279 matches
-
președintelui. Nu există un interes atât de mare din partea cetățenilor pentru un referendum, nici măcar pentru președinte. Listele cu alegători nu sunt oricum actualizate de multă vreme, mulți au murit, s-au mutat... Sunt și mulți plecați din localitate, în concediu, studențimea e la mare, credeți că vor fi atâția alegători în țată?", a explicat analistul. Totuși, indiferent de data care se va stabili pentru referendum, chiar dacă este vârf de sezon, în străinătate vor pleca maximum 500 000 de români pentru a
Cine încheie procesul demiterii lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/43872_a_45197]
-
punct de vedere politic; inclusiv din perspectiva instituțiilor culturale ale statului. O.L.C. - Perioada era cumplită. Nimic nu era scutit cenzurii; orice titlu ce urma a fi scris, cântat, avea nevoie de aprobări pentru difuzare. În rândurile celor tineri, ale studențimii, atitudinea de rezistență era evidentă. Erau anii în care nici Enescu nu era cântat; nu prea se vorbea despre el, nu prea era cunoscut. Totuși, printre tineri exista un cult pentru Enescu. Exista o atitudine de frondă față de ideologia dominantă
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
etc. etc. Pe lângă aceste articole, în „Vremea” apar, sub semnătură proprie, articolele Repertoriul românesc; Coșbuc. În orizontul național; Delavrancea, Meșteșug și talent, reținute de autor în ale sale Confruntări literare. Semnalăm și articolul de fond din 5 decembrie 1943, intitulat Studențimea creatoare, valoros prin observațiile civice și de pedagogie intelectuală. G.Ivașcu a continuat și în 1944, în calitate de secretar de redacție, să publice în „Vremea” reportaje, comentarii, informații despre evenimentele de pe toate fronturile, accentul și extinderea expunerii revenind, de la sine înțeles
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
și comuniștii de mai Înainte sau „europeniștii” de azi. Din păcate, mulți dintre noi sau dintre părinții și bunicii noștri au trăit pe viu această experiență a mistificării istoriei și a distrugerii credinței și a demnității umane. Octavian Voinea („Masacrarea studențimii ro mâne”, 1995) scrie: „Prin prăbușirea elitei legionare, oculta urmărea prăbușirea Întregului popor român și pătrunderea satanei În neamul românesc! Acesta este scopul final al comunismului: Descreștinare; Deznaționalizare; Dezumanizare (bestializare)”. Anchetatorul Îi spune lui Voinea aceste memorabile cuvinte, chintesența comunismului
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
care urmase liceul „Seminarul Pedagogic Universitar“ de la Cluj, între 1926-1933, obținînd calificativul „excepțional“ la română, latină, greacă, franceză, germană, istorie, științe fizico-chimice și gimnastică, ajunge la București în 1933, la 17 ani, adaptîndu-se cu oarecare dificultate la atmosfera „frivol-bășcălioasă“ specifică studențimii regățene, la acel soi de „miticism“ și șmecherie bucureșteană care, după cum mi-a povestit la un moment dat, îi punea pe ardeleni, la primul lor contact cu această lume, într-o stare de stupefacție acută. Mihai Șora, care l-a
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
aceștia: „Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer vizitează câteva cămine studențești, unde află (firește, pe ocolite și cu o jumătate de gură) că studenții sunt nemulțumiți atât de hrană, cât și de cazare. Generos, Gheorghiu-Dej da dispoziție că pe viitor studențimii să i se aloce o cotă suplimentară de 10%. De-acolo, cei doi și suita o iau către pușcării, unde - înștiințat fiind de nemulțumirile la hrană și condiții de detenție - Gheorghiu-Dej ordona că pușcăriașilor să li se aloce pe viitor
ASTIA SUNT ALESII NOSTRI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384695_a_386024]
-
