1,185 matches
-
uimirii nici pe magi și nici pe regi ...nu poți ști - uitând de Munte - chiuind la cânt de flaute: adâncind lumini în suflet - vine Ravvi să te caute! PLECAREA VÂLVELOR vâlva munților - mâhnită și proroacă scurmă lira-nfriguratelor păduri: vii copacii - strune-n van invoacă viersuiri ce-s stinse în trecute guri vestejite-s azi moșiile de stele vestejiți heralzi sunt îngerii din glas tristă - vâlva s-a pierdut după perdele norii stânelor în alte zări au mas fluiere s-au frânt
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
IZBÂNDA OSÂNDIȚILOR cu noi dimpreună tot sângeri pe Cruce Hristosule - Frate mai Mare-al simțirii când trece-ascuțișul prin carnea osândei răzbate cu vârfu-n Lumina Sfințirii nu-i lacrimă frântă-n privazul de lume să nu-Ți săgeteze în ochiu-Ți cu strune și nici nedreptate sfruntată-n orbire pe cari ochiul Tău să n-o-ncrunte-n privire obidă și lanțuri - scuipații prostimii ne-aduc pe-amândoi în genunchi ca sihaștri: stau om lângă Fulger în jugul mulțimii dar om și cu Fulger răscol' lut
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
dur Ș-alerg iubite prin clipele fecunde, Să semăn nuferi pe-ale uitării unde, Amăgiri acolo de noi voi ascunde. Când apele se spală-n sânge de lună Și dorința se-așterne în trup cunună, Iubirea compune pe-a focului strună. Când norii se lasă pe umeri de frunze Și ploile mușcă din verde ursuze, Gânduri se adună în suflet confuze. Te-aștept iubite-n miezuri de cuvinte, Cu atâtea înțelesuri ard în minte, În iubirea de tine își au sorginte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
de tristețe mă-nvăluie durș-alerg iubite prin clipele fecunde,Să semăn nuferi pe-ale uitării unde,Amăgiri acolo de noi voi ascunde.Când apele se spală-n sânge de lunăși dorința se-așterne în trup cunună,Iubirea compune pe-a focului strună. Când norii se lasă pe umeri de frunzeși ploile mușcă din verde ursuze,Gânduri se adună în suflet confuze.Te-aștept iubite-n miezuri de cuvinte, Cu atâtea înțelesuri ard în minte,În iubirea de tine își au sorginte. Când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
intra povara să-și treacă. Stelele stăteau agățate frunze-n copaci, Întinși în iarbă, căutam în ochi licurici, Sub poalele nopții ascundeam roșeața Primelor întâlniri ce ne bujorau față. Al vieții trubadur a adormit în pietre, Cu visul încrustat pe strunele albastre, își șuiera vântul cuvântul în viers de dor, ... Citește mai mult Ai amurgit de mult bătrâne sat în doruri,Sub giulgiu vinețiu ascunzi uitate poduri.Eu am rămas acolo, eu am rămas aici...Să port povara grea a timpului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
a intra povara să-și treacă.Stelele stăteau agățate frunze-n copaci,Întinși în iarbă, căutam în ochi licurici,Sub poalele nopții ascundeam roșeațaPrimelor întâlniri ce ne bujorau față.Al vieții trubadur a adormit în pietre,Cu visul încrustat pe strunele albastre,își șuiera vântul cuvântul în viers de dor,... XVII. NELINIȘTEA ESTE ÎN INIMA MEA, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2219 din 27 ianuarie 2017. Urc să ajung la Tine coborând spirala întunecată spre acel punct minuscul de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
Răsună codrii de aramă / Români, puneți mâna pe armă!” În tonul său vehement împotriva acestora, se strecoară amarul unor dezamăgiri crunte, repetate, constatate pe propria piele. Poetul nu poate să rămână indiferent când țara-i „plină de tăceri”; când „Din strună turnători cuvântă”, când „Pământul țării e vândit / copiilor lui Belzebut”, când țara e-n haos și sunt pângărite lucrurile cele mai sfinte. Atitudinea lui civică e demnă de un revoluționar autentic, îndemnându-i pe români: „Salvați țara de la pieire / Nu
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
o stea,un râu săltând din piatră-n ... II. VISCOLIRI DE TOAMNĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016. Când pe umărul meu toamna fruntea-și pleacă într-o doară sufletu-mi stingher vibrează- tristă strună de vioară. Plop privindu-și soarta-n față îi zâmbesc și-o rog să stea ea îmi scutură în suflet frânte tulburări de stea. Visele mustind iubire mi le-ascunde-n tainic gând rod fierbinte ca o vină gura nopții sărutând. Iar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
frânte tulburări de stea. Visele mustind iubire mi le-ascunde-n tainic gând rod fierbinte ca o vină gura nopții sărutând. Iar neliniștea când pică fulg pe-o lamă de cuțit mi-o-îmbracă-n Citește mai mult Când pe umărul meutoamnafruntea-și pleacăîntr-o doarăsufletu-mi stinghervibrează-tristă strună de vioară.Plop privindu-și soarta-n fațăîi zâmbescși-o rog să steaea îmi scuturăîn sufletfrânte tulburări de stea.Visele mustind iubiremi le-ascunde-ntainic gândrod fierbinteca o vinăgura nopții sărutând.Iar neliniștea când picăfulg pe-o lamăde cuțitmi-o-îmbracă-n... III. CLIPA EFEMERĂ (SONET
