280 matches
-
Petre - n.a.] Herescu, operația, complicată, aducând grăbită moarte acestui mare actor”. Prezentăm în continuare textul telegramei expediate lui Nicolae Iorga de studenții ieșeni și bucureșteni. “24 martie [1911], ora 10 și 30 minute D-lui Prof. Nicolae Iorga - Universitate - Loco “Studențimea bucureșteană în frunte cu marele nostru artist Petre Liciu, adunată la o agapă în onoarea delegației studențimei ieșene spre a sărbători unirea sufletească a studențimii române, aduce cu acest prilej omagiile ei respectuoase neînvinșilor luptători ai cauzei naționale Nicolae Iorga
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/enigme-neelucidate/ [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
lui Nicolae Iorga de studenții ieșeni și bucureșteni. “24 martie [1911], ora 10 și 30 minute D-lui Prof. Nicolae Iorga - Universitate - Loco “Studențimea bucureșteană în frunte cu marele nostru artist Petre Liciu, adunată la o agapă în onoarea delegației studențimei ieșene spre a sărbători unirea sufletească a studențimii române, aduce cu acest prilej omagiile ei respectuoase neînvinșilor luptători ai cauzei naționale Nicolae Iorga și A. C. Cuza, asigurându-i de adânca venerațiune și nesfârșitul devotament ce-l păstrează. Vasile Gh. Ispir
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/enigme-neelucidate/ [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
24 martie [1911], ora 10 și 30 minute D-lui Prof. Nicolae Iorga - Universitate - Loco “Studențimea bucureșteană în frunte cu marele nostru artist Petre Liciu, adunată la o agapă în onoarea delegației studențimei ieșene spre a sărbători unirea sufletească a studențimii române, aduce cu acest prilej omagiile ei respectuoase neînvinșilor luptători ai cauzei naționale Nicolae Iorga și A. C. Cuza, asigurându-i de adânca venerațiune și nesfârșitul devotament ce-l păstrează. Vasile Gh. Ispir, C. N. Ifrim, I. Dudescu, Dem. Rădulescu, R.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/enigme-neelucidate/ [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
de regulă al universitarului nostru libidinos cu examinatele, nechezol de ambe spețe, nu numai ăsta de azi, mai umblat, ci mai ales ăl de dinainte, care a și favorizat ca prof superior stabilizarea interfeței „secretariat“ cu o vecinică obișnuire a studențimii la cozi umile între orele 12 și 14, când e coțofana mai irascibilă, iar vinerea nu se lucrează deloc cu publicul, ci doar cu dosarele și hârtiile. În concluzie, orice nechezol trebuie să se smerească și să se roage pentru
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
concretizării gândului și apoi înfăptuirea proiectului frământat multe zile și poate nopți de mintea tânără și iscoditoare a celor dornici de a-și puncta trecerea prin universitate și cu alte înfăptuiri decât cele înscrise între obligațiile profesionale și obștești ale studențimii. S-a născut, astfel, Cenaclul literar al tinerilor prozatori și poeți ai universității noastre, pe care l-au numit Echinox. Echinox-ul de primăvară fără îndoială și-a lărgit sfera de cuprindere, și-a extins preocupările asupra altor domenii, asupra
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
și poeți ai universității noastre, pe care l-au numit Echinox. Echinox-ul de primăvară fără îndoială și-a lărgit sfera de cuprindere, și-a extins preocupările asupra altor domenii, asupra tuturor domeniilor cultural-științifice cultivate în Universitate, devenind, astfel revista studențimii noastre, a întregii studențimi, română, maghiară, germană și de alte naționalități. Așa cum se cuvine! Cei ce lucrează împreună, în sălile de curs, în biblioteci, în laboratoare; cei ce se distrează împreună la excursii, spectacole, întruniri tinerești; cei ce gândesc la
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
