341 matches
-
se tăifăsuia despre verzi și uscate. Cineva a adus vorba și despre călușari. Și a-nceput să se laude că i-a văzut la repetiții, înainte de Rusalii. Că jucau în amurg, pe malul bălții Lișteava, într-un loc protejat de stufăriș, după o movilă de pământ. Că se fereau de oameni, că nu vorbeau între ei, sau...or fi vorbit, dar numai în șoapte, înțelegându-se numai prin semne. Că stăteau în poziții ciudate, nemișcați și...nu știu ce tot făceau, parcă se
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433387105.html [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
î.e.n. (cu o paranteză interesantă, găsită pe Wikipedia, în care prima țară cucerită ar fi fost România). În fermele în sistem intensiv, spre deosebire de gospodăriile tradiționale, cu grajduri și cotețe, oamenii au transformat empiricul în știință. Au despicat trinitatea într‑un stufăriș de parametri, pe care îi controlează și îi reglează ca să crească generica performanță. Animalul are un rol de îndeplinit, cu succes maxim. Bunăstarea lui, normată legal și dezbătută moral, nu e doar de dragul bunăstării, ci al productivității. În sectorul de
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
am vrut să le dăm în arendă, dar toți ne-au refuzat. Așa că... --Și restul ăsta de 0,440ha, pe unde vine? --Habar n-am! Cică, pe undeva pe izlaz, sau în baltă, pe unde trece Călmățuiul. O fi cu stufăriș, păpuriș, Dumnezeu știe. --Cine ți-a spus că vi l-a dat pe-acolo? --Taică-tău, Dumnezeu să-l ierte. --Și lui cine i-a spus? --Nu știu. Cred că ăia de la primărie. Păi...nu scrie în act? Mărășteanu se făcu
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432155701.html [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
plimbări, Asenath avea câteva slugi credincioase, năimite să vâslească ambarcațiunea pe apele mari ale Nilului, ape care, deși liniștite în aparență, ofereau și multe capcane, ochiuri de margine în care apa se învârtea, mlaștini, iazuri între ostroave, sau hățișuri de stufăriș. Erau periculoase călătoriile pe Nil, din cauza crocodililor, pe care-i puteau întâlni pe fluviu unde nu te așteptai. Prin urmare, Rameses avea voie să facă expediții pe Nil doar însoțit de slugile de nădejde ale lui Asenath. Și ce mult
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1423467249.html [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]
-
izbească sub ambarcațiune și s-o înece de tot. Era un crocodil din apele fluviului, furios pe cel care a îndrăznit să-i încalce împărăția. Cât timp acea fantomă neagră se lupta cu ambarcațiunea, Rameses înota voinicește să ajungă la stufărișul de pe mal. După ce, speriat, izbuti să ajungă la ostrov, simți o durere mare la un picior. Ceva îl trăgea puternic de pulpa piciorului. Cu ultimele puteri se agăță de crengile de pe mal, apoi abia urcă într-un curmal sălbatic. Speriat
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1423467249.html [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]
-
mare băgare de seamă, cu ochii după spinările crocodililor pe ape, se apropiară de ostrovul de unde veneau strigătele unui băiat. Chiar vedeau spinarea unui crocodil care umbla prin preajma malului. Deși era întuneric beznă, văzură și ambarcațiunea răsturnată și împotmolită în stufăriș. Se apropiară mai bine să vadă ce e cu acea ambarcațiune. Se lămuriră imediat - era ambarcațiunea lui Rameses, pe care o știau. Curând se lămuriră și de unde veneau strigate care implorau ajutor. În plin întuneric, ochii lor, obișnuiți cu bezna
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1423467249.html [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]
-
