4,310 matches
-
poate fi perfect identic cu Biblioteca însăși - chiar dacă este imaginea ei prin totalitatea versiunilor - întrucât formula lui structurală este enumerativă, depozitară, de reproducere în stil inventar. Biblioteca e cumulativă, însumează conținuturi, structura ei e în sens. Catalogul doar însumează titluri, structurarea lui alfabetică e în literă. Dacă Biblioteca e memorie, catalogul e virtualizare. Așadar, catalogul nu este imaginea unei lumi finite și totale, ci parte integrantă din aceasta prin simplul fapt că deși reproduce toate cărțile nu seamănă cu nici una, cu
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
acest catalog nu poate fi propria imagine a Bibliotecii, Borges formulează credința în Cartea Unică care presupune cu necesitate varianta unei „înlănțuiri de silabe secrete, a formării unei limbi absolute sau a unei litere cosmice - Aleph - care stă la baza structurării fărâmițate a limbilor omenești” 5). Din amalgamul tuturor combinațiilor posibile ale alfabetului, e imposibil să nu se desprindă cel puțin una din limbile secrete care „să cuprindă un sens teribil”, ideea misticii lingvistice a cabaliștilor și gnosticilor de care Borges
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
unei stări muzicale". Iată așadar un mecanism abscons, de factură orfică, a severului clasicism lovinescian! Un mecanism care denotă apropierea actului critic de cel liric, fundamental, precum un embrion al oricărei creații, inclusiv a celei avînd ca rezultat o strictă structurare cerebrală, menit a explica asocierea (compatibilitatea) "impresionismului" de-atîtea ori suspectat, dacă nu de-a dreptul rejectat, cu "ideea literară". Mai mult, întru spaima pedanților, patronul Sburătorului nu se dă în lături de la utilizarea noțiunii de "transă". Marcînd profunditatea "inspirației", "transa
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
cinism. 3. Dacă în societatea de tip melancolic primadone erau arta subtilă și rafinată, individualitatea și labilitatea, în societatea de tip coleric regine sunt concurența și reclama, înserierea și agrementarea. 4. Există, se pare, la nivelul toposului civilizațional, o anume structurare caracterologică analogă tempera mentalității umane. S-au perindat, astfel, în ampla desfășurare ontică a civilizațiilor omenești, societăți de tip flegmatic, sangvin, melancolic și coleric, fiecare tip de societate trasând un traiect cultural ciclic, ce descrie o mișcare de revoluție în jurul
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
Lawrence Durrell - tot astfel spectacolul sfârșește prin a fi lipsit de orice arhitectură. Puțin îi pasă însă de asta lui Zholdak, dușman declarat al oricărei ordini care ar putea îndigui șuvoiul. Nestăvilită, zbuciumată, impetuoasă, dinamica lui se dovedește incompatibilă cu structurarea unui ansamblu al imaginilor. Ceea ce contează este doar succesiunea, fluiditatea și mișcarea lor interioară. Iată de ce reprezentațiile lui Zholdak ar putea dura la infinit: nimic din desfășurarea lor nu reclamă sau nu anunță încheierea care ar urma firesc unei dezvoltări
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
deopotrivă, altfel decît au făcut-o Gabriel Liiceanu sau Andrei Pleșu. Căci Andrei Cornea tratează nu atît idei, și nici oameni, cît își concepe un model analitic care apoi lucrează aproape singur, obligîndu-l pe analist să urmeze firul raționamentului. De la structurarea capitolelor la bibliografia consultată (atît de firesc occidentală și românească), elaborarea cărții dovedește acest efort de a crea metodă, de a concepe un mod de a gîndi și de a-l pune apoi în aplicare. Mai întîi de orice, însă
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
clădește din dărâmături și se dărâmă din ceea ce compozitorul clădise anterior. Dar de-construcția este solidară scrierii, cu care poate intra într-un fel de curioasă simbioză. Rostirea orală (improvizația) este, dimpotrivă, mai puțin susceptibilă de a fi supusă de-structurării. Lasă că încrustarea muzicii în partitură restrânge și constrânge, dar iată că această încrustare lansează și invitația la destrămarea scrierii respective. Ceea ce duce, inevitabil, la deturnarea comunicării mesajului artistic. Merleau-Ponty crede despre comunicare că nu este un simplu recurs al
Festin al silogismelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12686_a_14011]
-
clipa în care structura sonoră a devenit însuși obiectul creației componistice, faptul muzical ca atare, încetând a mai fi un instrument euristic, un mijloc de receptare, o simplă metodă de lucru. Hegemonia structurii, a schemei de construcție reclamă, desigur, de-structurarea, fie prin de-formare ori preformare, fie prin reformare sau transformare. Orice proces de reglare structurală presupune oricând un altul de dereglare. Compoziția muzicală, sub impulsul unor întreprinderi teoretice ale lui Derrida ori a unor practici de calcul fractal, se
Festin al silogismelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12686_a_14011]
-
