538 matches
-
mai alungită, cu numeroase vârfuri de peste 2000 m, precum Coștila (2480 m), Caraiman (2248 m ), Furnica (2143 m ), Vârful cu Dor (2030 m) și culmea apuseană, mai scurtă, între Ialomița și Brăițel, cu vârfurile Doamnele (2402 m), Bătrâna (2181 m), Strunga Mare (2089 m) etc.. În partea nordică se mai desprind din Vârful Omu o serie de culmi scurte și abrupte, modelate adesea de către eroziune, sub formă de creste ascuțite: Munții Morarului și Bucșoiu în nord-est, Creasta Padina Crucii și Culmea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
peisaj geografic, în Munții Bucegi s-au delimitat inițial mai multe rezervații naturale: Marea Rezervație (6680 ha), de la 1000 la 2500 m altitudine, pe versantul prahovean, în nordul Bucegilor, pe o parte a platoului și pe versantul brănean până la șaua Strunga, cu o zonă științifică de protejare absolută de cca. 200 ha în sectorul Caraiman și Valea Jepilor; Rezervația Babele, în jurul cabanei și a vârfului cu același nume, cu forme de relief generate de eroziunea selectivă (Babele, Sfinxul) și unele specii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
depozite aluvionare, eoliene și de luncă ce aparțin Holocenului Superior. Resursele subsolice sunt mai puțin variate și cuprind roci utile, materiale de construcții și ape minerale. Se găsesc calcare oolitice și gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei), nisip cuarțos (Lespezi), balast în luncile și terasele unor râuri (Lespezi, Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași, Breazu). 12 3. Relieful Relieful județului Iași este
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei), nisip cuarțos (Lespezi), balast în luncile și terasele unor râuri (Lespezi, Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași, Breazu). 12 3. Relieful Relieful județului Iași este alcătuit din dealuri prelungi și văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Moldovei. Acest podiș cuprinde trei mari unități: Podișul Sucevei în vest (24%), Câmpia Moldvei în centru (49
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Hârlăului. Pietrișurile ce apar pe masivele înalte sunt de vârstă sarmațiană și provin din dezagregarea unor conglomerate. Terasele Siretului sunt paralele cu actualul curs, iar cele superioare se găsesc la înălțimi mai mari (peste 400 de metri) față de Șaua Ruginoasa - Strunga (I. Sîrcu, 1955). Relieful satului Brătești cuprinde o zonă joasă, corespunzătoare luncii Siretului, cu altitudini între 200 și 210 metri, și o zonă mai înaltă, a teraselor, cu altitudini între 225 și 400 metri. Platforma structurală principală se desfășoară la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mari unități naturale, la contactul cărora se află: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc. În partea de nord-vest se află extremitatea sud-estică a Dealului Mare Hârlău, iar la vest de o linie ce ar uni localitățile Dădești și Strunga, se desfășoară Șaua Ruginoasa-Strunga. Altitudinile medii cresc de la 170200 metri în zona Dădești-Balș la 200-250 metri în zona Giurgești - Coasta Măgurii, iar la nord de satul Giurgești înălțimea maximă depășește 320 metri. Cea mai mare parte a teritoriului orașului se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1972). 4. Clima Factorul climatic, prin caracteristicile sale, are o influență deosebită asupra repartiției și structurii culturilor agricole, cu implicații în dezvoltarea umană și economică. Pentru caracterizarea climatică a teritoriului studiat s-au folosit date de la stațiile meteorologice de la Iași, Strunga, Cotnari, Podu Iloaiei, Pașcani și din Atlasul Climatic al României. Clima județului Iași se încadrează în clima specifică Podișului Moldovei: temperat continentală, cu influențe de ariditate în cea mai mare parte a teritoriului, și scandinavobaltice în extremitatea vestică. Relieful de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
9,5°C (perioada 1961-2009) la stația Iași, 8,3°C (perioada 1986-2008) la stația Pașcani, 7,9°C (1987) și 10,9°C (1990) la stația Cotnari, 7,6°C (1996) și la 10,2°C (1990) la stația Strunga și între 7,9°C (1980) și 10,2°C (1983) la stația Podu Iloaiei. În timpul verii predomină timpul secetos, cu temperaturi care pot depăși 35°C. Medile lunii iulie variază pe cea mai mare parte a teritoriului între 20
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
