744 matches
-
remarci starea de normalitate care respiră din fiecare pagină a acestei cărți, modul firesc în care autorul intră în dialog cu numele de referință ale criticii europene și discută despre ideile estetice și modelele critice foarte la modă în epocă (structuralismul, semiotica etc.) Firește, citite astăzi, unele dintre judecăți și-au pierdut valabilitatea. Pentru a fi înțelese, ele trebuie contextualizate, readuse în climatul momentului literar în care au fost enunțate. Într-un articol publicat în anul 1978 în revista "Viața Românească
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
remarci starea de normalitate care respiră din fiecare pagină a acestei cărți, modul firesc în care autorul intră în dialog cu numele de referință ale criticii europene și discută despre ideile estetice și modelele critice foarte la modă în epocă (structuralismul, semiotica etc.) Firește, citite astăzi, unele dintre judecăți și-au pierdut valabilitatea. Pentru a fi înțelese, ele trebuie contextualizate, readuse în climatul momentului literar în care au fost enunțate. Într-un articol publicat în anul 1978 în revista "Viața Românească
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
nu le au. Dintre ceilalți critici, preferatul lui este S. Cioculescu (et pour căușe!), nu G. Călinescu (lăudat malițios și combătut cordial). Cornel Regman e un raționalist incurabil și care n-a căzut în mrejele nici unei mode. A trecut peste structuralism (cea mai atractivă maladie a criticii din jumătatea a doua a secolului) cum a trecut peste toate: cu ironie și finețe. Nu s-a îmbătat niciodată cu apă rece. Independența această de spirit a cronicarului ascunde un polemist. De felul
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
și a mărturiilor. Piața literară românească e o dovadă clară în această privință. Alt fenomen este că Vestul a pătruns mai adînc în zona culturii de masă decît în a aceleia de elită. Influențele străine care odinioară afectau exclusiv elitele (structuralismul, de pildă, a constituit o astfel de influență în anii '60 și '70 la noi) par a se dirija astăzi în direcția opusă. Cultura populară este din ce in ce mai omogena pe continent. Ce se întîmplă cu aceea superioară e greu de spus
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
cauzele pur politice (între care manipularea istoriei de către regimul comunist trebuie socotita esențială), ar fi de spus și că însuși spiritul istoric cunoaște, de-a lungul vremii, fluxuri și refluxuri importante. Generația mea a fost martora, bunăoară, la refluxul datorat structuralismului, în anii '60 și '70, cînd puțini dintre critici mai prețuiau studiul istoric. Lucrurile n-au stat așa dintotdeauna. Cînd eram noi studenți și îndată după aceea, cu exact un deceniu înainte de vogă structuralismului francez în România, profesorii noștri erau
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
fost martora, bunăoară, la refluxul datorat structuralismului, în anii '60 și '70, cînd puțini dintre critici mai prețuiau studiul istoric. Lucrurile n-au stat așa dintotdeauna. Cînd eram noi studenți și îndată după aceea, cu exact un deceniu înainte de vogă structuralismului francez în România, profesorii noștri erau intens preocupați de ceea ce se chema periodizarea istoriei literaturii. Ce înseamna periodizare abia dacă se mai știe astăzi și e bine să adaug că nici ieri, cînd noi am ieșit de pe băncile facultății. Entuziasmul
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
istorică", după cum "nu e cu putință să faci istorie literară fără examen critic." Din acest moment, conceptul de istorie literară își capătă plenitudinea. O dată proletcultismul apus, critică postbelică revine la Principiile călinesciene că la o biblie a domeniului sau. Nici structuralismul, nici celelalte curente antiistoriste din anii '60-'70 nu-i pot clinti pe criticii literări de pe poziția călinesciana. Chiar dacă, paradoxal, nu prea se mai scriu istorii literare, iar aceea a lui Călinescu nu se reeditează pînă în 1982. Conceptele, ca
Conceptul de istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18048_a_19373]
-
care își inventariază necontenit sursele, ca Borges sau și le parodiază că Mircea Horia Simionescu (Bibliografia generală). De altfel, Alexandru Călinescu va zăbovi, în Utopia postmodernista, asupra principiilor postmodernismului, înregistrând, printre altele, redescoperirea trecutului (caracterul sau "istorist"), poziția critică față de structuralism (prin reluarea dialogului cu textul pe care acesta îl întrerupsese), aspirația spre o lume care să stea sub semnul, plăcerii "narativității", ironiei, pluralismului și, nu în ultimul rând, al "formelor deschise". Asemeni barocului, posmodernismul refuză "închiderea", "delimitarea", lăsând, tot timpul
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
