215 matches
-
medic veterinar, iar mama - asistentă medicală) o ajută să își dea seama că a venit pe lume cu talent și pasiune pentru frumos. De altfel, Mara Babiciu are ocazia să lucreze în domeniul artelor plastice, mai exact, în ceramică și stucatură, imediat după absolvirea cursurilor Facultății de Filosofie din Cluj, la Universitatea Babeș Bolyai. Cu un masterat în filosofie antică deja obținut, ea muncește și urmează în paralel, și psihologia. Cu această ocazie descoperă psihodrama, ce se dovedește a fi o
CAND COPILARIA ESTE CEA MAI FRUMOASA AMINTIRE A VIETII . INTERVIU CU MARA BABICIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350822_a_352151]
-
medic veterinar, iar mama - asistentă medicală) o ajută să își dea seama că a venit pe lume cu talent și pasiune pentru frumos. De altfel, Mara Babiciu are ocazia să lucreze în domeniul artelor plastice, mai exact, în ceramică și stucatură, imediat după absolvirea cursurilor Facultății de Filosofie din Cluj, la Universitatea Babeș Bolyai. Cu un masterat în filosofie antică deja obținut, ea muncește și urmează în paralel, și psihologia. Cu această ocazie descoperă psihodrama, ce se dovedește a fi o
CAND COPILARIA ESTE CEA MAI FRUMOASA AMINTIRE A VIETII . INTERVIU CU MARA BABICIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350822_a_352151]
-
medic veterinar, iar mama - asistentă medicală) o ajută să își dea seama că a venit pe lume cu talent și pasiune pentru frumos. De altfel, Mara Babiciu are ocazia să lucreze în domeniul artelor plastice, mai exact, în ceramică și stucatură, imediat după absolvirea cursurilor Facultății de Filosofie din Cluj, la Universitatea Babeș Bolyai. Cu un masterat în filosofie antică deja obținut, ea muncește și urmează în paralel, și psihologia. Cu această ocazie descoperă psihodrama, ce se dovedește a fi o
DIALOG CU MARA BABICIU DESPRE CUM ESTE SĂ FACI ARTĂ CU O FOAIE DE HÂRTIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352126_a_353455]
-
lui Mircea începea să se adeverească, mai ales atunci când au ajuns la superba lor vilă cu etaj de pe strada Traian, construită într-un stil baroc, cu ferestre mari și arcade și cu un brâu deasupra ferestrelor de la etaj, plin de stucaturi, cu figurine de îngeri, lei sau războinici antici. Grădinița era o splendoare, cu trandafirii înfloriți și cu gladiolele multicolore ce-și etalau elegantele cupe florale sub mângâierea soarelui de după amiază. Daliile cu florile lor mari, parcă erau flori de floarea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
Pe pereți se află tabloul Sophiei, soția lui Ferdinand, al Elisabetei, mama reginei Maria Tereza, al Mariei Tereza de Austria, al Mariei I a Portugaliei, al mătușii d’Este, 2 goblenuri lucrate în nordul Franței. De asemenea poate fi admirată stucatura simplă și elegantă aplicată pe pereți. Pe unul din tavane sunt pictate momentele zilei. În sala de mese scaunele aveau înălțimi diferite pentru ca atunci când se așezau la masă să pară toți de aceeași înălțime. Într-unul din paturile existente în
CASTELUL KONOPISTE, CEHIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353237_a_354566]
-
semantică de mahala cu accent pe cuvinte porcoase, rezultată dintr-un misoginism patologic! Aurel M. Buricea scrie sonete, poezie de formă fixă (două catrene, două terține), care presupune rigoare, măiestrie și exercițiu elaborat în realizarea unei... „arhitecturi” lirice, fără o stucatură de dragul exibiționismului poetic. Deși a cochetat și cu altă poezie de formă fixă, haiku; cu eseul sau critica literară, în noua sa carte de sonete, poetul Aurel M. Buricea are permanent sentimentul peren al rădăcinii, al stabilității și al religiosului
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
-l îndeplinească. Sumedenie de povești, de racorduri culturale, de mini-eseuri, de conexiuni fascinante, de expresii în limbi străine potrivite împrejurării, de poeme originale inspirate de subiectul în cauză, dar și de profiluri de personaje adecvate locurilor, parcă înrudite cu acestea, stucaturi și detalii deosebite observate (sau nu!) pe fațadele prăfuite și uitate și ignorate de toți, statui, monumente din cimitirele cu depozite de amintiri, fascinante dizertații filozofice sau filologice pornite pe urmele semnificațiilor și evoluției semantice a unor cuvinte (ex: xilolalie
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
s-au retras, candelabrul e aprins, felinarul de sub donjon, aprins și el, doar să sosească invitații, invitații încep să sosească, castanii au înflorit, cele două personaje de onoare sînt conduse de madam Chiriță la fotoliile lor; sub marea arcadă cu stucaturi aurite, casa, una din cele mai impunătoare din oraș, i-a revenit după război lui madam Chiriță în urma unor zbateri neobosite o adevărată campanie fusese casa celei mai avute familii din oraș, îl montase și pe Chiriță, pardon, ea spune
