59 matches
-
din partidă cu care se bate, îi înjură și nu vrea ca să muncească, întrucât este protejat de un maestru [sic !] și de șeful său, Răchițeanu Constantin, astfel majoritatea orelor de lucru stă de vorbă cu sudorul Nicolau, cu găuritorii de la strungărie și cu lucrătorii din cazangerie, astfel își petrece timpul celor 10 ore de lucru pe zi. Toți lucrătorii din partidă cu el, sunt de părere că el intenționat se poartă în felul acesta spre a face intrigă și zâzanie între
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Și m-o mutat la locomotive, deci, m-o dus de la..., deci, profilul meu a fost constucții de vagoane, reparații de vagoane. Așa o fost el. Nu era atunci, în anul respectiv, când am reușit la școală, nu era de strungărie, nu era de locomotive, nici de turnătorie, nici de cazangerie. Era numai de vagoane. Deci, două clase numai de reparații vagoane. Și m-o mutat la locomotive... Eu n-am vrut să mă las deloc. Începuse atunci primul an de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fruntea țării. Am fost aproape fericit, zbuciumul dinăuntru se potolise: „Ia uite, domnule, ce dreptate are mama! Cum de nu m-am gândit și eu până acuma?”. M-am hotărât, deși eram un monument de neîndemânare, să Încerc să Învăț strungăria, căci cu așa ceva ne ocupam În atelierele școlii În timpul săptămânilor de practică. Nu izbutisem Încă să pricep cum se măsoară cu șublerul, de pildă, ori cu micrometrul (de câte ori Încercase maistrul să mă lămurească, nu-mi intrase nimic În cap, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Paris. Câteva dintre hainele vechi ale diplomatului, ale soției sale și ale fiului său, au ajuns, așadar, și la noi În familie. Probabil că pe tovarășu’ maistru l-a supărat faptul că intrasem În lăcașul sfânt al atelierului său de strungărie cu capul acoperit, așa cum pricepusem eu din protecția muncii ale cărei norme el nu le respectase Întocmai, de vreme ce avea o mână ciuntită. Mi-a făcut semn cu un deget de lângă cel care lipsea și m-a chemat: „Ia vino, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
atunci, sâni ca ai ei: rotunzi, tari și cu sfârcuri mici, incredibil de gingașe și catifelate, chiar și atunci când se Întăreau. Pe o noptieră zăcea un ecuson de plastic pe care scria că era subingineră Într-o secție de (ha!) strungărie a unei fabrici de avioane. Pe cealaltă noptieră, lângă o lampă cu globul de sticlă crăpat și cam prăfuit, odihnea un rățoi-marinar din cauciuc. Pe târtiță, o mână poetică a unui fost amorez Înșirase cu pixul câteva versuri tâmpite, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în funcția de profesor. În proiecția noului obiectiv, autorul gândise să armonizeze reperele didactice sau instructiv-educative cu cele economice și sociale, propunând organizarea școlii pe ateliere corespunzătoare învățării celor mai căutate și mai utile meșteșuguri de profil, și anume: stolerie, strungărie, cizmărie, fierărie, lăcătușărie, rotărie și alămărie, cu observația că primele trei le vedea debutând în termen de patru săptămâni. Pentru instrucția teoretică și practică estima un necesar de șapte meșteri, cinci calfe și 20 de ucenici, personal care, "pe lângă învățătură
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lei, directorul numit al școlii, Carol Mihalic de Hodocin, urma a se deplasa în Transilvania având și recomandarea consulului austriac din Iași pentru a recruta meșterii-instructori necesari desfășurării procesului didactic, profilat pe meseriile: lăcătușerie, rotărie mecanică, fierărie, săidăcărie, stolerie și strungărie 28. Demersul, început în a doua jumătate a anului 1840 și extins și în domeniul dotării tehnice, s-a încheiat în cursul primului semestru al anului următor, când Hodocin populariza prin mijlocirea gazetei lui Asachi prospectul școlii, unde fuseseră aduși
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în două sau, cel mult, trii luni, s-ar putè preface acele case și întocmi pentru atelii; asemene, tot în această vreme, s-ar putea găti și odăile trebuitoare pentru lăcuința lucrătorilor întrebuințați și a să porni învățătura. Iar stoleria, strungăria și cizmăria, s-ar putea porni mai înainte, adică până în patru săptămâni. Fiind că pentru cumpărarea și pregătirea uneltelor trebuitoare se cere o mai îndelungată vreme, cel puțin de câteva săptămâni, apoi pentru aceea trebuiesc a să cumpăra înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Eși. Această moșie, supt privigherea Cinst<itei> Epitropii, să se administreze de D<umnealui> Mihailic de Hodocin, profesorul agricolei, în chipul cel mai folositor. Acolo, îndată să se așeze o școală practică de mehanică și anume: de dulgherie, teslărie, rotărie, strungărie, ferărie și lăcătușie, primind pe acest an un mai mic număr de ucenici pentru ca să poată mai bine a să deprinde lângă maestri, iar la anu va spori numărul lor în analoghia propășirii ce vor face acei întâi ucenici, va spori