3°C. Maximele și minimele absolute au atins următoarele valori: 40,1°C (22 iulie 2007) și -36,3°C (1 februarie 1937) la stația Iași, 37°C (6 august 1998) și -25,5°C (9 ianuarie 1987) la stația Strunga, 35,3°C (20 iulie 1987) și -22,9°C (28 decembrie 1996) la stația Cotnari, 38,2°C (iulie 1992) și -33°C (ianuarie 1986) la stația Pașcani. Bruma și înghețul sunt fenomene meteorologice negative care în unii ani
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în care acest fenomen se produce cu o lună mai devreme sau mai târziu față de data medie. Numărul mediu al zilelor cu îngheț crește de la 99,4 la Cotnari, la 111,8 la Podu Iloaiei, ajungând la 115,8 la Strunga. Cantitățile medii anuale de precipitații sunt cuprinse între 500 și 550 mm. În ariile în care se încadrează teritoriile analizate se înregistrează: 600 mm în vestul județului, 618 mm în sectorul Dealul Mare-Hârlău, 579,6 mm la stația Iași (perioada
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în care se încadrează teritoriile analizate se înregistrează: 600 mm în vestul județului, 618 mm în sectorul Dealul Mare-Hârlău, 579,6 mm la stația Iași (perioada 1961-2009), 502,3 mm (medie plurianuală) la Târgu Frumos, 549,1 mm la stația Strunga (perioada 1981-2000), 536,7 mm la stația Cotnari (1981-2008), 565,8 mm la Podu Iloaiei (perioada 1981-2000) și 529 mm la Pașcani. Media plurianuală de la Târgu Frumos (502,3 mm) este mai redusă decât media precipitațiilor înregistrate la stațiile învecinate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
veți pleca acasă. Depuneți armele și predați toate bunurile militare. Acasă tot n-o să mai aveți nevoie de ele!” Automatele îndreptate asupra noastră spuneau că ar fi o prostie să ne împotrivim. Ne au trecut printre ei ca oile la strungă... Încolonați și sub pază, ne-au mânat spre șosea... „Vedem noi casa cum o văzut orbu’ Brăila.” l-am auzit vorbind pe un sergent... Petrache, care a trecut prin toate astea, a intervenit: Am văzut ofițeri care pozau în trupeți
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
conturul vizibil al pietrelor, Începînd să se Învîrtească prin Întunericul schingiuit și jegos. Auzim voci, dar nu sîntem Încordați. Apoi din nefericire nu mai sîntem În vid. N-am simțit că am plecat din tunel sau că am trecut prin strunga din lemn, dar știm că ne-am Întors cumva pe șoseaua principală, căci auzim zgomotele mașinilor care trec din cînd În cînd și le vedem farurile. Apoi, Universitatea Napier, răsăritul soarelui, ciripitul păsărilor care se duc spre grădinile din Gilmore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
le sfătuiau cum să‑și apere neprihănirea ori s‑o Îndure mai ușor, pe bătrâni Îi călăuzeau În pregătirile dinaintea morții - ce vorbe să rostească În ceasul de pe urmă, cum să‑și țină mâinile ca să poată trece mai lesne prin strunga ce duce spre lumină; pe mame le povățuiau cum să‑și ocrotească rodul pântecelui, fără a se mai căuta pe la vraci calici, ori cum să‑și vegheze fiii de urgia războaielor, iar femeile sterpe erau Îndemnate să spună rugăciuni, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
dat. În concepția lui, moartea nu înseamnă un sfârșit absolut, ci mai degrabă, un început al unui nou mod de-a fi în universul care i-a fost drag. Ultima lui dorință este să fie îngropat: ,,Aice, pe aproape / în strunga de oi / să fiu tot cu voi”. Deși regretă viața de pe pământ, el este sigur că, și ,,acolo” îi va fi dat să-și audă câinii și cântecele celor trei fluiere. Eminescu, în opera căruia tematica morții ocupă un loc
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
să-mi amintesc de locurile unde am învățat și mai ale de dumneavoastră care ați fost ca o lumină pentru mine. Îmi amintesc aievea toate vorbele dumnea-voastră, vă văd parcă și acum înfățișarea plăcută, mustața tunsă scurt, dinții lungi, cu strungă mare la mijloc. Și niciodată nu voi putea să uit lecțiile dumneavoastră de gramatică, istorie, muzică și matematică. Dumneavoastră ne-ați învățat cum să recităm poeziile eroice, cum să cântăm după tonul diapazonului, dar mai ales cum să venerăm eroii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
prin acest fragment o adevărată identitate. Un portret fizic este schițat cu ajutorul descrierii. Era un om bine făcut, puțin cam chel în vârful capului, cu ochii foarte blajini. Când zâmbea, se arăta sub mustața tunsă scurt niște dinți lungi cu strungă mare la mijloc. Autorul face ca figura fostului său dascăl să retrăiască în sufletul cititorului prin bogăția sufletească, prin personalitatea acestuia oglindită în fapte și în vorbe, prin relațiile învățătorului cu elevii. Povestitorul atrage atenția că nu va vorbi despre
