138 matches
-
mâini” - a explicat colonelul. Din pânza deasă a ninsorii s-au desprins trei umbre masive, care Înaintau impetuos. Ajunse În fața spitalului, s au oprit... În câteva minute, ne-am trezit cu țevile unor automate Între coaste. „Gde comandir?” - s-a stropșit un „starșâi litinant” Profesorul a ieșit În față. Pe colonel l-au luat imediat și l-au condus la tancuri. Unul dintre brute știa puțin românește. După ce ofițerul rus a ținut un discurs nervos, din traducerea ”tâlmaciului” am Înțeles că
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ceva lapte, nemaiținând seama că pentru bogătani era ora mesei. Nici măcar să prânzească omul în liniște nu-i chip de răul vostru! Tu nu știi pe unde-i intrarea în prăvălie, fetițo? Ia caută-mă pe-afară! Urgent! S-a stropșit stăpânul casei înainte ca fata să le fi adresat rugămintea pentru care a îndrăznit să le tulbure tihna prânzului. Umilită și rușinată, cu mirosul de tocăniță aburindă încă în nări, Vasilica s-a trezit numaidecât în mijlocul curții și apoi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în scenele dure din filme, după ce plantaseră din greu „flori” în capul greviștilor foamei și al studenților de la arhitectură?... „Tu să taci, răcane, că mai e destule flori de plantat, așa că ai grijă de tărtăcuța ta, când treci strada!” se stropși la el cât ai zice pește un client mai vechi al forumului, care-și semna consecvent misivele duios-amenințătoare cu numele „Anofelul”, probabil un pensionar de al „organelor” de la Mănăsirea Secu, onorabil cetățean postdecembrist care-și mai omora și el plictisul
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de mandat, de regulă, se întâmplă replierile unor băieți cu ochi albaștri. Care găsesc util să colaboreze cu ceilalți. Și să dea din casă. Așa a aparut moșia de la Nana, așa a aparut Gazprom. Și vor mai apărea. Degrabă se stropșește la Ionuț Cristache și la alții. Au început ai lui să-l vândă. S-au ridicat cu curu’ de pe hârtii...", a scris Victor Ciutacu. Jurnalistul a adăugat că "De-aici îi vin și nervozitatea publică manifestă, si agresivitatea peste măsură
Ciutacu: "Sistemul a-nceput să-și devoreze copilul" () [Corola-journal/Journalistic/49677_a_51002]
-
spunând: - Domnul ministru Nicolaescu habar n-are ce se întâmplă în teritoriu și se erijează în dușman al spitalelor... Vorbe nesăbuite, spuse la mare cătrănitură! Pentru că, dintr-odată, am auzit și vocea inconfundabilă a domnului ministru al Sănătății, Eugen Nicolaescu, stropșindu-se la prezentatoarea Jurnal-ului ca la o infirmieră prinsă în flagrant în timp ce șterpelea cu nerușinare din porția de carne a bolnavilor: - Doamnă, ori mă lăsați să vorbesc, ori închid telefonul! Invitați în studio diferite persoane care vorbesc în necunoștință
Blide sparte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11197_a_12522]
-
Singapore Motto: Dacă a fost trist gândul morții cel că totul durează e mai îngrozitor (Eugenio Montaie, Martorii lui lehova) „Mi-i tot mai dor de prietenii aceia/ Cu care tânăr -îmi sorbii paharul,/ Cinstind în versuri Vinul șl femeia,/ Stropșind balade ca Villon-tâlharul!// Minuni mai mari ca-n Cana-Galileia;/ Molan și votcă ne picau cu carul!/ Venea Magdala de-aprindea scânteia,/ Iar noi, cu chefu-n toi, cinsteam altarul!// Rufoși eram, dar sumbra noastră boată/ De spirit și de-alcool era
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Motancea avea să urle: - Crapă, bestie ! ș...ț Din păcate, calitățile artistice ale lui Motancea erau mai vizibile în particular. Pe scenă avea trac, se împotmolea ca un bivol în noroi. Apropierea silabelor Pă-Be îl încurca și-l făcea să stropșească. La prima repetiție, avea să șuiere neconcludent: - Papă, beșșșttt! La următoarele, după vocalize de încălzire, izbuti să urle: - Crapă, pești! spărgându-și vocea pentru o durere de gât de trei zile. Cosma voise atunci să-i taie replica, dar nenoricitul
Căderea Elsinore-ului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10096_a_11421]
-
ce-am înțelege unii dintre noi, folosind aceste cuvinte? Cam cum ar suna ele, legate în fraze? Să încercăm. „Miercuri desniță, se sculă drăcoaia de vecină, luă apă tăcută din ciutură, barba Lui Dumnezeu - făcută la seceriș - din cuiul casei, stropși focul cu cociorva de ridică bobota cât statul de om și, după ce boteză stâlpii și pietrele bolții, puse la foc ceaunul cel mare și negru să facă o zamă de galiță și curechi. Gătejele ardeau tare și fumul ieșea hojma
