102 matches
-
și țipau cât îi țineau gurițele? Ce minuni înfăptuise strujanul părintelui Băluță!? După ce ne-a privit cu duioșie cum arătam cuminți în bănci, probabil că s-a îngrozit de minunea pe care o înfăptuise. A aruncat cât colo resturile de strujan și a început să se închine, exclamând: “Iartă-mă, Doamne, că nu știu ce fac!” apoi, către noi: - Hai, ridicați-vă și ziceți după mine: “Tatăl nostru care ești în ceruri...” - Tatăl nostru care ești în cer... murmuram noi din bănci. - Sfințească-se numele
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
ne-a ținut o emoționantă lecție de religie, despre patimile Lui Hristos pentru izbăvirea noastră. Nu știu dacă și ceilalți colegi mai țin minte lecția, dare eu n-am să uit niciodată cât a pătimit Mântuitorul, dar nici loviturile de strujan pe care le-am încasat în ceafă. Patimi care nu se uită. A doua zi, când a intrat domnul Arsu în clasă, văzându-ne atât de cuminți, mormăind cu nasul în cărți, s-a închinat și el:”Doamne, ce minuni
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
tău a luat premiul doi! S-a bucurat tata că are băiat deștept, premiant pe locul doi. Cărțulia respectivă era un exemplar din “ Prohodul”, care m-a îndemnat să mă duc la biserică, la denia din Vinerea Mare. Mâna părintelui Băluță: strujanul și prohodul. Probabil că dăduse la toată clasa premiul doi. Cât de frumos a colaborat părintele Băluță cu domnul Arsu în acele vremuri de restriște! În anul următor domnul Arsu nu ne-a mai lăsat pe mâna altui învățător. Pătimise
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
învățat... Mi-aduc aminte de o astfel de lecție originală la geografie. Întrucât în ziua respectivă domnul Arsu avusese de rezolvat probleme administrative, a venit la clasă abia în ultima oră. Prilej de tărbacă și hârjoneală, dar acum aveam experiența strujanului părintelui Băluță. În permanență doi colegi supravegheau curtea și strada. Astfel că, atunci când a intrat în clasă gâfâind, toți eram cu nasul în cărți, mimând silința noastră de a învăța buchiile lor pe de rost. A exclamat încântat: „ce copii
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
anii copilăriei! Să tot alergi, să te îmbrâncești cu ceilalți, să te bușești, să țipi când ești lovit.... Am avut norocul (sau ghinionul?) că nici părintele Băluță nu era în curtea bisericii să ne miluiască dumnealui cu vreun sfânt de strujan. Plecată cu treburi era și coana moașă (soția domnului Arsu), așa că... trai pe plai! Nici pe șosea nu se vedea picior de gospodar, prașila fiind în toi. Numai condiții prielnice pentru tărbacă în aer liber. Adică, erau îndeplinite condițiile de
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Dealul Părhăucenilor” și „Dealul Chetroșenilor”. Deosebirile de nume și de origine au pătruns și în creația populară. La hora satului, din zilele de sărbătoare, flăcăii aruncau câte o „răutate”, o strigătură cu versuri satirice: „Fetele din Chetroșeni îs iernate cu strujeni i-s vărate cu tărâțe Le curg ochii ca la mâțe” Tot în această zonă, în apropierea Șipotelor lui Ghica (Boghian), pe drumul ce duce la imaș, la Fântâna Apalaghiei (Cucu) și-au întemeiat gospodării bejenarii veniți din Udești și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la horă după masă. Hora era și un prilej de satirizare prin ziceri și strigături a celor care ieșeau din obișnuit. Accente satirice aveau și strigările adresate fetelor dintr-o parte de sat (cot): Fetele din Chetroșeni îsă iernate cu strujeni i-să vărate cu tărâșe, Le curg ochii ca la mâșe. Pentru cineva care era „grea” la joc: - Măi bădie, măi Vasile, Trage grapa după tine. - Eu o trag și ea nu vine. Pentru alta care nu se trage la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Publicat în: Ediția nr. 403 din 07 februarie 2012 Toate Articolele Autorului PRIMĂVARA Când iese frunza la răchită, Cu verdele atât de crud Și e câmpia iarăși înverzită, Frumoasă ca un tânăr nud. Îmi pun câmpul așternut, Căpătâi snop de strujeni Și mă văd la început, Mic copil la Rădășeni. Îmi vreau cenușa risipită, Prin glodul satului natal, Prin pâraie pline de răchită, Pe unde cânta cândva LICAN. Aprilie 2003 Referință Bibliografică: Primăvară / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PRIMĂVARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346620_a_347949]
-