noastre, pe care l-au numit Echinox. Echinox-ul de primăvară fără îndoială și-a lărgit sfera de cuprindere, și-a extins preocupările asupra altor domenii, asupra tuturor domeniilor cultural-științifice cultivate în Universitate, devenind, astfel revista studențimii noastre, a întregii studențimi, română, maghiară, germană și de alte naționalități. Așa cum se cuvine! Cei ce lucrează împreună, în sălile de curs, în biblioteci, în laboratoare; cei ce se distrează împreună la excursii, spectacole, întruniri tinerești; cei ce gândesc la fel și nutresc aceleași
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
distrează împreună la excursii, spectacole, întruniri tinerești; cei ce gândesc la fel și nutresc aceleași aspirații și sunt animați de aceleași idealuri, se cuvine ca împreună să ostenească și să se bucure de rodul ostenelii lor creatoare. Revista Echinox a studențimii noastre pornește la drum, înmănunchind poezii și povestiri literare, eseuri filosofice și științifice, cronici cu privire la mișcarea de idei, la viața studențească, de la noi și din alte părți ale lumii. Sunt cuprinse în paginile ei idei originale sau personalizate prin organizarea
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
pentru a-l pregăti de a fi cât mai folositoare mâine poporului și țării noastre socialiste. Urarea noastră la început de drum nu poate fi decât una: să crească, să înflorească cât mai îmbelșugat revista Echinox și creația cultural-științifică a studențimii universității clujene!” Petru Poantă mi-a mărturisit într-o emoționantă expunere orală travaliul nașterii revistei și entuziasmul studențesc al Clujului în epoca de deschidere permisă de național-comunism: „Cum se naște o idee e ca și cu nașterea pământului. Nu știu
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
și nu era străin total. Zis și făcut am început cenaclu la cramă” . Primul număr al revistei a apărut sub semnul fostului retor, acad. Constantin Daicoviciu. Acesta semna un foarte scurt și vibrant mesaj pe prima pagină al revistei: „Urez studențimii clujene și revistei ECHINOX o perpetuă primăvară...” . Pentru a se plia cerințelor epocii, tânăra redacție a publicat pe prima pagina, pe frontispiciu lângă titlu o scrisoare de mulțumire și adeziune tov. Nicoale Ceaușescu, secretar general al PCR. Iată ce scriau
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
toate puterile într-un vast proces constructiv, de edificare și clarificare a locului pe care generația actuală de studenți îl va juca în viitorul țării și națiunii românești. Vom duce mai departe tradițiile de probitate intelectuală și cultură militantă caracteristice studențimii și Universității noastre; vom căuta ca în jurul revistei să creăm și să menținem o atmosferă de efervescență tinerească, de emulație dezinteresată și să asigurăm permanența flăcării pure a științei și artei la organul de presă al Almei Mater Napocensis. Stimate
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
menținem o atmosferă de efervescență tinerească, de emulație dezinteresată și să asigurăm permanența flăcării pure a științei și artei la organul de presă al Almei Mater Napocensis. Stimate și scumpe tovarășe secretar general, exprimăm încă o dată pe această cale atașamentul studențimii universitare clujene față de politica înțeleaptă a Partidului, față de Partid și față de dumneavoastră personal. Cluj, la 27 decembrie 1968. Făgăduim să fim întotdeauna tineri. Redacția revistei ECHINOX” Tinerii scriitori din jurul cenaclului Echinox au învățat repede „mersul istoriei” pe sârmă în epocă
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
critici literare de calitate promovate de revista studențească. „Nu au fost niciun fel de presiuni. Atunci s-a născut cenaclu și apoi discuția: - Hai, ce ar fi să facem o revistă studențească. Apăruse la București, dar era revista Amfiteatru al studențimii Consiliului Național al ASC. - Am zis gata. Încercăm să facem o revistă și am luat-o foarte oficial. Gata. Nu am mai avut treabă cu facultatea de Filologie. Ne-am dus la Centrul Asociației Studenților Comuniști. Am mers pe filiera