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
17, un orpheon construit de François Cusinie, un oboi contrabas, ca o coloană fără sfârșit, al lui Christoph Delusse, fagoturi ca niște șerpi uriași, viele hibride la care nu ști dacă trebuie să sufli, să tastezi sau să-i ciupești strunele, fosile vii ale clarinetului, trompetei ori acordeonului, un octobas cât o grămadă compată de contrabași, construit de Jean Baptiste Vuillaume, și câte și mai câte. Bunăoară, o istorie a semiografiei muzicale de la momentul notației neumatice și al tabulaturilor, până la notația
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
săpat în vers mormântul Să scape de teluricele plângeri. Înfierbântate, muzele fecioare Se cuibăresc în inima naivă Și aruncând ocheade-nșelătoare Înnebunesc poeții din coliva. Ei poartă-acum a florilor corola Crescute în grădina de lumină Și sting și-aprind pe strune de violă Durerea și iubirea lor divină. Poeții cu păcatele prescrise Condamnă viața veșnic la cuvinte, Împerecheați cu muzele proscrise, Trimit din alte lumi poeme sfinte! Într-una din zilele de sâmbătă ale lunii iulie, am facut un popas în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
săpat în vers mormântul Să scape de teluricele plângeri. Înfierbântate, muzele fecioare Se cuibăresc în inima naivă Și aruncând ocheade-nșelătoare Înnebunesc poeții din coliva. Ei poartă-acum a florilor corola Crescute în grădina de lumină Și sting și-aprind pe strune de violă Durerea și iubirea lor divină. Poeții cu păcatele prescrise Condamnă viața veșnic la cuvinte, Împerecheați cu muzele proscrise, Trimit din alte lumi poeme sfinte! Într-una din zilele de sâmbătă ale lunii iulie, am facut un popas în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la fel, însă la acest concurs am cântat mezzo pentru că mi s-a potrivit mai bine. Noi ne știam dinainte, de la concursul de anul trecut, și am zis că împreună facem treabă bună. Chiar și la pregătiri a mers totul strună. Cheia succesului a fost, probabil, colaborarea. Fiecare țineam cont de părerea celeilalte și unde consideram că nu merge, schimbam tonalitatea. Repertoriul nostru a fost ales de profesoara Elena Gaja, care ne-a pregătit alături de prof. Lucia Pârvulescu din cadrul Conservatorului și
Agenda2004-14-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282254_a_283583]
-
cu fascismul și comunismul, nici monopolismului financiar contemporan nu trebuie să-i permită să agreseze și să altereze principiului pluralist al marilor diversități care se respectă in democrație, sufocându-le prin ceea ce afonii marșului de libertate al omenirii cântă în struna infectului termen de „globalizare politică” susținut de discursul băsescian. Cam atât pot explica printr-o privire ce depășește o jumătate de veac din istoria României, care poate afirma că a simțit în mod repetat, chiar avant la lettre, ceea ce denumim
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
această dată, nu au cântat pe rând, ci toți trei deodată, la instrumentul care i-a propulsat în inimile românilor. Ionuț, campion național și la salsa, a lăsat deoparte propria chitară, care prinde viață atunci când el își plimbă degetele pe strune, pentru un moment scurt ca să danseze împreună cu o dansatoare. Publicul și jurații i-au omagiat cu aplauze în picioare, cei din urmă ”apostrofându-l” pe Ionuț: "Nu aveați nevoie de asta - ca tu, Ionuț, să renunți la chitară și să
Românii au talent, sezonul 2: Trio Zamfirescu au împărțit o singură chitară () [Corola-journal/Journalistic/22886_a_24211]
-
volumele târzii de poezie (Cadențe, Silabe, Răzlețe, Litanii, Noaptea) fiind argheziene în sensul cel mai deplin. Marele poet recupera estetic ceea ce sacrificase în plan etic. Călinescu a urmat altă traiectorie. Din prima zi e alături de forțele ăprogresiste", le cântă în struna, le este un aliat politic activ, combătându-i pe ăreactionari" în ăLumea" și în ăTribuna poporului", publicațiile sale, batjocorindu-l în ele pe Iuliu Maniu. Cu toate acestea nu-i câștiga cu totul de partea sa pe comuniști, tineri ărevolutionari
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
mai bogate decât jerbele funerare, un buluc de partizani îi împing poarta, i se înfig în față. I se pregătește un post pe care l-a mai avut și pe care, de patru ani, rîvnește să-l redobândească. Toate merg strună, dnii Năstase, Gherman, Solcanu, Mitrea, mai nou Todoran veghează startul, devotați, nemodificați, apți prin urmare să salveze, știu ei cum, pe la mijlocul toamnei, țărișoara, cătinel purtând-o spre NATO și Uniunea Europeană. Când, iată, moartea fetidă, gâjâită, hâdă, întinde coasa-i către