Stăpânilor Soarelui!) - și strănepoților lor (modernizați - azi - pe americănește și pe muscălește) - tot sângele - viața și o parte din moarte: dar de pe urma jertfei - nu s-a mai trezit vie decât vița-de-vie - îndoită cu lacrimi - de curată soră și luminată mamă... ...strujenii putrezesc în glugi pe șesuri - 'nainte de-a muri - murmură-eresuri... picură mir de bocet din văzduhuri se-alină răni în Crucea dintre duhuri... ...se așteaptă - în aceste câmpìi și pe buciumândele dealuri - a doua Înviere: poate că Hristosul acela de-
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
tufișuri, răzoare și copaci în care luna aprinsese mii de globulețe multicolore. Mai vedea miriade de clopoței de argint agățați în copacii și tufișurile din jur care scoteau sunete cristaline când trecea el. Într-un pâlc de coceni netăiați și strujeni de floarea soarelui, îmbrăcați în hlamide străvezii de mătase argintie, el văzu cârduri de prigorii albastre care cântau triluri misterioase ce păreau că picură din cer. Aceste triluri îi făcură sufletul ușor care începu să plutească și să se înalțe
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
tufișuri, răzoare și copaci în care luna aprinsese mii de globulețe multicolore. Mai vedea miriade de clopoței de argint agățați în copacii și tufișurile din jur care scoteau sunete cristaline când trecea el. Într-un pâlc de coceni netăiați și strujeni de floarea soarelui, îmbrăcați în hlamide străvezii de mătase argintie, el văzu cârduri de prigorii albastre care cântau triluri misterioase ce păreau că picură din cer. Aceste triluri îi făcură sufletul ușor care începu să plutească și să se înalțe
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
cu zdrențe, a dat peste o bicicletă nou-nouță. Asta a fost furată dintr-un magazin, scrâșni din dinți cu mânie.Trebuie să fi fost opera lui Ghiță! Sub pătul dădu peste o vechitură de motoretă, ascunsă sub niște scânduri și strujeni uscați. Doamne, ce secături de oameni! Îi venea să plângă:ăștia au fost tatăl și fratele meu! Iar el voia să fie om în rândul lumii, patron respectabil? S-a dus la maică-sa aproape plângând: --Bine. mamă, cum ai
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
rămânea curată. Ulterior, culegeam știuleții de porumb ce erau depozitați în hambare, împletite din nuiele și apoi lipite cu argilă, unde rămâneau chiar și peste iarnă, când era nevoie de mălai sau pentru hrana animalelor și păsărilor domestice. Urma tăierea strujenilor, ce erau legați în snopi. Aceștia, tocați împreună cu alte erbacee (miei, dughie, orz, ovăz) constituiau nutreț pentru vite, oi și păsări. Din pănuși, iarna, împleteam ștergători iar cocenii erau folosiți pentru încălzitul cuptorului. Apoi, în ultima fază, erau adunați dovlecii
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
câte o cană de vin fiert. O bucată de vreme te zbengui printre ei, le Încurci treburile și, la un moment dat, te plictisești, Îți vezi de-ale tale, te duci și te joci În jurul căpițelor de fân și de strujeni. Mai spre după-amiază, descoperi În bucătărie o covată mare cu carne multă, rupi fără să te vadă nimeni o bucată de șoric de pe slănină și o bagi vinovat În gură. Pielea e Încă aburindă, iar sarea mășcată presărată pe ea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
intră în casă. Seara, bâțâind dintr-un genunchi cu mâinile sub cap, procurorul încerca să lege probele pe care le adunase peste zi. Absorbit de pământ, mortul zăcea cu fața în jos cu fluierele picioarelor ieșite dintr-o glugă de strujeni. în loc de lumânare, la căpătâiul lui fumega un felinar întreținut de „goarza comunală”, un omuleț chior, cu tuleie pe marginea fălcilor, care, plin de respect, se recomandă : „Octav, să trăiți !” Tânăr și plin de grăsimi tremurătoare, medicul legist arăta plictisit. Fuma
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fugea în sat. Odată l-au găsit la Probota, da’ soră-sa de fiecare dată îl ducea înapoi ca să păzească casa. Nu-i da nici de mâncare. La Anul Nou l-au găsit urătorii pe Manolea flămând și zgribulind între strujeni, căci lemnele toate i le lua devale soră-sa, Mircioaia. - Apoi slutuță era ea și Mircioaia, dar a avut noroc de bărbat bun. Numai că a ajuns-o mai târziu și pe dânsa : căpătase un fel de boală de nu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de porumbrei. Trăgeam. Pușca vuia înăbușit în negură. Mă plecam în tăcere, luam paserea sângerată, o aninam în lațurile torbei, apoi porneam tăcut înainte. Câteodată, un iepure roșcat izbucnea dintr-o tufă întunecoasă, trecea ca o nălucă prin pâlcuri de strujeni uscați care pârâiau, și dintrodată se prăpădea sub vălul de ceață. De la o vreme a început a mă cerca foamea. Mă opream în tăcerea pușcelor și ascultam; voiam să aud vreo trâmbițare de cucoș sau vreun lătrat de câne. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