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
ne dăm seama de lucrurile care se petrec în jurul nostru treptat, privind retrospectiv vom vedea că Bucureștiul s-a metamorfozat în ultimii ani. Dacă acum nu foarte mult timp era doar o capitală plină de petreceri și băute ca în studențimea propriilor noștri părinți, a început să se simtă de curând o briză occidentală care face cluburile, party-urile și weekendurile un pic mai urbane, un pic mai hip, un pic mai altfel. Străzile sunt bulucite de tineri creativi, Bucureștiul a prins
Un nou fel de party, The Brain Party by http://www.zilesinopti.ro/articole/4530/un-nou-fel-de-party-the-brain-party [Corola-blog/BlogPost/98347_a_99639]
-
este deosebit de contagioasă. Simptome: o lipsă generală de interes față de viitorul personal și colectiv. Individul nu se mai recunoaște pe sine ca parte a întregului, rolul său de celulă activă în organism este refuzat, neglijat și, deci, neglijabil. * Elevimea și studențimea nu mai au valori, nu mai cred în nimic, nu mai au idealuri, disprețuiesc cultura, se refugiază în lumea virtaulă a Internetului, vorbesc din butoaie o limbă stâlcită și nu mai știu să pronunțe cuvintele. * ''Cea mai rea întorsătură de
JURNAL CU CAPUL IN JOS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_cu_capul_in_jos.html [Corola-blog/BlogPost/367374_a_368703]
-
totalitarismului” Alexandru Mihalcea era copil când în România a fost instaurat regimul comunist. Era în floarea tinereții, a entuziasmului, a porților deschise spre viitor când, după revoluția de la Budapesta și cotropirea ei de trupelor sovietice, Gheorghiu Dej speriat de puterea studențimii de a dărâma un sistem inuman, a decis înăbușirea până și a celei mai neînsemnate posibilității de deviere sau dizidență. Sub pretextul „întăririi dictaturii proletariatului și al construirii cu succes a socialismului”, ... Citește mai mult „Umanitatea trebuie să păstreze inexprimabilul
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
totalitarismului”Alexandru Mihalcea era copil când în România a fost instaurat regimul comunist. Era în floarea tinereții, a entuziasmului, a porților deschise spre viitor când, după revoluția de la Budapesta și cotropirea ei de trupelor sovietice, Gheorghiu Dej speriat de puterea studențimii de a dărâma un sistem inuman, a decis înăbușirea până și a celei mai neînsemnate posibilității de deviere sau dizidență.Sub pretextul „întăririi dictaturii proletariatului și al construirii cu succes a socialismului”, ... VIII. MAGDALENA BRĂTESCU - FIINȚA VERBULUI LIRIC, de Magdalena
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
de vrajă personală te face să abandonezi orgoliul individuației și să încerci să devii totul în altul (...) Și aș fi nesincer dacă n-aș spune că sunt atâția între tineri care trăiesc în el.” Mircea Eliade - “Începând din anul 1922, studențimea bucureșteană trăiește sub influența spirituală a Profesorului Na Ionescu. Influență care se exercită și dincolo de zidurile Facultății de Litere - la început prin cursurile la care participau foarte mulți studenți de la Teologie și Științe, apoi prin ASCR, mai târziu prin articolele
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
1901 să depună eforturi susținute pentru a se reîntregi unitatea românilor. Nicolae Iorga se preocupă, totodată, și de dinamizarea mișcării naționale a studenților români din Transilvania și Ungaria. În acest sens, el organizează, la 26 septembrie 1910, o întâlnire cu studențimea română din Budapesta cu intenția „de a imprima un nou avânt de luptă românilor din Transilvania, de a reînvia epoca Memorandumului și a idealurilor mișcării memorandiste. Conferința savantului român la această adunare este primită cu deosebit entuziasm. Întreaga adunare electrizată
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1440497677.html [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
