurofibroame plexiforme și neurofibroame multiple (10%). Degenerarea malignă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
țesuturi, determinându-se la pH-ul activității lor maxime. Distribuția intracelulară a enzimelor este foarte complexă. Lipozomii conțin hidrolaze, dar nu conțin enzime oxidative sau lipază, care au acțiune distructivă asupra membranei lor lipoproteice. În mitocondrii, se găsesc localizate în stromă enzimele care acționează în ciclul Krebs. Peroxidaza se găsește atât în membrana celulozică a celulelor, cât și în sucul vacuolar. Catalaza se găsește în nucleu, glioxizomi și peroxizomi (A. Gherghi și colab., l983). În produsele horticole se găsesc toate cele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cancer variază în funcție de sediul tumorii, procentul cel mai scăzut dându-l tumorile polului superior [46]. În mod curent, prognosticul anatomo-patologic al tumorilor maligne se stabilește microscopic, prin explorarea unor parametri cum sunt: tipul histologic, invadarea vaselor sangvine, extinderea parietală, reacția stromei, indicele mitotic, gradul de diferențiere cito-histologică. TIPUL HISTOLOGIC Tipul histologic este un indicator fidel de apreciere prognostică pentru anumite categorii de cancer. Astfel, carcinomul bazocelular al pielii, cu o bine cunoscută evoluție strict locală, se bucură de un prognostic excelent
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
acestora. INVADAREA VASELOR SANGVINE ȘI LIMFATICE Invadarea vaselor sangvine și limfatice de către formația proliferativă tumorala reflectă iminența fenomenului de diseminare a acestuia și constituie, astfel, nu numai un criteriu sigur de diagnostic al malignității, ci și un indicator prognostic. REACȚIA STROMEI TUMORALE Reacția stromală a suscitat un interes deosebit, fiind considerată elementul cel mai eficient în aprecierea relației existentă între gazdă și tumoare. Principalele modificări ale stromei tumorale sunt: fibroza interstițială și infiltrația limfocitară. În funcție de intensitatea fibrozei, tumorile pot fi clasificate
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
numai un criteriu sigur de diagnostic al malignității, ci și un indicator prognostic. REACȚIA STROMEI TUMORALE Reacția stromală a suscitat un interes deosebit, fiind considerată elementul cel mai eficient în aprecierea relației existentă între gazdă și tumoare. Principalele modificări ale stromei tumorale sunt: fibroza interstițială și infiltrația limfocitară. În funcție de intensitatea fibrozei, tumorile pot fi clasificate în trei tipuri: - tipul medular, sărac în stromă fibroasă; - tipul schiros, caracterizat prin fibroza intensă; - tipul intermediar (Lambert, 1975). Infiltrația limfocitară a tumorilor evoluează, în general
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
deosebit, fiind considerată elementul cel mai eficient în aprecierea relației existentă între gazdă și tumoare. Principalele modificări ale stromei tumorale sunt: fibroza interstițială și infiltrația limfocitară. În funcție de intensitatea fibrozei, tumorile pot fi clasificate în trei tipuri: - tipul medular, sărac în stromă fibroasă; - tipul schiros, caracterizat prin fibroza intensă; - tipul intermediar (Lambert, 1975). Infiltrația limfocitară a tumorilor evoluează, în general, în sens invers ca fibroza, fiind abundentă în variantele medulare. Evoluția cunoștințelor de imunologie din ultimii ani a sugerat interpretarea infiltrației limfocitare
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
semnificația de indicator prognostic favorabil al carcinoamelor din cele mai variate localizări. În acord cu interpretarea dată histiocitozei sinusale este coincidența acesteia cu alte modificări microscopice, sugestive pentru rezistența imună a organismului, cum sunt, de exemplu, infiltratele limfoide perivenoase din stroma tumorală. STADIALIZAREA TNM A CANCERELOR Pentru evaluarea extinderii tumorilor maligne netratate, într-un moment oarecare al evoluției lor, bazată pe explorarea clinică, intraoperatorie, radiologică, endoscopică suplimentată cu date oferite de alte metode de investigație paraclinică, sunt luate în considerație caracterele
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
patru forme: 2.1.1. axială 2.1.2. pericelulară (dendritică și tortuoasă) 2.1.3. retiformă 2.1.4. glomerulară (constatat la periferia zonelor de necroză din glioblastoamele multiforme și din astrocitoame malignizate). 2.2. Proliferarea conjunctiv fibrilară a stromei colagene și/sau reticulinice care are, la rândul său, următoarele subtipuri morfologice: 2.2.1. perivascular 2.2.2. alveolar 2.2.3. fascicular VI. Stări preblastomatoase cerebrale Aceasta grupă are (16) patru subgrupe: VI.1. Hiperplazii de aceleași elemente
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
gazdă. 3.4.Conservarea și transmiterea inoculului infecțios Organismele patogene inferioare, virusuri, micoplasme și parțial bacterii, sunt lipsite de forme speciale de conservare a inoculului, în timp ce ciupercile au mai multe structuri speciale de rezistență față de factorii climaterici nefavorabili. Gemele, rizomorfele, stromele, scleroții care apar în timpul unui ciclu infecțios, sunt capabile să reziste în perioadele critice și la revenirea condițiilor favorabile pot relua ciclul agentului patogen, pot invada noi plante gazdă sau noi substraturi. Organele ce rezultă în urma proceselor sexuale la ciuperci
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în substanțe de rezervă, iar cel al apei este mai redus. În acest fel ritmul metabolismului devine mai lent și permite supraviețuirea până la revenirea condițiilor favorabile. Uneori apar și unele forme de rezistență cu o structură anumită cum sunt: gemele, stromele, scleroții, rizomorfele sau clamidosporii. Gemele sunt forme de rezistență ce apar mai ales la ciupercile din cl. Oomycetes, la care porțiuni de sifonoplast se înconjoară cu o membrană îngroșată, conținutul în apă se reduce și în același timp cel al