exegezelor literare. Mai ales a celor de natură structuralista și poetica. Cazul se verifică în situația d-lui Sorin Alexandrescu, autor, pînă a se stabili, la mijlocul anilor șaptezeci, în Amsterdam, al unei remarcabile monografii despre Faulkner, al unei introduceri în structuralism, al unor cursuri despre semiotica și alte asemenea. Întîmplarea a făcut ca la catedră d-sale de la Universitatea din Amsterdam să țină un curs de literatură și istorie a României. Și, treptat, pentru informare, începe să studieze sistematic cărți de
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
Andreea Deciu TOȚI filologii pregătiți de universitățile românești în ultimii 30, chiar aproape 40 de ani, au ceva foarte important în comun: o viziune critică, adică o înțelegere a literaturii, bazată pe premisele de gîndire ale poeticii formaliste și ale structuralismului. Curriculum-ul academic actual încă îl mai considera pe formalistul Român Jakobson, de pildă, un pion esențial în formarea intelectuală a unui literat. Nu e nimic rău neapărat într-o asemenea abordare a literaturii, doar pentru că teoriile lui Jakobson sau
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
cu deja mai bine de 30 de ani in urma, iar substanță ei intelectuală e departe de a se fi epuizat. Sau, volumele lui Lovejoy, desi evident datate, trebuie citite și astăzi de oricine e interesat de istoria ideilor. Că structuralismul e o întreprindere sabotata intelectual de multe din propriile ei premise, si eșuată în cele din urmă în ambițiile ei de proiect globalizant o dovedesc mulți teoreticieni lucizi, între care Toma Pavel în Mirajul lingvistic (pe care studenții convertiți la
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
cum l-am mai putea noi "ordona" astăzi, în plină vîrstă a suspiciunii și incoerentei? Explicația lui Călin-Andrei Mihăilescu este că Dolezel ar fi "un aristotelic prin temperament și, prin menire, un critic riguros angajat în opera de supraviețuire a structuralismului". Nimic mai adevărat. Păcat, însă, ca aceasta supraviețuire Dolezel, ca și alți colegi de-ai săi de coterie intelectuală, o vede drept pledoarie pro domo. Structuralismul ar supraviețui mai degrabă dacă promotorii lui ar izbuti să migreze spre teritorii de
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
prin temperament și, prin menire, un critic riguros angajat în opera de supraviețuire a structuralismului". Nimic mai adevărat. Păcat, însă, ca aceasta supraviețuire Dolezel, ca și alți colegi de-ai săi de coterie intelectuală, o vede drept pledoarie pro domo. Structuralismul ar supraviețui mai degrabă dacă promotorii lui ar izbuti să migreze spre teritorii de gîndire noi, purtînd cu ei un minim instrumentar teoretic format sub auspicii structuraliste. Sau, cel putin structuraliștii ar supraviețui astfel, daca nu și concepția lor. O
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
istorie literară, ăn sensul preferinței exclusive pentru cea dintâi, am reușit să ne impunem opțiunile estetice, să schimbăm scară de valori și să-i citim pe clasici ca si cum ne-ar fi fost contemporani. O mână de ajutor ne-a dat structuralismul. Diacronia era parțial suspendată și, o dată cu ea, falsele legități introduse de marxism an istoria literaturii. ăntorcăndu-mă la miza adevărată a polemicii noastre din anii '60, trebuie să recunosc că ea ne depășea cu mult atât posibilitățile asa-zicănd obiective de exprimare
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
nivelul unui omenesc, prea omenesc care ar fi putut fi irelevant. Dar sînt, recunosc, putin dezamăgită că nu am descoperit mai nimic din sensibilitatea lui Todorov, că nu am priceput, de pildă, cum se explică modificarea lui de interese (de la structuralismul onest și devotat pe care îl practică în studiile de naratologie la filozofia alterității din Descoperirea Americii), o cît de sumara dezvăluire a unei intimități, nu aceea care are dreptul și chiar privilegiul de a rămîne ascunsă, ci o intimitate
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
un deceniu de la plecarea din Bulgaria, se află în avangardă cercetărilor de poetica europene: după ce alcătuise o importanță culegere din textele formaliștilor ruși (1966), iar în anul următor publicase Literatura și semnificație, prezența, în volumul colectiv din 1968, Ce este structuralismul, direcțiile poeticii structurale; alte titluri - Gramatică decameronului (1969), Introducere în literatura fantastică (1970), Poetica prozei (1971) - îi consolidaseră prestigiul în rîndul teoreticienilor noi ai literaturii. În martie 1974, cînd am avut primul dialog, Tzvetan Todorov lasă deschisă, în ce-l
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
trecut prestigios de teoretician al literaturii, de poetician, - dar, începînd cu un anumit moment, spuneți că "literatura nu e făcută numai din structuri, ci și din idei și din istorie", - și aceasta implică, desigur, o judecată privind marea epoca a structuralismului triumfator, la care ați participat în prima linie. Întrebarea pe care aș dori, așadar, să v-o pun este: cum s-a produs această schimbare de atitudine sau, mai degrabă, aceasta deplasare de accent? - Frază care spune că "literatura este