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
44 De la engl. pronoun-dropping, "căderea pronumelui". 45 Semnul % indică faptul că exemplul este acceptat doar de o parte dintre vorbitori. 46 Nu sunt foarte multe substantive colective derivate cu acest sufix, care are și alte valori, exprimând "locul" (mezelărie, pepenărie, strungărie) sau "modul de comportare" (cochetărie, dulcegărie). 47 Majoritatea substantivelor derivate cu sufixe colective nu au forme de plural (brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.). Prin această caracteristică, dar nu numai, ele s-ar putea încadra și în clasa masivelor. 48
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vrem sau să rămânem: la interior, sau... Și decât să rămân la interior, toată ziua cu "să trăiți!", că eu nu prea zic că nu pot, am zis că mă duc la "7 dreapta Oroslaru" unde era un atelier de strungărie. La brigada aceea era brigadier tatăl inginerului Dărăbană, moș Dărăbană. La vreo două-trei zile m-au chemat la grefă, dar eu nu m-am dus la grefă. C. I.: Ce era grefa? S. M.: Acolo unde stăteau toți cei care făceau
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Un atelier destul de mic, dotat cu doar cinci strunguri de lemn, care roteau de zor bucățile de lemn, ce prindeau diferite forme la cea mai mică atingeri a dălții. Norocul meu a fost că unul dintre colegii din atelierul de strungărie, ce era mult mai în vârstă, nea Mitică pe numele său Dumitru Bistriceanu, cu o experiență de peste treizeci de ani de activitate ca strungar în firmă a avut bunătatea și a dorit să-mi deslușească această taină a modelării lemnului
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Născut la 17 iunie 1933, în comuna Vâlcănești, județul Prahova. A fost căsătorit cu Georgeta Micu, inginer geolog (decedată). Are doi copii: Anda Cristina Filip, ambasador, și Laurențiu Micu, medic. Studii Școala primară, Vâlcănești (1940-1947); Școala profesională "Steaua Română", specialitatea strungărie (1947-1950); Școala Medie Tehnică de Mecano-energetică, Câmpina, specialitatea instalații energetice (1950-1953); Institutul de Relații Internaționale, Moscova, specialitatea relații internaționale occidentale Franța (1953-1959). Limbi străine: franceza, engleza, rusa. Cariera diplomatică De-a lungul activității sale profesionale, a exercitat următoarele atribuții mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
colegii mei care s-au prezentat la Examenul de Stat, a fost și Ministrul Industriei Grele, Carol Loncear. Repartiția în producție a fost la Întreprinderea “Wilhelm Piek” din Brăila unde am fost numit șef de schimb la un atelier de strungărie, adică în afara specialității mele. În luna noiembrie, când ministrul Carol Loncear a făcut o vizită la Brăila, am considerat că poate să-mi aprobe un transfer la Uzinele „Vulcan” din Bucu-resti, dar acesta n-a fost de acord, în schimb
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93298]
-
și abilități specifice“ pentru care este plătit(ă), iar la schimbarea locului de muncă aceste abilități ies ușor la iveală. Poți să fii absolvent de colegiu, cu atestat În contabilitate, sau poți să fii absolvent de liceu, cu calificare În strungărie. Ambele calificări se reflectă În salariul tău. Dar să presupunem că, Într-o bună zi, slujba ta de strungar este mutată În China, iar postul În contabilitate primară este externalizat În India, și trebuie să-ți găsești un nou loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
17). Privind nivelul educațional, precum și încadrarea socială pe categorii profesionale de muncă, subiecții recuperați integral sunt în numărul cel mai mare elevi la școala medie generală de 10 și 12 ani, muncitori calificați în școli profesionale, cu specific de electricitate, strungărie fină, blănărie, agricultură, funcționari cu studii medii, studenți la diferite facultăți, cu studii superioare terminate (tabel 18). În colaborare cu grădinița, școala și familia, ei au fost ajutați să depășească dificultățile conflictuale determinate de defect și să se încadreze în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Mare, 91, Haim Schor, i s-a fixat termen „imediat” de demolare a etajului după ce „...în prealabil se va sprijini fațada”. Două imobile de pe aceeași stradă, numerele 66 și 107, urmau a fi demolate complet, iar proprietarului „atelierului mecanic de strungărie și fierărie” Ițic Zinger de pe str. Melchisedec, i s-a pus în vedere „...întreruperea producției până la refacerea peretelui interior și a celui dinspre str. Melchisedec”. Deoarece unor proprietari nici nu le trecea prin cap să-și demoleze casele, chiar dacă era