cultural al municipiului, Emil Grădinariu, iar Iosif Velceanu, președintele Asociației Corurilor și Fanfarelor din Banat îi oferă o cunună cu lauri; îi adresează felicitări reprezentanții asociațiilor muzicale germane și maghiare, Cornel Liuba, președintele Asociației Artelor Frumoase și N. Davidescu, în numele studențimii. Iată și descrierea banchetului de la restaurantul „Lloyd”: „La ora 12 fără un sfert apare în fală însoțit de dnii: prefect Octavian Furlugianu, primar dr. C. Grofșoreanu, consilierul cultural E. Grădinariu și alți reprezentanți ai autorităților locale, George Enescu, care este
Agenda2005-34-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284107_a_285436]
-
Internațional de Carte "Gaudeamus"... Vă mai amintiți Dumneavoastră, cei care ați fost și cred că rămâneți a fi îndrăgostiți de cenaclurile literare și de concertele, susținute întru apărarea Țării, limbii și neamului românesc? Istoria se repetă, dragii mei, și atunci când studențimea de pe timpuri, printre care mă aflam și eu, punea la pariu, dacă se va întâmpla Unirea cu Țara, mi-am expus o singură cale: "Da, Unirea este soarta noastră și acest fapt va deveni unul istoric, se va întâmpla cu
TÂRGUL INTERNAȚIONAL DE CARTE GAUDEAMUS A GĂZDUIT UN EVENIMENT PROFUND NAȚIONAL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382997_a_384326]
-
Petre - n.a.] Herescu, operația, complicată, aducând grăbită moarte acestui mare actor”. Prezentăm în continuare textul telegramei expediate lui Nicolae Iorga de studenții ieșeni și bucureșteni. “24 martie [1911], ora 10 și 30 minute D-lui Prof. Nicolae Iorga - Universitate - Loco “Studențimea bucureșteană în frunte cu marele nostru artist Petre Liciu, adunată la o agapă în onoarea delegației studențimei ieșene spre a sărbători unirea sufletească a studențimii române, aduce cu acest prilej omagiile ei respectuoase neînvinșilor luptători ai cauzei naționale Nicolae Iorga
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
lui Nicolae Iorga de studenții ieșeni și bucureșteni. “24 martie [1911], ora 10 și 30 minute D-lui Prof. Nicolae Iorga - Universitate - Loco “Studențimea bucureșteană în frunte cu marele nostru artist Petre Liciu, adunată la o agapă în onoarea delegației studențimei ieșene spre a sărbători unirea sufletească a studențimii române, aduce cu acest prilej omagiile ei respectuoase neînvinșilor luptători ai cauzei naționale Nicolae Iorga și A. C. Cuza, asigurându-i de adânca venerațiune și nesfârșitul devotament ce-l păstrează. Vasile Gh. Ispir
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
24 martie [1911], ora 10 și 30 minute D-lui Prof. Nicolae Iorga - Universitate - Loco “Studențimea bucureșteană în frunte cu marele nostru artist Petre Liciu, adunată la o agapă în onoarea delegației studențimei ieșene spre a sărbători unirea sufletească a studențimii române, aduce cu acest prilej omagiile ei respectuoase neînvinșilor luptători ai cauzei naționale Nicolae Iorga și A. C. Cuza, asigurându-i de adânca venerațiune și nesfârșitul devotament ce-l păstrează. Vasile Gh. Ispir, C. N. Ifrim, I. Dudescu, Dem. Rădulescu, R.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
înțeles către Castelul Regal . E drept că ici, colo printre armura de un verde pătrunzător, se întrevăd zidurile groase, drepte și armonioase care străjuiesc de mii de ani ascunzând cu dibăcie povestiri din trecutul îndepărtat dar și frumusețile prezentului, a studențimii care vine să învețe cu râvnă din imensa cultură ,reala moștenire păstrată de-a lungul mileniilor. Una dintre clădirile Cetății Universitare este dedicată studenților din diversele facultăți, ale acestui imens conglomerat științifico-literar, care studenți practică sportul tradițional,,Scrima''. Privirea îmi
HEIDELBERG de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363344_a_364673]
-