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
numai o circulație între regnuri. Când oița năzdrăvană spune că l-apus de soare / vreau să mi-te-omoare / baciul ungurean / și cu cel vrâncean, ciobanul, întrezărind doar posibila moarte, roagă pe oiță să spună celorlalți doi să-l îngroape peaproape în strunga de oi și în dosul stânii pentru a fi tot cu animalele lui. În așteptarea morții, baciul nu-și ia măsuri de precauție, nu se zbuciumă, nu se teme, dar nici nu stă cu mâinile încrucișate, reacția lui fiind grija
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nici nu stă cu mâinile încrucișate, reacția lui fiind grija pentru întocmirea testamentului. Testamentul este transmis pe cale orală mioarei bârsane, oierul moldovean rugând-o să-i spună lui vrâncean și lui ungurean să-l îngroape pe-aici, pe aproape / în strunga de oi, iar la cap miorița să-i pună instrumentele specifice păstoriei, cele trei fluiere: de fag, de os, de soc. Această dorință reflectă dragostea păstorului pentru meseria sa, el neputându-și imagina despărțirea, chiar și după moarte, de lucrurile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
n.n.] cu pași tremurători: Carador o însoțea tragic și transpus, ca un dac, în blana mițoasă oferită de un păcurar în schimbul a două pâini, o sticlă de Diana, de un sfert de litru și a două săptămâni de lucru la strunga din Rupșor; aburcaseră pe Vlădeasa și Cucurbăta; se ostoiseră în văile Boțeșei și aici găsiră un loc de aciui.“ Medicii psihiatri care îl tratează pe Carador recurg, printre altele, la metoda așezării pacientului la masa de scris pentru a-și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
liman, / Mai șmecherește câte un ban, / Cerșind pe la stat / Bocind că-i defavorizat.“ (Trândavul) Lipsit de spirit critic, încântat de propria lui creație, Mircea Noaghiu se celebrează singur, povestind, în prefață, în ce împrejurări și-a scris versurile: „Acum, la «strunga vieții», după ani de pribegie pe crestele munților [...] Dumnezeu m-a răsplătit cu un «surghiun» într-un loc mirific. [...] Simțeam puterea benefică a forțelor telurice, care parcă-și micșoraseră gravitația și-mi permiteau să zburd ca pe vremea copilăriei. În
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
că suntem așteptați” - mi-am zis eu. Cât ai clipi, ne-a ieșit În Întâmpinare un grup de „celoveci” - toți cu naganele la șold. Ne-au luat În primire. „Adin, dva, tri, cetâre piati... Ne numărau ca pe oi la strungă și ne dădeau brânci În barăci. Înăuntru era cald. Un butoi de tablă ținea loc de godin... Am nimerit lângă colegul meu de la Ateliere... Până să schimbăm o vorbă-două, m-am trezit cu o gamelă și o lingură cât un
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
crăiasa cu regret în glasu-i iritat, văzând că bătrânul crai nu se comportă cu ea după rang. -N-am uitat, doar mi-am făcut datoria de gazdă, zise craiul, după care a început să fluiere de ziceai că mână oile la strungă. Și din tufișurile din spatele colibei, abia se mișca o iapă căreia i se puteau număra oasele de slabă ce era. În urma ei, zburdând și nechezând veneau șase mânji, din care unul alb ca neaua, dar slăbuț iar celălalt negru ca
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
animalelor și a păsărilor nu o vom înțelege, că fără existența lor nu vom putea trăi, înainte de vreme ... cu toții vom pieri. Într-un an, înainte de sărbătorile Crăciunului, călătoream cu autobuzul de la Onești către Iași. În fosta stațiune de boli neuropsihice Strunga autobuzul s-a defectat. Am coborât după ce am primit informația din partea conducătorului auto că reparația autobuzului durează aproximativ o jumătate de oră. Plimbându-mi privirea înspre cei câțiva copaci care străjuiau stațiunea pe ambele laturi ale șoselei, am auzit bâzâitul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
O firmă britanică a descoperit un zăcământ de petrol pe o suprafata aflată pe teritoriul comunelor Strunga și Oțeleni, județul Iași. Se pare ca zăcământul de petrol se află la o adâncime de pește 2.800 de metri, într-un loc numit pădurea Băroncioaiei. „Noi, Primăria Oțeleni, am eliberat doar certificatul de urbanism necesar pentru efectuarea forărilor
Zăcământ de petrol, descoperit în judeţul Iaşi () [Corola-journal/Journalistic/52812_a_54137]