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
favorul meu. Împotrivă, nu știu, dar cred că nu. (Mai mulți mi s-au destăinuit). Întâi m-am calificat ca fochist, dar nu am practicat deloc, iar după aceea am fost admis ca un fel de ucenic în secția de strungărie. Cât timp am lucrat aici, din februarie 1956 până în februarie 1963, am urmat, pe cont propriu, un curs de desenator tehnic în instalații și construcții de mașini. În urma acestui curs, am fost transferat la serviciul de proiectare al uzinei. Aici
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Situația prezentată ne permitesă spunem că inițiativa inființării unor întreprinderi comerciale în Dorohoi aparținea evreilor. De asemenea, din aceeași situație mai rezultă că, în anul 1931 existau în Dorohoi 38 de ateliere, aparținând în primul rând evreilor:2 ateliere de strungărie: Richard Șirif și Titus Onofrei; 3 ateliere de lăcătușărie: Aizic Cusen, Bercu Ederman, Aizic Cusen; 4 ateliere de tinichigerie: Iosif Ihman, B.Cohn, Șmil Bril, Herman Fincheștein; 4 ateliere de ferărie: Herșcu Grinberg, V.Mihai, Herman ungureni, Ionescu Tilică; 2
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
croitorie: Eduard Leizer, Ovidiu Ciubotaru, I.Crainic. Potrivit acestei situații economice observăm că, în Dorohoi erau doar 7 fabrici, care aparțineau evreilor. De asemenea, erau un număr de 38 de ateliere, din care doar 10 aparțineau românilor (1 atelier de strungărie, proprietar, Titus Onofrei, 2 ateliere de croitorie aparținând lui Ovidiu Ciubotaru și Ion Crainic; 2 ateliere de cizmărie aparținând lui Ioan Rotaru și C-tin Grădinaru; 1 atelier de tâmplărie a lui Dumitru Popovici; 1 atelier de rotărie în proprietatea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cabină înaltă, deasupra gardului, pentru ca santinelele care stră juiau din ele să observe orice încercare de escaladare a gar dului. În interiorul acestei curții era construit și funcționa un mare atelier, cu secții de lăcătușărie, fier ărie, tâmplărie, instalații electrice și strungărie. Mai exista o clădire cu turbină de abur, care producea curent pentru ateli er, mine și alte trebuințe. În curte era un siloz, la care se descărca cărbunele de la minele Asău și Rafira, transportat prin funicular. Mai funcționa și o
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
așa, la ora fixă, puteam să luăm fișa de la afișierul a telierului și să o mutăm la locul unde se făcea și lua prezența la program. În atelier eram 20 de ucenici, repartizați pe lâng ă un meseriaș de la lăcătușărie, strungărie, fierărie, tâmplărie sau electricitate. Am fost repartizat chiar din prima zi la sectorul de lăcătușerie, la maistrul Floricel, specialist lăcătuș mecanic. Sarcina noastră era să punem la dispoziție sculele din sertar maistrului când avea nevoie de ele, să ține m
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
greșit, cum trebuie să remediez greșeala săvârșită, ca și cum ea nu s-ar fi întâmplat. Apoi, asistat de el, executam chiar eu corect operația nereușită inițial. În cei patru ani destinați învățării meseriei alese trebuia să treci prin toate secțiile: lăcătușărie, strungărie, fierărie, tâmplărie, sculărie, electricitate. După câteva luni de muncă la sculărie, am fost repartizat la tâmplărie, dar m am descurcat foarte greu, în primul rând pentru că eram stângaci din născare , și barda care mi s a dat să cioplesc era
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
secție se cerea dată o probă, în cazul meu era vorba despre forjarea unei piese. În cele trei luni la fierărie, învățasem cum se repară sculele, cum se execută anumite piese, încât, astfel pregătit, am promovat cu succes trecerea la strungărie și de acolo la sectorul electricitate. În cel de-al patrulea an de ucenicie, am revenit la lăcătușărie, tot la maistrul pe care l-am avut la început. într-o zi, când lucram la reparatul unui lift de la mina Asău
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
două simigerii, două mori cu cai, cinci pitării și cinci căsăpii, trei săpunării, două tinichigerii, două spoitorii, două de armurărie, nouă fierării, 10 tăbăcării, 34 ciubotării, cinci pantofării, trei săidăcării, nouă croitorii pentru haine femeiești, 10 pentru haine bărbătești, două strungării, șase stolerii, șase dogării, trei făclării, trei hoteluri, patru cafenele, două cofetării și un atelier de ceramică. Comerțul. În Epoca Modernă, la Huși, ca și în alte importante centre economice, existau următoarele sectoare și categorii sociale: particular (negustori, meșteri, calfe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]