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
reduce și în același timp cel al substanțelor de rezervă sporește. Privite la microscop gemele apar mai strălucitoare, mai refringente decât miceliul vegetativ. Clamidosporii sunt asemănători cu gemele dar se formează la ciupercile superioare ca de exemplu la genul Fusarium. Stromele reprezintă formațiuni uneori de dimensiuni mai mari, rezultate din împletirea miceliilor vegetative, luând aspectul de crustă ce se formează pe organele atacate ale plantelor. Stromele adăpostesc adesea forme asexuate sau sexuate de înmulțire și sunt colorate viu sau în brun
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
asemănători cu gemele dar se formează la ciupercile superioare ca de exemplu la genul Fusarium. Stromele reprezintă formațiuni uneori de dimensiuni mai mari, rezultate din împletirea miceliilor vegetative, luând aspectul de crustă ce se formează pe organele atacate ale plantelor. Stromele adăpostesc adesea forme asexuate sau sexuate de înmulțire și sunt colorate viu sau în brun întunecat. Scleroții sunt organe de rezistență ce reprezintă o împletire de filamente miceliene diferențiată, în stratul extern mai dens paraplectenchim și mai laxă în interior
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sensibile, prezența bolii poate duce la apariția periodicității de rodire. Agentul patogen Polystigma rubrum (Pers.) D.C., fam. Polystigmataceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Polystigmina rubra (Pers.) Sacc. Miceliul ciupercii este pigmentat portocaliu-roșiatic și formează în țesuturile parazitate strome puternic colorate în care se diferențiază picnidii cu picnospori. Picnidiile au dimensiuni cuprinse între 110-234 µm. Epidemiologie. Prin intermediul picnosporilor eliminați pe partea inferioară a frunzelor sub forma unui strat gelatinos, ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Răspândirea picnosporilor este
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
frunzele de prun căzute în timpul iernii se dezvoltă ciuperca Trichotecium roseum care distruge filamentele ascogonale ale agentului patogen. C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman (1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul stromelor de Polystigma rubrum. cât și în interiorul picnidiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea filamentului ascogonal, a ascelor și ascosporilor. Patogenul mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Prevenire și combatere. În livezile de prun se recomandă executarea arăturilor adânci
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
răspândește în timpul perioadei de vegetație prin aceste conidii ce germinează ușor în picături de apă, la temperaturi cuprinse între 20-25oC. Iernarea parazitului are loc prin intermediul scleroților ce se formează pe plăgile de pe lăstari sau bobițe. Forma perfectă, cu loculi în stromă deși prezentă, nu are importanță deosebită în producerea infecțiilor primare în primăvară. Forma cu loculi a fost găsită de I.Mirică în anul 1967. Ascosporii sunt tetracelulari de 15-16 x 4-4,5 µm. Epidemiologie. În primăvară scleroții de pe corzi sau
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tratamente chimice. Agentul patogen Venturia inaequalis (Cke.) Wint. (sin. Endostigme inaequalis (Cke.) Syd.), fam. Venturiaceae, ord. Pleosporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f..c. Spilocea pomi Fr., sin Fusicladium dendriticum (Wallr.) Fuck. Miceliul se dezvoltă subcuticular și formează în momentul fructificării strome pe care apar conidiofori și conidii. Conidioforii sunt bruni, unicelulari, cilindrici, mai dilatați la bază și ușor cutați la partea superioară. Conidioforii joacă rol de fialide și formează la partea superioară conidii bicelulare, piriforme, de culoare verde-măslinie, care la maturitate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cafenii. Agentul patogen Colletotrichum lindemuthianum (Sacc. et Magn.) Br. et Cav., fam. Melanconiaceae, ord. Melanconiales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în țesuturile parazitate un tal filamentos inițial hialin, apoi brun, ce se extinde în spațiile intercelulare. Subcuticular se dezvoltă strome mici brune, pe care apar acervulii, la suprafața cărora se găsesc conidiofori simpli, cilindrici, ce susțin conidii unicelulare, hialine, ovale sau ușor curbate, de 15-19 x 3-5 µm. În acervuli, printre conidiofori se găsesc țepi (sete) bruni, drepți, ascuțiți la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la toți pomii sâmburoși, în cazul unui atac de Stigmina carpophylla, acestea ducând la epuizarea rapidă a plantelor. Agentul patogen Stigmina carpophylla (Lév) M.B. Ellis, fam. Melanconiaceae,ord. Melanconiales,cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii formează în țesuturile subepidermale mici strome pe care apar fructificații-acervuli ce ies la suprafață prin ruperea epidermei. Conidioforii ce sunt unicelulari sau cu 1-2 septe, poartă în vârf conidii oval-cilindrice, cu 2-6 pereți transversali. Conidiile măsoară 23-62 x 9-18 µm. Epidemiologie. Conidiile răspândesc agentul patogen în timpul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și cariopsele din spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului. Agentul patogen - Rhynchosporium secalis (Oud.) Davis, fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul parazit al ciupercii se dezvoltă subcuticular, apoi trece în mezofilul frunzei unde va forma strome acoperite de epidermă (haloul brun). Pe aceste strome se diferențiază conidiofori scurți ce susțin conidiile bicelulare, falciforme, hialine, de 1220 x 2-4 µm . Epidemiologie. Sporularea ciupercii este favorizată de temperaturi de 15-20oC. Conidiile germinează la suprafața frunzelor umede, dau un
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]