354 matches
-
flux continuu ce părea ilogic, să poată fi stopat și reîntors către interioare, încărcat cu aluviuni, într-un reflux mai greoi, mânat de aceeași pulsație ce-l împinsese către exterior. Le-a văzut circumferințele creierelor, străbătute de vinișoare roșiatice, ascunzișurile, stufărișul, labirintul de nedescifrat, o întreagă babilonie și zumzetul surd l-a auzit, zumzetul ca de aparat aflat sub tensiune, creat de celulele moi, umede, cleioase, captând în interioarele lor informații de toate felurile, cu o rapacitate asemănătoare cu cea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
puteri, pentru că primăvara asta vor scoate pui. Și când dintre uscăturile de stuf și de papură vor ieși noii lăstari, puișorii vor fi cât o gâgâlice. Atunci se vor putea ascunde mai cu ușurință în desișul ca o perie al stufărișului. În soarele de aprilie va fi mai cald și mai prietenos. Al. Șahighian - Se întorc Călătoarele A venit primăvara Ce bine! A venit primăvara! Nopțile vegherii s-au dus împreună cu zilele Babei. Pe umedul pământ se întind cărări uscate de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
care se înălța deasupra liniei orizontului. Săgeți de flăcări prinseseră viață în jurul meu. În apa de argint a canalului dunărean, peștii săreau zglobiu, vestind începutul unei noi zile. Aburi fantomatici se înălțau din apă spre cerul limpede ca lacrima. Din stufăriș ieșiră opt lebede, grațioase, ca niște prințese ale naturii. Numeroase viețuitoare își semnalau prezența prin foșnetul și ciripitul necontenit. De după un colț al canalului, își făcură apariția lotcile pescarilor lipoveni. Deși învățați cu răsăritul soarelui, se citea pe fața lor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
unor aeriene trenuri accelerate ce plecau spre necunoscut. Țânțarii își făcuseră apariția în roiuri mari, cu trompele însetate de sânge. O fâșâire aspră s-a auzit deasupra noastră: era un bâtlan grăbit care a trecut repede spre asfințit. În întunecimea stufărișurilor, feriți de privirile cuiva, dormitau alene porcii mistreți. În profunzimi misterioase și întunecate ale apelor, peștii de diferite mărimi și specii își creau cărări cu înotătoarele prin apele acelea care erau pentru ei imense întinderi dătătoare de viață. Licăririle amurgului
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
opresc în breșele săpate de apă în stâncă sau se aștern ca nestematele la baza cascadei, dând acestui loc o strălucire remarcabilă. Cascada este înconjurată de o vegetație abundentă ce-l ecranează complet pe scăldător de restul lumii. Prin acest stufăriș întunecos, soarele și-a clădit un tunel luminos, prin care asistăm la un duș ritualic de cristale, apă și lumină. Dincolo de binecuvântarea răcoroasă a apei ce ți-o dă această oază într-un ținut arid și uscat ca cel al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
care se rotea Într-un cerc aproximativ numai cu o singură aripă, fapt care-l distra copios pe copilul copilăriei sale. Un clopoțel fermecat a sunat În mintea copilului. A sărit În picioare ca ars și ajunse pe malul cu stufăriș al bălții, târziu când uvertura era pe la mijloc iar volocul din plasă cu ochiuri mărișoare deja era desfășurat pe iarba necălcată a malului nu prea Înalt. Mai Întâi se jucă, interesat fiind de formele din plută ale volocului, căzninduse să
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Va se chinuia să-și țină ochișorii Închiși, pentru a nu mai vedea cum toate tufele, copăceii și florile mai Înalte sunt prefacute, magic, În felurite dihănii amenințătoare, de către aceeași noapte care acoperise cu Întuneric peștii rămași În iarbă și stufăriș pe malul Rămășiței. Neputând scăpa de certitudinea că este mai aproape de cer decât de pământ și pentru a nu pierde legătura cu lumea celor de jos, se ținea cu degetele sale grăsuțe, foarte strâns de urechile groase ale mătușii sale