ajutor băiatului stăpânului lor, Asenath. În fruntea sătenilor era Efraim, alături de Menahem. Plutele ajunseseră la ostrovul unde cei doi băieți, Rameses și Tamir, tremurau de frica șacalilor fioroși. Văzând luminile aproape de ei, șacalii s-au topit în întunericul dens al stufărișului de papirus. Sătenii ajunseseră repede la ostrovul unde îi așteptau cei doi băieți, îl salvară pe fiul stăpânului, îl așezară pe o luntre și-l duseră acasă la Asenath. Aici fusese tratat degrabă de vraci. Rameses nu știu să spună
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1423467249.html [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]
-
brad, îl încuraja din priviri să continue. -Și povestea Stanislaw al nostru cum bunicul său, însoțit de tatâne-su, urcând culmea cu pricina, au ajuns într-un loc, pavăză a unui secret - moștenire din generație în generație, se pare... Într-un stufăriș, dăduseră la o parte un pietroi care ascundea intrarea într-o peșteră și pătrunseseră acolo cu mare sfiiciune... -Uite c-au avut norocul să mai și iasă, altfel cum aflam noi povestea unor venetici?! se rățoi în continuare Papa. -Lasă-l
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1437888382.html [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
tot felul? Nu în locul preaînțeleptei voințe divine am pus fantoma liberului nostru arbitru? Nu în locul Adevărului Treimic am pus năluca tuturor amăgirilor? Nu în locul sufletului curat, primitor și jertfelnic am deschis vămile oricăror samavolnicii? Nu în locul credinței purificatoare am hrănit stufărișurile și hățișurile trufiei ? Nu în locul nădejdii eliberatoare am altoit provocările atotmolipsitoare ale răzvrătirii ? Nu în locul frumuseții Creației în care a sălășluit splendoarea lui Dumnezeu am pus schimonosirea la față a fariseului, a fariseismului ? Dezlănțuirea evenimentelor cotidiene în haotica lor rostogolire
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_succesul_gheorghe_constantin_nistoroiu_1354533236.html [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
îmi rupea mereu undițele, pe care mi le meșteșugeam singur, la început din păr de cal, apoi din gută veche, de la tata, cu cârlige negre, oțelite, plumb ciocănit, plute din cocean de porumb și trestii uscate, culese toamna din bogatul stufăriș de pe gârlă. De momeală pentru bibani nu-mi făceam grijă. Pescarul priceput (ăla eram eu!) se descurcă. Chiar la malul apei, în mâlul de la rădăcina stufului, mișunau o mulțime de râme de gârlă vărgate, lungi și pătrățoase, ca niște creioane
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu by http://uzp.org.ro/amintiri-de-neuitat-colegul-meu-de-pescuit-asa-l-am-cunoscut-eu-pe-mihail-sadoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
de băuturi alcoolice, mână în mână cu oficialitățile locale - nimic nou sub soare, „câtă viață, atâta literatură”! -, îndrăzneală punându-i viața în pericol. Planurile se așază într-un „amfiteatru” de terase suprapuse, străjuit de oglinzi paralele, în care, în pofida aparentului „stufăriș” de date, informații și creații, povestite, citite sau recitate, de întâmplări, în prezența... discretă, dar atât de necesară, a soțiilor, lucrurile se văd foarte bine, fiindcă Al.Florin Țene are luciditatea de a privi în urmă „fără mânie” și un
ÎN LOC DE PREFAŢĂ LA ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_loc_de_prefata_la_romanul_geamanul_din_oglinda.html [Corola-blog/BlogPost/355147_a_356476]
-
mama s-a zbătut să mă salveze de la moartea cerută-n chip poruncitor pentru băieții robilor de-acea cumplită piază-rea, neomenosul Faraon, și-n sicriaș bine-ntocmit din papură, cu smoală uns, m-a pus hrănit și adormit, ca să plutesc prin stufăriș la malul Nilului zeiesc, cu-ncredințarea c-oi trăi prin vrerea Tatălui ceresc. Și-ntr-adevăr, am fost salvat chiar de prințesa egipteană, printr-un miracol destinat să fie pentru crez o mană. Cum altfel să le dai de rost că toate
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_meditatiile_lui_moise_george_petrovai_1342195001.html [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