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
totdeauna din țară pe Enescu? Ce caută Yehudi Menuhin, fiul spiritual al lui Enescu, ce și-a oferit fondurile concertului inaugural Fundației culturale Principesa Margareta (dar despre asta nu s-a spus o vorbă), ce caută el în sala cu stucaturi ordinare, aducînd a Expoziție Unională Sovietică? Ce caută, pe această scenă improvizată, marele Menuhin, felicitat cu insolența băgăcioasă a prezidentului ce vine din tagma celor care l-au surghiunit pe Enescu? Ce frumos ar fi sunat, iarăși, sferele muzicii nobile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
devreme la consultație, așa că profit de ocazie pentru a-mi retușa rujul și a mă pieptăna rapid. Apoi dau colțul și o iau pe Fencastle Street. La vreo douăzeci de metri În față e o clădire impresionantă cu fațadă de stucatură, cu ferestre pe care e gravat „Venetia Carter, Clinică de obstetrică holistică“. Iar pe partea opusă a străzii pîndește un grup de fotografi claie peste grămadă, cu obiectivele fixate asupra ușii. Încremenesc unde sînt și inima Începe să-mi bată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
serviciul de pază la misiuni de patrulare. Ceilalți polițiști făceau haz de perpetua lui cercetare a tuturor pistelor legate de Harlan „Buddy” Jastrow. Se auzi un zgomot. Danny Upshaw tresări și se trezi, crezând că era sirena mașinii. Apoi văzu stucatura tavanului din dormitorul apartamentului său și își dădu seama că suna telefonul. Ridică receptorul. — Șefu’? — Mda, spuse căpitanul Al Dietrich. De unde știai că sunt eu? Altcineva nu mă sună. Dietrich pufni. — Ți-a spus cineva vreodată că ești un ascet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dacă nu cumva era Claire De Haven. În regulă, locotenente! — Ah, Malcolm, cât de spirituali suntem! Luară ascensorul privat al lui Herman Gerstein până la parter și traversară un coridor care șerpuia prin două studiouri de filmare. Construcțiile, acoperite cu o stucatură bej, erau înalte cât un siloz și teșite la vârf, cu niște plăcuțe de plastic alb deasupra ușilor de la intrare, unde scria titlul filmului, regizorul și orele de turnare. Pe lângă ei trecură în trombă actori pe biciclete - cowboys, indieni, jucători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Melbourne Avenue. Găsi un telefon public, își notă numărul lui Eugene Niles din cartea de telefon, formă numărul și lăsă telefonul să sune de douăzeci de ori. Nici un răspuns. Găsi numărul 3987 - apartamentul din stânga, de la parter, într-o clădire cu stucatură trandafirie - și intră cu cheile lui Niles, având în minte un singur gând: să găsească probe care să demonstreze că mai existau și alți oameni ce puteau atenta la viața lui Mickey. Era o locuință tipică pentru un burlac: o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
porni cu mașina spre Joredco Dental Lab. *** Se așteptase să vadă o firmă cu neon și o gură de animal larg deschisă, cu numerele din adresă desenate ca niște colți. S-a înșelat: laboratorul se găsea într-o clădire cu stucatură maronie, iar un semn discret plasat deasupra ușii constituia singura lor reclamă. Danny parcă în față și intră într-un mic hol de recepție, cu o secretară plasată în spatele unui birou, un pupitru de comandă în față și poze de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de cât format nu putea să nu observe de la început rafinamentul estetic, duetul grafic coerent și emoționant al unui mare artist, al cărui nume, din motive evidente, prefer să nu îl amintesc. Măsuțele imitau, din esențe prețioase de lemn și stucaturi aurite, butoiașele de sardele în jurul cărora stăteau acționarii de altădată. Halbe de cristal imitau aspectul barbar al celor de sticlă ieftină, până la nuanța lor verzuie și ciobiturile artificiale. Filtre mohorâte împrăștiau o lumină morbidă, de faclă de seu, amestecată cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
munții îndepărtați, așa încît am putut cuprinde cu privirea o suprafață din ce în ce mai mare din zidurile masive de sticlă sau gheață sau cristal ale borcanului, care nu era nicidecum un borcan, ci un uriaș castel, o construcție obtuză, cu cornișe și stucaturi și ciubucării și gorgone și luminatoare și balcoane și creneluri și foișoare și jgheaburi numai și numai din materie rece și transparentă. Iar în mijlocul miilor de săli cu pereți străvezii mă aflam eu, trântit la pământ, și fetița în cadrul ușii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