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
scurtă și bogată și cu un steag dacic alb, așezat În vârful unui stâlp Înalt și pe care vântul Îl umfla mereu. Erau un aerodrum, așa cum va afla mai târziu. Au trecut pe lângă o moară gălăgioasă, ascunsă Între pomi și stufăriș, și lăsând drumul mare, au urcat un drumeag lateral, o uliță strâmtă și pe la ceasurile amiezii, când oamenii sunt plecați pe câmp la muncă, au ajuns la o poartă pe care Victor a deschis-o cu mare dexteritate, semn că
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și că-l prinsese noaptea așa departe de casa lui deadul Vasile, care poate că-l aștepta și poate că-și făcea griji. Apoi închise ochii, trăgând cu urechea la zgomotele de-afară. Vântul rece scurma ca niște gheare prin stufărișul de pe acoperiș și făcea din când în când ușa putredă și veche să geamă în balamalele-i ruginite. Adormi. Când deschise din nou ochii, el își dădu seama că nu mai ploua și prin ferestruica nu mai mare decât palma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
locuitor al apei. -Scorneli, de la cine am mai furat captură în afară de pești? -Ai uitat, Libelulo? De la broaște, de la năpârci, de la toți amfibienii, de la...toată lumea... -Regret, domnule. Nimic din ceea ce spui nu este adevărat, a încheiat discuția Libelula zburând apoi către stufăriș. Pește-gri a hotărât să facă o verificare a purecilor de baltă capturați de către cei șapte copii ai lui. Astfel, Înotător a vânat doi pureci, Plimbăreț-trei, Visător-trei, Voiajor-patru, Săltărețdoi, Somnoros-trei și Ochiblând -doi. Tatăl familiei a făcut suma și era tare
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
deformărilor ridicole este fenomenul druid, iar Jean-Louis Brunaux, istoric care a coordonat cîteva șantiere arheologice în Franța (siturile de la Gournay-sur-Aronde, Saint-Maur, Chaussee-Tirancourt și Montmartin), cercetător axat cu precădere pe civilizația galilor și celților, s-a decis să pună ordine în stufărișul temei. Urmarea este scrierea unei cărți erudite în care lumea druizilor este scrutată cu acribie de filatelist împătimit. Ceea ce îl irită cu precădere pe autor e tocmai măsluirea imaginii druizilor din rațiuni de hiperbolizare comercială. Potrivit autorului, druizii sînt victimele
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
vechi/ Nr. topo CF/CF vechi Intravilan/ Extravilan Suprafața totală a imobilului (mp) Suprafața de transferat a terenului (mp) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 ARAD ARAD STATUL ROMÂN - ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ „APELE ROMÂNE“ - HS2782 stufăriș 357069 - extravilan 86.091 1.575,00 2 ARAD FÂNTÂNELE STATUL ROMÂN - ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ „APELE ROMÂNE“ - HR ape curgătoare râul Mureș 308653 308653 extravilan 700.068 4.438,00 3 ARAD VLADIMIRESCU STATUL ROMÂN - ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ „APELE ROMÂNE“ - CC curți-construcții 318584 318584 extravilan 9 9,00 TOTAL
HOTĂRÂRE nr. 866 din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257485]
-
de cultură sau folosință: A. Imobile cu venit cadastral, adică imobile care principal sînt supuse contribuțiunilor publice după destinațiunea lor economică, se împart în: a) Arabile; ... b) Faneata; ... c) Grădini; ... d) Vii; ... e) Pășuni; ... f) Păduri, zăvoaie (bercuri); ... g) Trestis (stufăriș); ... h) Bălti, lacuri naturale și artificiale întrucat nu intră în prevederile punctului B. ... B. Imobile fără venit cadastral și anume: a) Terenuri clădite și curți; ... b) Terenuri neproductive, bălti, mlaștini, lacuri naturale sau artificiale intru cat nu se exploatează economic