rând 10) - se evidențiază suprafețele ocupate de curți, clădiri de locuit și construcții gospodăre��ti. Se vor înscrie suprafețele reale ocupate de curți și clădiri și nu o suprafață standard. Alte terenuri (cod rând 11) - se înscrie suprafața ocupată de stufărișuri, iazuri și heleșteie, ape curgătoare, lacuri și bălți permanente, stâncării, grohotișuri, nisipuri, râpe, mlaștini, drumuri etc. Suprafața totală (cod rând 12) reprezintă suma suprafețelor înscrise pe rândurile cod 08, 09, 10, 11. b) Identificarea pe parcele a terenurilor în proprietatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190207_a_191536]
-
Bălătău corespunde categoriei IV IUCN, și anume aria de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodărire. 1.4.2. Flora și vegetația Pe jumătatea din amonte a lacului se întâlnesc aninișuri - Alnetum, stufărișuri, păpurișuri și rogozișuri. Pădurea de pe versanții înconjurători s-a păstrat sub aspectul compoziției, la parametrii pădurilor de amestec - rășinoase și fag. Din punctul de vedere al regimului silvic, pădurile din jur sunt din categorii pentru producție. 1.4.3. Fauna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
cod rând 10) - se evidențiază suprafețele ocupate de curți, clădiri de locuit și construcții gospodărești. Se vor înscrie suprafețele reale ocupate de curți și clădiri și nu o suprafata standard. Alte terenuri (cod rând 11) - se înscrie suprafață ocupată de stufărișuri, iazuri și heleșteie, ape curgătoare, lacuri și bălti permanente, stâncării, grohotișuri, nisipuri, râpe, mlaștini, drumuri etc. Suprafață totală (cod rând 12) reprezintă suma suprafețelor înscrise pe rândurile cod 08, 09, 10, 11. Capitolul 3 Modul de utilizare a suprafeței agricole
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134706_a_136035]
-
se înscrie suprafața ocupată de: nisipuri zburătoare, bolovănișuri, stâncării, pietrișuri, râpe, ravene, torenți, sărături cu crustă, mocirle și smârcuri, gropi împrumut, deponii, halde, grohotișuri, mlaștini etc. ... (20) Pe rândul "Ape și bălți" - cod rând 16 - se înscrie suprafața ocupată de stufărișuri, iazuri, heleșteie și alte amenajări piscicole, ape curgătoare, lacuri și bălți permanente, lacuri de acumulare, canale, marea teritorială. ... (21) Rândul "Teren neagricol total - cod (11 + 13 + 14 + 15 + 16)" - cod rând 17 - reprezintă suma suprafețelor de păduri și alte terenuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225936_a_227265]
-
granița naturală dintre România și Republica Moldova. 2. Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior includ: lacul Brateș, inclusiv pepiniera piscicolă și zona de stufăriș și vegetație palustră etc., Ostrovul Prut, care u.a. 82 din UP V Lunca Prut a OS Galați, între bornele silvice 166 și 167; zona îndiguită a Prutului între Punct Vamă Giurgiulești, (borna topografică 1333 pe râul Prut și borna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
a Prutului între Punct Vamă Giurgiulești, (borna topografică 1333 pe râul Prut și borna silvică 23, OS Galați) și Vlădești (borna topografică 1297 pe râul Prut) care include parcelele și subparcelele forestiere 11 - 81A, inclusiv lacurile, bălțile și zona de stufăriș; zona inundabilă a râului Prut care include Lacul Pochina - Rogojeni, inclusiv zona aferentă de stufăriș și vegetație palustră și zona Vădeni situată între confluența pârâul Stâlpului cu râul Prut și hotarul de nord al județului Galați cu județul Vaslui, între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