luam pe Galați și Domnița Ruxandra, ajungeam în piața Galați și mă înfundam apoi pe străduțele tăcute și aurii de dincolo de strada Toamnei, până înspre Moșilor. Priveam casele bătrânești, cu balcoane sub formă de alveolă periculos suspendată deasupra străzii, cu stucaturi, ciubuce și mascaroane, cu atlași de ipsos muced sub arcade. Pe măsură ce soarele cobora la orizont, aurul zidurilor trecea în ambră, și apoi în purpură, obrajii și nasurile gorgonelor de pe frontoane lăsau umbre ascuțite pe un zid întreg, ferestrele se umpleau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
figurine de ceară: câteva babe identice ca înfățișare, un bătrân cu părul complet alb. Totul vopsit, contorsionat, nenatural. O casă veche, muiată în tăcere (și până și tăcerea siropoasă de muzică. Wajda ar fi plimbat aparatul pe pereții crăpați, cu stucatura căzută, pe fețele sfinților călăreți și ale Hriștilor costelivi, de lemn și cretă, pe clapele pianinei cu incrustații prețioase, pe macrameuri și pe trupurile fixe ale babelor în mătăsuri verzi și roz, cu pielea în jurul nasului lucioasă și cu ochi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
casei și priveam prin luminator (de fapt, un fel de lunetă străjuită de încă două reprezentante ale poporului aceluia de gorgone de pe Moșilor, dintre care uneia îi lipsea un braț: întindea spre stele doar un ciot de fier care susținuse stucatura) vedeam, peste acoperișurile din jur, reclamele pâlpâitoare ale Bucureștiului, roșii și verzi, intense, aprinzîndu-se și stingîndu-se la intervale regulate. Era mai ales una de culoarea safirului, așezată pe un bloc din centru care astăzi nu mai există. Cum se stingea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fațada imaculată, la bucătării și toalete, la cabinele de duș și la oamenii prăbușiți care le foloseau, la mortar, la armătură, la magazii, la lemnul care începuse să se înmoaie la capete, la inelele cafenii și la mucegaiul verde de pe stucatură, la bărbați și la femei ca la niște sacoșe de intestine. Acest întreg turn de materiale perisabile ridicat pe țărm, care probabil își deversa gunoiul în rîu și a cărui fundație se odihnea în mîl. Ar fi putut cu ușurință
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
scriitori oficiali deja uitați, alții pure personaje ale unei epoci complicate... toți aveau în comun acum acest atașament profund față de Casa monteoru. într-un fel sau altul fiecare lăsase acolo o parte din viața sa. toți acei pereți, toate acele stucaturi, tavanele cu casetoane, parchetul din lemn de nuc, pianul dezacordat din hol și canapelele și fotoliile excesiv de confortabile erau impregnate de gesturi, de cuvinte, de gînduri, de neputințe și de revolte mute, de șoapte și intrigi, de bîrfe și denunțuri
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
străduța Radu Calomfirescu, la unul dintre numerele mici, impare, în vecinătatea locului unde ulicioara Calomfirescu face unghiurile de întîlnire cu strada Stelea Spătarul, apoi cu bulevardul Hristo Botev (fostă a Domniței). O fortăreață cu parterul înalt. Oblonită. Un singur etaj. Stucaturi exterioare, caracteristice începutului de secol. La această adresă, căzând taman în albia vechii Bucureștioara (în legătură cu care, nu peste multe zile, aveau să-și manifeste interesul Ho diábilos și Genel), fu livrat, către miezul nopții, Sinistratul, pozând în petrecăreț abțiguit și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
foarte dur. Privind cum se ridică din ea o crizantemă eterică de molecule dulci, se gândea la madam Valsamaky-Farfara, al cărei contur facial îl surprinsese neplăcut. Observase o nouă stratificare a fălcilor, un seism discret al întregii musculaturi, acuzând senilizarea. Stucatura de pudră sublinia fenomenul în chipul cel mai flagrant. Aducîndu-și aminte de obrajii ei de altădată, netezi ca porțelanul, Ioanide simți un fior moral, pe care căută să și-l anuleze învîrtind lingurița în ceașcă. Era de aceeași vârstă cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
scenei, a pus un picior în față și cuprinde sala cu privirea. E o sală frumoasă, de secol 19, imitând barocul vienez, cu alveola parterului încununată de două brâuri de loji suprapuse. Totul e în catifea roșu-putred și în ample stucaturi aurii. Oamenii nu mai sânt pe scaune, ci sânt strânși, într-o coadă care începe în foaier și urcă până la scenă, pe unul dintre cele două culoare ale sălii. Bătrânul își înalță privirea către lojile de la etaj, care acum sânt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unor monarhi luminați". Până una-alta, întregul ansamblu a fost salvat, devenind Președinția Republicii Vandana de Nord, respectiv Republica Umanistă Vandana. Fațada aripii de nord a fost restaurată și piesele de patrimoniu jefuite au fost înlocuite. (Se spune că doar stucatura poleită cu aur de 24 karate ar fi costat o sumă echivalentă a 6,2% din PIB, banii intrând în buzunarele firmei LUPAK, firmă a unui verișor de a doua a Președintelui. Fapta a iscat un imens scandal, salvat doar
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]