de istorie, orașul unirilor românești, a avut loc, la 8 noiembrie 1901, o mare adunare populară cu care prilej, delegați ai tuturor provinciilor istorice și-au manifestat sentimentele de prețuire și gratitudine față de Mihai Viteazul, marele unificator al românilor. Reprezentantul studențimii transilvănene, vorbind despre faptele de arme ale luminatului voievod, învingătorul de la Șelimbăr, a exprimat credința că „idealul căruia marele fiu al neamului nostru i-a consacrat întreaga sa viață va fi înfăptuit pe deplin nu peste multă vreme”. În anul
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1440497677.html [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
Băiatul venit de undeva dintr-un sat oltenesc rezemat de peretele Universității, alb ca varul, ce nu avea cu cine să se bucure de reușita lui, a rămas undeva în urmă, „devenirea prin suferință” din acel acel prim an al studențimii transformându-l în studentul de anul doi cu „pielea tăbăcită de încercările prin care a trecut...” dar care nu i-a schimbat cu nimic sufletul simțitor. Îl vom recunoaște mai întâi, acolo, la el acasă, prin pădurea „atinsă de aripile
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL II, O CARTE CE CONFIRMĂ NU NAȘTEREA UNUI SCRIITOR, CI EXISTENȚA LUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 by http://confluente.ro/helene_pflitsch_1418880529.html [Corola-blog/BlogPost/349710_a_351039]
-
în legătură cu disecția cadavrelor evreiești; Protestele provocate de această situație inechitabilă au fost prompt recuperate și speculate politic de mișcarea fascistă a lui Zelea Codreanu. Din totalul studenților la farmacie și medicină, evreii constituiau 30-40 procente, în timp ce din totalul global al studențimii, evreii reprezentau 15 procente. În București, reprezentau aproximativ 80 procente din totalul angajaților în bănci sau întreprinderi comerciale, 40 procente din totalul avocaților și 99 procente din totalul agenții bursieri. Pentru preponderența elementului etnic și religios evreiesc în elita economică
Antisemitism () [Corola-website/Science/297144_a_298473]
-
vândă proprietățile și afacerile în decurs de 14 zile. La 31 ianuarie 1939, el a fost destituit din funcția de rezident regal al Ținutului Suceava - din cauza incapacității de a rezolva problemele sociale și politice ale Bucovinei și a conflictului cu studențimea cernăuțeană și înlocuit de Gheorghe Flondor. Alexianu a fost apoi numit în funcția de rezident regal al Ținutului Bucegi (cu reședința la București). A deținut această poziție până în octombrie 1940. La 19 august 1941, Alexianu a fost numit de Ion
Gheorghe Alexianu () [Corola-website/Science/306171_a_307500]
-
fanatici, mult prea violenți fără discriminare și incontrolabili, Ion Antonescu a încercat îndepărtarea Gărzii de Fier de la guvernare, ceea ce a produs Rebeliunea legionară, prin care Mișcarea legionară a încercat să-l înlăture pe Antonescu de la putere, câștigând simpatiile ofițerilor armatei, studențimii și muncitorimii. Dar, în mare majoritate, aceștia au luat partea mareșalului, astfel că, în patru zile, Antonescu a înăbușit revolta legionară și a exclus Garda de Fier din guvern. Horia Sima și aproximativ 700 de demnitari legionari s-au refugiat
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
anul 1871, "România Jună". Slavici a fost ales președintele noii societăți, iar la prima manifestare politică a societății a fost unul dintre oratori. În paralel cu înființarea societății "România Jună", au organizat "Serbarea de la Putna" de la 15 august 1871 a studențimii române din Austro-Ungaria și din străinătate. Relația de prietenie dintre Eminescu și Slavici se cimentează cu ocazia organizării "Serbării de la Putna", iar rolul lui Slavici în organizarea acesteia este egal cu cel al lui Eminescu, considerând că Slavici a trebuit
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]