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
de teșit. Sub brațul drept, dânsul ținea un butoiaș. Toarnă aici! glăsuia gros Stăniloaia și omulețul se apleca și turna din butoiaș vreunui călător însetat. Toarnă și-aici! poruncea patroana și dânsul se pleca ascultător. Toarnă, toarnă, ce stai? se stropșea hangița când băietul da să răsufle, căci nu ținea butoiul decât c-o mână, de cealaltă neslăbindu-l Stăniloaia. Când drumețul dădea paharul peste cap, femeia își trăgea mâna din șolduri și-o întindea după plată, zicând încet către măruntul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se apropiară de locul unde, îngrozit, Marc Milosevic îi observa cu chipul descompus de spaimă, și imohagul strâmbă din nas cu un gest de neplăcere. — Miroase a câine mort! spuse. — Nouă ne spui, care de ore întregi îl suportăm...! se stropși celălalt. Când și-a dat seama că veneam încoace, s-a căcat pe el. Aici înăuntru nu se poate sta! Și ce-ați vrea să fac cu el? — Să-i tai o mână. Tuaregul se gândi o clipă fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Linia vieții Elena Marin Alexe Mi se incălzesc mâinile la flacăra domoală a rugăciunii, care se zbate atinsă de neputință, printre bobițele fierbinți, stropșite în palmele stinghere, înghețate. Odată pornit, potopul lacrimilor își croiește vad, pe făgașul abia schițat spre linia vieții, până la finalul comediei umane, atât de ușor de atins, dar imposibil de perceput, ca o ironie a destinului. Într-un tărziu, umezeala
Linia vie?ii by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83342_a_84667]
-
timp... Din nu se știe ce și nici când, beșteleală sau suduială amicală, neînțelegeri de altă natură (puțin probabil) își atribuise unul altuia epitete puțin măgulitoare, adesea de o ironie aspră, câteodată evident malițioase. Când și când auzeai cum se stropșesc din senin, își aruncau unul altuia cuvinte cu echivalențe în lumea animală, la profilul antropometric al fiecăruia și însușirilor lor anatomo-morfologice, de prezență morală sau „îndemânare” în societate („gloabă, cămilă, piticanie, lunganul, năsosul, furăciosul, mânjitul” ș.a) de care nu
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
viața mea nu mai văzusem un război, am rămas uimit ce proporții poate să ia o luptă; caii noștri au luat-o razna pe câmp, eu am fugit după ei, unii din ei fuseserp loviți și se zbăteau în hamuri stropșind totul cu sânge. Lupta a durat cam o oră, timp destul să văd un infern dantesc. În șanț, lângă mine doi soldați ruși, unul tăiat în bucăți și altul cu fața mutilată, rămăseseră ca niște stârvuri stropșite cu sânge. Trebuie
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
zbăteau în hamuri stropșind totul cu sânge. Lupta a durat cam o oră, timp destul să văd un infern dantesc. În șanț, lângă mine doi soldați ruși, unul tăiat în bucăți și altul cu fața mutilată, rămăseseră ca niște stârvuri stropșite cu sânge. Trebuie să fug din acest infern cât mai repede, mi-am zis, le-am împărtășit și celor doi consăteni gândurile, dar Vida Baci, căci așa-l chema pe bătrân, m-a sfătuit să stau la locul meu, să
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
la jigăniile astea, dar transformarea poa’ s-o facă doar bunică-mea, Pahoma. Că numai ea vrăjește cu jigănii. Dacă vrei...Am înțeles, alte sutare. Și am ajuns la mama Pahoma, care avea un singur dinte în gură și mă stropșea: -Ausi, domnisorule? Pă se pământ trăiesti? Chestii d-astea numai maistrii africani le fac.Cu vrăzile alea...Vu-du. -Aoleu! m-am speriat. Trebuie să plec în Africa? -Ai, bre, da matale nu mai cetesti? Că te văs om scolit.N-
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
îmbii mereu cu cafea. - Ia uite la el, la ce îi stă mintea! E postul mare, păcătosule! Dispari mai repede și nu mă mai ispiti să zic vorbe rele, că fac pomană azi și mă bagi în păcate. Florica se stropși la el și ochii ei verzi, frumoși scânteiară contrariați, pleoapele colorându-i-se ușor, semn că nivelul adrenalinei îi crescuse în corp, provocată de insinuările lui. Gheorghe râse satisfăcut pe sub mustață, își aruncă pe umeri cojocul vechi de lână să
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Îi adulau cerșindu-le favoruri, Vedeau în ei destinul, împlinirea, Obraji scăldau cu lacrimi ca onoruri, Oracole-n altar ciopleau menirea. Dar zeii tac, sau râd de toți și toate Stropșindu-i sub a vieții crude valuri, Chiar dacă-i văd sărmani și rupți în coate, Îi potopesc cu false idealuri. Un singur om desăvârșindu-și jertfa, I-a învățat privirea înspre ceruri, Crucificând nu trupul, ci amorfa Credință în minciună și