asupra operei, girând totodată reprezentările unui sens și a unei semnificații trans-raționale și para-senzoriale. Același Derrida este convins că declinul structuralismului s-a produs atunci când structuralitatea însăși a început să fie conștientizată prin reiterare excesivă. într-o accepțiune largă, de-structurarea (disrupția) în plan componistic a vizat atât organizările spațiale (hors temps, cum le numea Xenakis), cât și pe cele temporale (sintactice). Pe de o parte, centrul tonal, regimul funcțional-gravitațional, de cealaltă parte, unitățile formale croite pe calapoade cadențiale. Din acel
Festin al silogismelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12686_a_14011]
-
prin conținutul lor o explicație. în lipsa unor documente care să înlesnească interpretarea, se pot face cel mult speculații sau simple presupuneri ipotetice. Trebuie luate în considerare două momente: când i-a mărturisit Lovinescu lui Monda conținutul și modalitatea formală de structurare a Agendelor (apreciate de ultimul ca alcătuind un Jurnal), destinate de critic unei apariții postume? Și: când și-a notat autorul lui Trubendal cele declarate de Lovinescu? Este neîndoielnic că Monda nu inventă pur și simplu spusele lui Lovinescu și
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
este unul teologic, de tip doctrinar, unul care închide viața în corsetul dur al instituției, ci echivalentul în epură al istoriei Genezei. De la nașterea formei prin apariția unui punct, de la extensia lui în linie prin mecanismul tainic al mișcării, de la structurarea primei imagini și pînă la tentația ei irepresibilă de a se desprinde și de a se înălța și pînă la enunțurile de tip etico-metafizic sau mesianico-social, gen: Arta reprezintă epoca în formă vizibilă; ea transmite cultura vremurilor noastre, sau Arta
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
fi înțeles gustul pentru narativ, descoperit odată cu al patrulea volum. Narativitate (remarcată și de Alexandru Condeescu), discursivitate anecdotă, personaje - după modelul literaturii romanești de secol XVII, judecînd și după titlurile tipice, așezate și ele în chip de "povestire" - sînt noile structurări ale poeziei lui Virgil Mazilescu în cartea din 1983. Alegerea narativității și a mai marii coerențe nu aduce simplitate și claritate discursului poetic, el rămîne la fel de baroc, sofisticat și abscons, dar ceea ce era gest teatral, artificial pînă acum, devine aici
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
octombrie de la Universitatea Națională de Muzică, unde Shakti pentru saxofon și orchestră de cameră (o primă audiție absolută, comandă a Fundației Ernst von Siemens) a dezvăluit personalitatea unei tinere aflată în ultimul an de studiu. Din modul de configurare, de structurare, de manipulare a substanței muzicale transpar ani de muncă, o solidă educație muzicală (asimilată și prin tradiția familială), dar și distanțarea necesară de stilul mamei, compozitoarea Doina Rotaru. Figura protectoare a profesorului de compoziție, Ștefan Niculescu, cel care a îndrumat
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
este unul teologic, de tip doctrinar, unul care închide viața în corsetul dur al instituției, ci echivalentul în epură al istoriei Genezei. De la nașterea formei prin apariția unui punct, de la extensia lui în linie prin mecanismul tainic al mișcării, de la structurarea primei imagini și pînă la tentația ei irepresibilă de a se desprinde și de a se înălța și pînă la enunțurile de tip etico-metafizic sau mesianico-social, gen: Arta reprezintă epoca în formă vizibilă; ea transmite cultura vremurilor noastre sau Arta
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
și simplu. Dependența mea este și omagiul pe care îl aduc lui B.Elvin, Irinei Horea, lui Alexandru Al. Șahighian, Mihaelei Istrate, Sandei Gusti. Numărul din primăvara acestui an, la fel de dens, de incitant, de divers, urmărind, ca de fiecare dată, structurarea textelor în jurul unor teme precise, unor subiecte fierbinți, extrem de actuale, de discutate, unor confesiuni autobiografice tulburătoare. Calitatea fragmentelor alese din studii, romane, eseuri ample, din cărți publicate la mari și prestigioase edituri de afară este dublată, cu o consecvență remarcabilă
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
se manifestă pe deplin într-un registru cerebral și diurn. Dar tocmai această aparentă claritate este și purtătoarea unui spectaculos paradox: prin energia ei irepresibilă și prin voința decisă de a introduce privitorul într-o lume în plin proces de structurare, Flora Răducan dobîndește atributele unei conștiințe fondatoare și virile, în timp ce Constantin Răducan, printr-o negocire estetizantă, calofilă și hedonistă cu sonoritățile explicite ale formelor, trădează o anumită cochetărie a privirii și un instinct al seducției care intră mai curînd în
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
muzicală a unui fenomen de cultură care își depășește permanent definiția în timp, prin timp; consecințele acestei activări par adecvate oricărei forme de comunicare (în spațiul timp...). În configurarea enunțului muzical, textul (partitura) va propune un set de principii de structurare a frecvențelor. De asemenea, va defini tipologia timpului muzical (strié și lisse) și, în cadrul acesteia, structurile ritmice a fi aplicate în enunțul frecvențelor sonore și al tăcerilor. De asemenea va stabili criteriile de continuitate și discontinuitate a transformărilor dintre valorile