23, OS Galați) și Vlădești (borna topografică 1297 pe râul Prut) care include parcelele și subparcelele forestiere 11 - 81A, inclusiv lacurile, bălțile și zona de stufăriș; zona inundabilă a râului Prut care include Lacul Pochina - Rogojeni, inclusiv zona aferentă de stufăriș și vegetație palustră și zona Vădeni situată între confluența pârâul Stâlpului cu râul Prut și hotarul de nord al județului Galați cu județul Vaslui, între bornele topografice 1260 și 1252, pe râul Prut, care include Lacul Teleajen, și Bălțile Cacia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
situată între confluența pârâul Stâlpului cu râul Prut și hotarul de nord al județului Galați cu județul Vaslui, între bornele topografice 1260 și 1252, pe râul Prut, care include Lacul Teleajen, și Bălțile Cacia, Mâța și Rădeanu și zonele de stufăriș, suprafețe agricole, pășuni și pădure de frontieră; zona râului Prut între malul apei și talvegul cursului de apă, pe distanța de 122,4 km, dintre confluența cu fluviul Dunărea din dreptul bornei silvice 21, OS Galați, respectiv borna topografică 1335
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
m de lac și urmează linia de cea mai mare panta până la intersecția cu drumul de pământ din dreptul punctului "la adăpătoare". Descrierea suprafeței Rezervația naturală Lacul lui Barcă este reprezentată de suprafața luciului de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriș și vegetație palustră precum și o zonă de jur împrejurul lacului, situată între limite arealului. IV.5. Rezervația Naturală Măgura - Târgu Ocna, 89,70 ha, localitatea Târgu Ocna, județul Bacău Descrierea limitelor Limita nordică începe de la borna silvică 197, se continuă spre est
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
o distanță de aproximativ 380 m până pe culme (altit. 340 m), de unde își schimbă din nou direcția, coborând relativ perpendicular (spre NE) către Valea Sărată (alt afluent al Văii Șicului) până în punctul de intersecție cu drumul de hotar care înconjoară stufărișurile și cotește spre N V pe malul drept al Văii Sărate (relativ la direcția de scurgere). Parcurge apoi aproximativ 880 m pe drumul paralel cu Valea Sărată coborând oblic panta până aproape de albia de scurgere, pe care o traversează perpendicular în dreptul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
cu drumul având cota 289,1 m, limita parcurge drumul care ocolește Balta Nouă (iaz piscicol) excluzând-o, pe o distanță de aproximativ 1100 m până la digul de la partea inferioară a Băltii Noi, de unde se continuă pe limita exterioară a stufărișului, pe care-1 exclude, până la podețul care traversează stufărișul către Valea Păstăraia. În dreptul podețului, limita traversează Valea Șicului și urmează liziera Pădurii Borzaș, se continuă pe șaua dintre Dealul Borzaș (503,87 m) și Dealul Păstăraia (până la cota 483,4 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
parcurge drumul care ocolește Balta Nouă (iaz piscicol) excluzând-o, pe o distanță de aproximativ 1100 m până la digul de la partea inferioară a Băltii Noi, de unde se continuă pe limita exterioară a stufărișului, pe care-1 exclude, până la podețul care traversează stufărișul către Valea Păstăraia. În dreptul podețului, limita traversează Valea Șicului și urmează liziera Pădurii Borzaș, se continuă pe șaua dintre Dealul Borzaș (503,87 m) și Dealul Păstăraia (până la cota 483,4 m), coborând apoi spre SV și apoi spre NV
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
de pe valea Săliștea și unei alte zone de terenuri neproductive de la baza dealului Văratec, precum și pășunii Ps (2,45 ha), toate situate la nord de localitatea Satu Nou. Rezervația naturală Lacul Oltina cuprinde luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriș și vegetație mezofilă și palustră de jur împrejurai lacului și unele pășuni limitrofe malurilor de vest și nord ale lacului, cuprinzând parcelele și subparcelele: Ps 342 (93,38 ha) și HL (2197,22 ha)-Lacul Oltina. Parcelele și subparcelele cadastrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]