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
pentru ca, in Bulgaria, studiasem literatura - încît am putut examina faptele literare într-un mod mai echilibrat și, dincolo de ele, faptele culturale... Pentru că, de prin anii ^80, n-am mai scris numai despre literatura. - Dacă ar fi să vă situați între structuralism și post-structuralism, care ar fi locul Dumneavoastră? - În post-structuralism, mă simt pierdut. Căci, în afară de faptul că vine după structuralism, nu stiu care-i conținutul; și, la drept vorbind, în Franța această denumire n-a avut niciodata un pret prea mare. E greu
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
faptele culturale... Pentru că, de prin anii ^80, n-am mai scris numai despre literatura. - Dacă ar fi să vă situați între structuralism și post-structuralism, care ar fi locul Dumneavoastră? - În post-structuralism, mă simt pierdut. Căci, în afară de faptul că vine după structuralism, nu stiu care-i conținutul; și, la drept vorbind, în Franța această denumire n-a avut niciodata un pret prea mare. E greu, prin urmare, să te identifici cu ea. Aș spune însă că, pînă spre mijlocul anilor ^70, făceam parte, evident
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
mai multă precizie posibilă, ca să trag apoi din ele concluzii pentru o dezbatere actuala. Mă aflu, deci, la jumătatea drumului dintre filosofia morală și politică, pe de o parte, și istorie, pe de alta. - Această perspectivă mai largă, pornind dinspre structuralism spre altceva, spre istorie, se datorează în vreo măsură contactului Dv. cu opera lui Bahtin, pe care l-ați studiat, cu acea "critică dialogica" despre care vorbiți în legătură cu el? - Nu cred că s-ar datora lui Bahtin, - cred că a
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
adevăr; deci, nu e deloc imposibil să se scrie noi lucrări în această optică... Dar aș vrea să vă spun, într-un mod mai general, ca critică literară n-o duce foarte bine în Franța. Pînă la mijlocul anilor ^70, cînd structuralismul s-a aflat în faza lui ascendentă, există o înnoire a criticii literare, erau publicate lucrări de toate felurile... Critică literară nu mai este un centru de interes care să suscite o dezbatere publică, așa cum se întîmplă pe vremea lui
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
Derrida, bazat pe o amfibologie fără sfîrșit, aproape insuportabil, ca de altfel și prefața lui C.M. Ionescu, amîndurora potrivindu-li-se de minune "împletitura" de "jucăuș și ambiguu" sub semnul căreia începe atît una, cît și cealaltă. Reminiscență din Barthes, structuralism, post-structuralism și deconstructivism, acest stil manierist încearcă să facă mai degrabă din lume un text decît din text o lume și, obligîndu-te, într-un fel, să citești lumea, te dispensează, în alt fel, să o iei în serios. Fiind vorba
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
a trecut în ultimul secol prin mai multe curente artistice. Înainte de război suprarealismul revoluționar, după război, "literautra și autorul angajat" au împărțit scriitorii în două tabere distincte: cei de stînga-comunistă, majoritară și cei de centru-dreapta, minoritară. A urmat marxismul, freudismul, structuralismul, destructuralismul, modernismul, "noul roman", postmodernismul și odată cu "sfîrșitul utopiilor" s-a revenit (anii '80) la o literatură ce a acumulat și distilat toate aceste "isme". S-a redescoperit epicul, personajul și s-a renunțat la solipsismul anterior; chiar se exagerează
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
liber, formulă poetică față de manieră și clișeu, situație poetică, raportarea față de tradiție, inteligența artistică, poezia impersonală, temperamentul liric și inovația, inefabilul, originalitatea, meditația lirică, toate, instrumente obligatorii ale criticii de aproape orice nivel, chiar și după invazia "spiritului științific" al structuralismului, pînă azi. A doua "parte" urmărește simptomele bolilor poetice ale "vîrstei" '60: "cuvîntul-capcană" (cuvinte "autarhice" care "încercînd să se constituie în simboluri-cheie[...] se golesc de orice conținut", p.153), delirul verbal, beția de imagini, disprețul pentru formă, falsa profunzime, teribilismul
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
Z. Ornea Dl Sorin Alexandrescu a fost, în anii șaizeci-optzeci un partizan hotărît al noilor metodologii de investigație literară (vezi cartea d-sale despre Faulkner), structuralism, naratologie, semiotică. Astăzi, cînd vremea acestor metodologii a apus definitiv, el notează într-un loc: "Nu-mi pot ascunde tristețea că proiectul semiotic nu a reușit, dar nici nu pot pretinde că nu știu nimic despre eșecul lui". Și cu
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]