răstimp, apoi își șterse de iarbă mâna stângă iar umplută de sânge. Întinse degetele și coborî pleoapele mortului. Oftă, parcă se deștepta din gânduri, și se sculă în picioare. Larma de glasuri creștea, venea ca un vârtej din porumbiște. Sfărâmând strujenii, gâfâind, plini de sudoare, cu cuțitele în mână, cu ochii crunți, cei patru țigani deodată izbucniră din desiș, strânși alături, încolțiți de toate părțile de românii care săltau în juru-le și-i ajungeau. —Îs de la Ciohorăni! strigă cineva. Îi cunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de zahar. Întinse flăcăului, dădu și lui tatu-său, apoi puse între ei cofa cu apă și potrivi și ulcica pe marginea cofei. Flăcăul se așeză pe prispa din proaspăt lipită; moșneagul se lăsă și el pe un snop de strujeni. Fata sta în picioare și Niță Lepădatu, mușcând din zahar, băgă de samă că e îmbrăcată cu cămașă albă, cu horboțele la mâneci și la guler, că pieptănătura i-i strânsă și lucie și cosițele groase îs așezate în cunună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
uita cât voi trăi. Prima o am cu fratele mai mare, Gelu. Tata, când a plecat în concentrare, a închis calul în grajd ca să nu ni-l rechiziționeze, adică să ni-l ia forțat pentru armată. A mascat grajdul cu strujeni de popușoi de jur împrejur, lăsând o mică intrare în fața ușii grajdului pe unde să i se dea de mâncare și apă. Mama i-a spus fratelui să se ducă să dea de mâncare și apă la cal și la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
mai plimbe prin zăpadă și viscol. De fiecare dată ne indica un alt loc unde Așascuns banii. Că Așascuns banii în beciul cu cartofi, și a trebuit să răsșcolim toți cartofii, altă dată că i-a ascuns în glugile cu strujeni și nu-și mai amintește în care , altă dată în cofa cu fasole, apoi în vraful cu porumb și a trebuit să mșicăm tot porumbul să dăm de bani, dar nici urmă. În cele din urmă ne-a zis că
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
pielea albă... Fulga e o Ioana d’Arc a Moldovei: „Frumos odor e Fulga! și naltă-i e făptura! Sub genele-i umbroase doi ochi lucesc ca mura, Și părul său de aur În crețuri lungi se lasă Ca pe strujanul verde un caier de mătasă. El are glas puternic În gură rumioară Și mers cu legănare de gingașă fecioară. Oricine-l vede-n soare cu pelița lui albă, Purtînd la brîu un paloș și pe grumazi o salbă, Se-ntreabă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
loc mai ferit din curte și protejată împotriva arșiței și ploilor de un acoperiș improvizat, evitându-se, astfel, căldura excesivă în odaia de locuit și invazia roiurilor de muște. La această bucătărie de vară mama pregătea mâncarea folosind pentru foc strujenii rămași de la hrana vitelor, bețe și cioate de floarea soarelui, hripca rezultată de la tăiatul viei și chiar paiele care au servit ca așternut la animale. Pentru menținerea și întețirea focului în sobă, se folosea de un băț din lemn de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de țară; mărunt; mic; mînca; mîzgos; moară; multitudine; mustăți; ocean; ocrotitor; ogor; paie; păiuț; plantație; plante; primăvară; priveliște; a răsări; răsărit; rău; roadă; roade; rod; român; România; sat; sănătos; seceră; seceriș; semănat; sfeclă; sfînt; speranță; în spic; spicuit; spin; stafetă; strujeni; școală; tărîță; tărîțe; umed; vitalitate (1); 781/ 137/57/80/0 groapă: adîncă (86); gaură (55); mormînt (55); moarte (48); mort (43); pămînt (41); adînc (29); cimitir (24); adîncime (19); mare (17); prăpastie (16); cădere (12); gol (12); abis (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lucru; mare; mașcat; mălai, hrană; mărunt; mic dejun; mic; momeală; nașpa; nepăsare; nou; orez; pănușa; plantație; poftă; porc; porci; porumb fiert; prăjitură; prășit; preot; proprietate; rece; roadă; roade; rod; rozătoare; sare; sat; sănătate; săteni; secară; seceriș; sendviș; sere; soare; străbunici; strujan; substantiv; suflet; șoarece; teren; toamna; treabă; se uită; uscat-galben; varză; vin; vînt; a vorbi; zboară(1); 795/165/60/105/0 poveste: basm (117); carte (32); copilărie (27); istorie (27); frumoasă (23); copil (22); interesantă (19); Ion Creangă (16); amintire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]