este deosebit de contagioasă. Simptome: o lipsă generală de interes față de viitorul personal și colectiv. Individul nu se mai recunoaște pe sine ca parte a întregului, rolul său de celulă activă în organism este refuzat, neglijat și, deci, neglijabil. * Elevimea și studențimea nu mai au valori, nu mai cred în nimic, nu mai au idealuri, disprețuiesc cultura, se refugiază în lumea virtaulă a Internetului, vorbesc din butoaie o limbă stâlcită și nu mai știu să pronunțe cuvintele. * ''Cea mai rea întorsătură de
JURNAL CU CAPUL IN JOS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367374_a_368703]
-
concretizării gândului și apoi înfăptuirea proiectului frământat multe zile și poate nopți de mintea tânără și iscoditoare a celor dornici de a-și puncta trecerea prin universitate și cu alte înfăptuiri decât cele înscrise între obligațiile profesionale și obștești ale studențimii. S-a născut, astfel, Cenaclul literar al tinerilor prozatori și poeți ai universității noastre, pe care l-au numit Echinox. Echinox-ul de primăvară fără îndoială și-a lărgit sfera de cuprindere, și-a extins preocupările asupra altor domenii, asupra
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
și poeți ai universității noastre, pe care l-au numit Echinox. Echinox-ul de primăvară fără îndoială și-a lărgit sfera de cuprindere, și-a extins preocupările asupra altor domenii, asupra tuturor domeniilor cultural-științifice cultivate în Universitate, devenind, astfel revista studențimii noastre, a întregii studențimi, română, maghiară, germană și de alte naționalități. Așa cum se cuvine! Cei ce lucrează împreună, în sălile de curs, în biblioteci, în laboratoare; cei ce se distrează împreună la excursii, spectacole, întruniri tinerești; cei ce gândesc la
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
noastre, pe care l-au numit Echinox. Echinox-ul de primăvară fără îndoială și-a lărgit sfera de cuprindere, și-a extins preocupările asupra altor domenii, asupra tuturor domeniilor cultural-științifice cultivate în Universitate, devenind, astfel revista studențimii noastre, a întregii studențimi, română, maghiară, germană și de alte naționalități. Așa cum se cuvine! Cei ce lucrează împreună, în sălile de curs, în biblioteci, în laboratoare; cei ce se distrează împreună la excursii, spectacole, întruniri tinerești; cei ce gândesc la fel și nutresc aceleași
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
distrează împreună la excursii, spectacole, întruniri tinerești; cei ce gândesc la fel și nutresc aceleași aspirații și sunt animați de aceleași idealuri, se cuvine ca împreună să ostenească și să se bucure de rodul ostenelii lor creatoare. Revista Echinox a studențimii noastre pornește la drum, înmănunchind poezii și povestiri literare, eseuri filosofice și științifice, cronici cu privire la mișcarea de idei, la viața studențească, de la noi și din alte părți ale lumii. Sunt cuprinse în paginile ei idei originale sau personalizate prin organizarea
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
pentru a-l pregăti de a fi cât mai folositoare mâine poporului și țării noastre socialiste. Urarea noastră la început de drum nu poate fi decât una: să crească, să înflorească cât mai îmbelșugat revista Echinox și creația cultural-științifică a studențimii universității clujene!” Petru Poantă mi-a mărturisit într-o emoționantă expunere orală travaliul nașterii revistei și entuziasmul studențesc al Clujului în epoca de deschidere permisă de național-comunism: „Cum se naște o idee e ca și cu nașterea pământului. Nu știu
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
și nu era străin total. Zis și făcut am început cenaclu la cramă” . Primul număr al revistei a apărut sub semnul fostului retor, acad. Constantin Daicoviciu. Acesta semna un foarte scurt și vibrant mesaj pe prima pagină al revistei: „Urez studențimii clujene și revistei ECHINOX o perpetuă primăvară...” . Pentru a se plia cerințelor epocii, tânăra redacție a publicat pe prima pagina, pe frontispiciu lângă titlu o scrisoare de mulțumire și adeziune tov. Nicoale Ceaușescu, secretar general al PCR. Iată ce scriau