DRUMUL SFÂNT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373870_a_375199]
-
continuat să înaintăm cu prudență, până când Martin și-a întins lateral o mână, oprindu-mă. Taci! mi-a poruncit iarăși. Deși nu cred că vorbisem. Dindărătul arbuștilor se auzeau voci. Hai să ne întoarcem! am șoptit. Stai așa! s-a stropșit printre dinți Martin, rămas nemișcat, cu mâna în aer. Cred că sunt de-ai noștri. Se auzeau din ce în ce mai distinct voci și râsete. Hai s-o întindem, am insistat. Dacă se leagă de noi? Chiar de-ai noștri fiind! Schmidt a
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
dacă nu uitam ceva și nu trebuia să mă întorc, nu aflam că mă minți și că în loc să dormi și tu cum fac toți copiii, hoinărești și-ți faci de lucru prin praf toată ziua. Treci imediat în casă - se stropși ea iritată la Aurelia observându-i îmbufnarea - că jar mănânci dacă vei continua să nu mă asculți!” Și însoțindu-și spusele cu o palmă peste fundul acesteia, îi întoarse mânioasă spatele, îndreptându-se către poartă pentru a se întoarce la
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
țării să cunoscu că-i lucru frâncescu, de au lăcuit oștile Râmului și au iernatu de multe ori, bătându-să uneori cu sțitii sau tătarii, uneori cu Bosna și cu Rumele și la perși trecându. Ce fiindu în calea răotăților și stropșindu oștile, care de multe ori se făcea războaie pre acest loc, cum încă semnile arată, carile le vedem multe pretitindirile: movili mari și mici și șanțuri pre Nistru, pre Prut, prin codri, n-au mai putut suferi, ce s-au
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
mai repede, să nu rămânem prea în urmă! Am mers noi ce am mers sub ploaia rece, alunecând prin noroi, până când la un moment dat toate fetele ne-am pus pe strigat: - To-va-răăă-șaaa! To-va-răăă-șaaa! To-va-răăă-șaaa! - Ce-aveți, mă?, s-au stropșit tovarășele la noi. De ce urlați așa? - A căzut Iuliana în râpă, tovarășa, am țipat noi. Una dintre eleve alunecase în noroi, se dezechilibrase și se dusese în râpă. Apucase însă, să se prindă cu mâinile de rădăcinile ieșite la suprafață
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371092_a_372421]
-
din 03 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului În Bucegi Stau la pândă după munte nori ochind sorita vale, coame negre sau cărunte cu stropi mari vor să prăvale. Se pornesc încet,hoțește până-ntunecă tot cerul. Uite-un trăsnet, se stropșește consfințind doar efemerul. Cețuri rare-n temenele se preling ca o iscoadă. Muntele ar vrea să spele tot ce are ca podoabă. Speriați de-ntunecare oamenii opriți din treabă, se ascund cu mic, cu mare sau deschid umbrele-n grabă. Răpăind
ÎN BUCEGI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371291_a_372620]
-
aflăm în treabă, însă pe nea Costică îl rodeau și alte păsuri. -Măi nea Costică mai taci domne', lasă omul în pace și hai să vorbim de ale noastre! îi spuse cel cu care era la masă. -Taci domne'! se stropși acesta către meseanul său. Acesta nu mai spuse nimic și sorbi din pahar. Nea Costică începu apoi o discuție cu barmanul care vrând nevrând îl asculta privind din când în când și trăgând cu ochiul la o partidă de tenis
CONFRUNTAREA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345102_a_346431]
-
pentru existența familiei sale și pentru educarea și creșterea vlăstarelor lăsate de Dumnezeu. Cu toate că bărbatul se impune, nevasta ardeleancă este totdeauna puternică și reacționează cu fermitate apărându-și condiția de femeie: „Eu ți-s femeie, nu slugă. Să nu te stropșești la mine că te fac una cu pământul. Muncesc alături de tine, cresc și copiii, nu-ți întorc vorba, alerg cât e ziulica de lungă, nu mă plâng, așa că nu-ți cer altceva decât să mă respecți ca pe o ființă
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
de familist”, încredințată candid lui Chiriac, tejghetar și sergent în garda civică. Amorul lui Chiriac cu Veta, consoarta lui Jupân Dumitrache, e pigmentat cu suspine și gelozii de suburbie. Zița, sora Vetei, duduița zvăpăiată care devoră foiletoanele la modă și stropșește cu dezinvoltură vocabule franțuzești, e o persoană „emancipată”. Un „raisonneur” șiret este ipistatul Nae Ipingescu, care își cultivă cu sârg relațiile pe care le crede profitabile. În fine, Rică Venturiano, „student în drept și publicist”, cu logosul lui aiuristic, garnisit
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]