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
caduc - evident că referentul este acum o simplă abstracțiune -, nu poate fi supus unei probe care se sprijină fundamental pe platitudinea rețetei și pe nimfomania memoriei. Altfel spus, calul de curse, cu glezna lui subțire și cu nervii încordați ca strunele viorii, nu mai poate fi dus înapoi la rîșniță sau la saca fără să-l umilești ori chiar să-l ucizi. Toate aceste gînduri, stimați cititori, care par glumețe și frivole la prima vedere, mi-au venit în minte în timp ce
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
vocii este și ea un liant care aduce o anume calmare a exceselor de strălucire cumva agresive. Tentația însă rămâne. Când observăm că un anume text muzical este foarte dificil, în timp ce el tocmai se desfășoară în audiție, ceva nu merge struna. S-a întâmplat asta și acum, în primul "solo" cu care Kallen Esperian se arătă tot emoțională, locuită de pasiune teatrală. Dar aria "Vissi d^arte" din "Țoșca" de Puccini are capcane (atacurile rafinate, din acut în acut) și la
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
articol Tudor Vianu și, fugitiv, Călinescu. E suficient, pentru mine, să păstrez, întreaga, paternitatea lui Duiliu Zamfirescu, (sau - cum îi spunea Caragiale debutonîndu-i superbia - "mai Duilă") asupra articolului Frunze găsite prin volume, în perioada cînd viitorul prozator îi cîntă în struna lui Macedonski. E dreapta, în schimb, observația (deloc, ce-i drept, inedită) ca întreg ciclul Comănestenilor a evoluat în descrescendo, Îndreptări, Anna fiind eșecuri indubitabile, la care as adaugă, parțial, și românul În război. Reiese că doar în Viață la
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
cu foc înstrăinat / și durere fără loc. («Steaua mamei” VRF, 55). Ca simbol izbăvitor-mitic, Mama / Terra Mater, apare și într-o cunoscută ars poetica, asociindu-și simbolul geniului orfeic: Să cânte pot (credeam) și șarpii. I-am pus ca grave strune harpii, / Alăturea de coarda poamei / și sfântul fir de păr al mamei. Cu harpa stam sub mere coapte. Ei blând cântau. Ci-n neagra noapte, / Trecând prin codru, singuratec, / Ei prinse-a șuiera sălbatec, / Săreau să-mi muște mâna, fața
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
noapte, / Trecând prin codru, singuratec, / Ei prinse-a șuiera sălbatec, / Săreau să-mi muște mâna, fața, / Să-i sugă cântecului viața. Sunai al mamei păr sub cetini, / Veniră-n fugă-atunci prieteni. Când mă trezisem ca din vise, / Văzui c-o strună-ncărunțise. («Harpa” VRF, 160). Când și când, poetul este atras și de conjugarea „paradoxurilor planetare”, dar în inconfundabilul său mod liric: Prin văi cu ierbi de brumă turma / Își paște tragic sieși urma. În fluier intră frigul, ura, / Pe unde
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
el. Aceasta va muta într-un restaurant din Capitală, așa că parangheliile președintelui pot continua nestingherit. Oare va ajunge în final consilier prezidențial pe teme muzicale? Nu de alta, dar în curând va fi cam singura care îi mai cântă în strună președintelui. România Liberă ne spune că se alege praful de Hidroelectrica, o companie de stat care ar trebui să aducă profituri de miliarde. Compania nu mai are destulă apă pentru toți “băieții deștepți” și nici suficient capital de lucru, ca
Dramă pentru Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/24894_a_26219]
-
era destul de pe linie. Ba chiar cu oarece zel: „Cînd aud cum răsună cîntecul muncii,/ Cum țîșnește lumina din guri de cuptoare,/ Cum zburdă ecoul cuprins de văpaie/ Și zboară ca șoimul avîntat peste plaiuri,/ Atunci în suflet o magică strună/ Vibrează și cîntă: Slăvit fie omul!” etc. (Slăvit fie omul). Pot fi adăugate aici și „omagiile” aduse doinei, de care Ana e încîntată. Cine știe ce-o fi prin caietele rămase, dar în Harfe... noutățile nu-s impresionante; ba chiar
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
de Scânteia. Patriciu încearcă din răsputeri să țină în funcție actuala putere, nu de alta dar afacerile sunt cam pe ducă. În zilele de violențe Adevărul a încercat să lase impresia unui miting organizat de huligani. S-a cântat în strună pedeliștilor care i-au făcut pe manifestanți cum le-a venit la gură iar osanalele pentru Băsescu păreau odele închiate unui geniu neînțeles sau unui erou antic grecesc. Hotnews nu ezită nici ei să ridice osanale președintelui. O fotografie a
Arafat, suta de lei a lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/23862_a_25187]