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
toate puterile într-un vast proces constructiv, de edificare și clarificare a locului pe care generația actuală de studenți îl va juca în viitorul țării și națiunii românești. Vom duce mai departe tradițiile de probitate intelectuală și cultură militantă caracteristice studențimii și Universității noastre; vom căuta ca în jurul revistei să creăm și să menținem o atmosferă de efervescență tinerească, de emulație dezinteresată și să asigurăm permanența flăcării pure a științei și artei la organul de presă al Almei Mater Napocensis. Stimate
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
menținem o atmosferă de efervescență tinerească, de emulație dezinteresată și să asigurăm permanența flăcării pure a științei și artei la organul de presă al Almei Mater Napocensis. Stimate și scumpe tovarășe secretar general, exprimăm încă o dată pe această cale atașamentul studențimii universitare clujene față de politica înțeleaptă a Partidului, față de Partid și față de dumneavoastră personal. Cluj, la 27 decembrie 1968. Făgăduim să fim întotdeauna tineri. Redacția revistei ECHINOX” Tinerii scriitori din jurul cenaclului Echinox au învățat repede „mersul istoriei” pe sârmă în epocă
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
critici literare de calitate promovate de revista studențească. „Nu au fost niciun fel de presiuni. Atunci s-a născut cenaclu și apoi discuția: - Hai, ce ar fi să facem o revistă studențească. Apăruse la București, dar era revista Amfiteatru al studențimii Consiliului Național al ASC. - Am zis gata. Încercăm să facem o revistă și am luat-o foarte oficial. Gata. Nu am mai avut treabă cu facultatea de Filologie. Ne-am dus la Centrul Asociației Studenților Comuniști. Am mers pe filiera
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
preocupări? Totuși, trebuie să mărturisesc că, la această contabilizare fulgerătoare, mi se părea că pierd puțin în comparație cu alții, care și-au pierdut copiii în măcelurile dirijate de noii criminali care se postaseră în fruntea Țării noastre libere. Chiar și față de studențimea bătută și violată de fiarele deghizate la repezeală în mineri, mi se părea că pierd puțin... Aveam copilul cu mine viu și sănătos, și asta-mi crea convingerea că am TOTUL...” După moartea neașteptată a copilului Alin, care mi-a
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
de regulă al universitarului nostru libidinos cu examinatele, nechezol de ambe spețe, nu numai ăsta de azi, mai umblat, ci mai ales ăl de dinainte, care a și favorizat ca prof superior stabilizarea interfeței „secretariat“ cu o vecinică obișnuire a studențimii la cozi umile între orele 12 și 14, când e coțofana mai irascibilă, iar vinerea nu se lucrează deloc cu publicul, ci doar cu dosarele și hârtiile. În concluzie, orice nechezol trebuie să se smerească și să se roage pentru
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
au fost exmatriculați. Securiștii care se infiltraseră printre studenți..nu au intervenit decât în momentul în care s-a terminat protestul și se îndreptau către casă ... .În adunările care au avut loc zilele următoare în facultăți pentru a condamnarea poziției studențimii, necomforma cu principiile socialist-comuniste, majoritatea ne-am complăcut într-o situație jenantă și nu am luat poziție, nici măcar atunci când unul dintre cei mai liniștiți studenți din facultate.. a avut curajul să se ridice și să spună ... -Bunicii și părinții noștrii
DESTIN DE FEMEIE.OANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346203_a_347532]