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
consecință, ele nu intră în concurență, ci își etalează succesiv abilitățile interpretative. Vocile evoluează preponderent izoritmic, împărțind unitatea metrică (pătrimea) în diviziuni normale și excepționale, cu maximum de patru valori pe timp. Se observă armoniile de cvarte ca mijloc de structurare a planului armonic și ideea de paralelism prezentă în partitura Axionului. Ascensiunea vocilor este în totală concordanță cu ideea de evoluție spre înalt, congruentă cu însuși mesajul piesei. Acesta pare a fi realizat printr-o atentă îmbinare a diatonismului cu
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
subiectivitatea totală - punerea mai presus de exactitate a simțirii personale, a elanului de moment, sau - obiectivitatea - adică așezarea mai presus de orice a exactității citirii și realizării sonore a partiturii, expresia derivând din punerea în acțiune a tuturor principiilor de structurare dinamică a textului. Obiectivitatea nu trebuie să însemne, nici pe departe, ceea ce se înțelege curent prin acest termen - răceală, absență a participării personal-afective - ci poate fi însoți fervoarea, abnegația opusă aroganței (de cele mai multe ori inculte) și atitudinii excesiv subiective. Evident
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
să privească arondismentul cu hoituri fix ca pe o bancă de date și biblioteca drept un cavou al memoriei. Mult apoi, cercetînd mai îndeaproape, am găsit Biblioteca Moștenitorului ca fiind hotărîtoare pentru întreg destinul său; nu doar pentru trecut. Căci structurarea conțnutului livroid întîmplîndu-se după firea stăpînului - se dovedea a fi într-o ordine cumva premergătoare în ceea ce-l privea. În loc să-i cetesc în palmă, începui (cartomanțe alternativă!) să-i inspectez rafturile. Astfel că, labirintică și gorgonă, magnifica dădacă ce-l
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
de a alătura elementele în modul cel mai firesc, de a le ține într-un echilibru care să nu permită nici deformarea realității, dar nici prozaizarea excesivă a fanteziei, a invenției. E de la sine înțeles că într-o astfel de structurare bazată mai sigur pe materie, stilul este ceva secundar, dar nu neglijat. El este la rându-i alăturat (juxtapus) vorbirii curente în aceeași conviețuire ferită de contaminări reciproce. în tot, Marius Tupan poate fi considerat un promotor cu acest roman
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
democrațiile liberale, în urma introducerii unor politicilor publice de acțiune afirmativa, majoritatea cetățenilor să accepte anumite diferențe care anterior erau intolerabile. Note * ACKNOWLEDGEMENT: Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului POSDRU/159 /1.5/S/133 675 Inovare și dezvoltare în structurarea și reprezentarea cunoașterii prin burse doctorale și postdoctorale (IDSRC doc postdoc), cofinanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 . 1 Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
inegalitățile de gen sunt prezente și vizibile mai ales în sfera vieții publice, ca o reflectare a inegalităților în sfera vieții private (pp. 266-272). Constrângerile vieții cotidiene, modelel culturale care promovează centrarea pe familie și maternitate că factori principali de structurare a identității feminine, lipsa exercițiului civic, ca și "antifeminismul preventiv" întrețin atitudinea de limitare sau de renunțare a femeilor cu privire la implicarea lor în viața profesională, în sfera publică și politica (p. 282). Volumul Statutul femeii în România comunistă. Politici publice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
footnote> Este paradoxal, însă, faptul asocierii, în creația lui Schnittke, a acestui „salt înspre polistilistică” cu organicitatea procedurii simfonice, dar și asumarea profundă a simfonismului drept criteriu intrinsec al gândirii și metodei componistice. Șocul contrastului între unitatea organică asigurată prin structurarea procesualității muzicale ca dezvoltare continuă și multitudinea elementelor eterogene inserate în această desfășurare cu funcție de celule generatoare<footnote Acest mod de abordare a citatului ne trimite atât la ideea de celulă generatoare și funcția ei în muzica lui Beethoven, cât
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
cîntul tărăgănat al unui bătrîn aed rătăcitor pe plajele distrusei Elade - nimeni altul decît Odiseu, pe care amnezia l-a redus la o ultimă și autentică încarnare a lui Nimeni. Viziunea autorului asupra mitului lui Odiseu este susținută de o structurare complexă a romanului, pe diverse planuri temporale și niveluri de ficționalizare, care coexistă prin alternare, suprapunere, intersectare. Unitatea este menținută printr-o voce narativă unică, aceea a Penelopei, care spre final alunecă spre postura unui narator omniscient. Ca și în
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]