LEGE nr. 93 din 13 aprilie 1933 pentru organizarea cadastrului funciar şi pentru introducerea cărţilor funduare în Vechiul Regat şi Basarabia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106066_a_107395]
-
în timp ce catârul înainta rotindu-și urechile alarmat de broaștele din lac și de șerpii care se răsuceau în nămol șuierând sunete de clopoțel, tata i-a dat un șut din grajd - Piei din ochii mei catârul a pornit în direcția stufărișului înțelegând cine comanda acum și nu l-am mai văzut, uneori mi se pare că-l zăresc pe arie, deschid fereastra și m-am înșelat, cine știe dacă prepelicarii nu l-au doborât la pământ și vreo jumătate de duzină
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
pentru copaci pietrele în rîuri și cîrlionții din blană mieilor mult înainte să le fi trecut asta prin minte aztecilor iar acum își ating sexul cînd se închină vidului pe maidanele viitorului unde cîinii vagabonzi adulmeca infinitul ce putrezește în stufărișul de pe linia de triaj a noului mileniu... Iar acum încotro? Și cum să le mai explic altfel decît prin infralimbajul insomniilor dislexice copiilor mei prestidigitațiile tale cu istoria ocheadele tale complice aruncate destinului fornicația ta cu timpul ținut în pragul
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
o pasăre Căreia i s-ar fi dat Destinul de pictor, Ți-aș mai picta și pădurile, Îmbrăcate în rochii tomnatice. Lumina cerului ți-aș picta-o - Mai ales pe cea a Asfințitului Veghind lângă o lotcă Rămasă captivă între stufărișuri. Ți-aș picta un tablou de vis... Dar, până când voi afla Pasărea al cărei destin secret Este acela de a fi pictor, Îți promit Că nu voi lăsa timpul Să întârzie lângă șevalet. Îl voi obliga să compună Doar pentru
SONATA TIMPULUI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373757_a_375086]
-
celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de fluviu, realizându-se astfel o pătrundere neîntreruptă a uscatului în mare. A fost numită ,, paradisul păsărilor ”, putând fi întâlnite peste trei sute de specii. Plaurii: insule plutitoare duse de curent, acoperite de stufăriș, populate de mistreți, lupi, vidre, care întretaie drumul bărcilor pescărești. În 1990, Delta Dunării a fost inclusă de UNESCO în circuitul rezervațiilor mondiale ale biosferei. Au fost declarate monumente ale naturii: călifarul alb, roșu, corbul, dropia, spurcaciul, pelicanul comun, piciorongul
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
Malul natal! Lui Barzovie-Vodă i se umeziră ochii de emoție și, gândindu-se că tăcutul Broanteș va consemna gestul, vru să se lase în genunchi, să sărute pământul scump al țării, numai că, din nefericire, locul respectiv, aflat în plin stufăriș, era acoperit de o mâzgă puturoasă în care ciubotele domnești intrară până la glezne. Barzovie-Vodă se uită în jur, căutând o bucată de pământ mai zbicită, dar nu găsi. Atunci se hotărî: căzu în genunchi și strigând cu glas înalt tremurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
după cum au început să mă doară șalele, că suntem mult mai sus de Chilia. — Ce vorbești?! - se sperie Barzovie-Vodă. Păi ce pământ am sărutat eu. — Ne lămurim noi îndată - zise spătarul, apucând înainte pe o cărăruie, ce se întrezărea prin stufăriș. Făcură semn de rămas bun și se depărtară de marinarii greci care, văzând că nu pot scoate corabia din mal își scoaseră toți undițele și se puseseră pe pescuit. Moldovenii merseră pe cărăruie, până ieșiră la un ochi mare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la ceafă, părând încurpat: — Da’ voi undi mergeți? — în Moldova! - strigă Vulture. — Moldova? Păi Moldova nu-i tăt înainti, Moldova-i tăt înapoi! - răspunse creștinul. — Nu-i nimic - făcu spătarul. Ia-ne și pe noi și scoate-ne undeva din stufărișul ăsta, că ți-om plăti. — Și io ce să fac cu banii în stufărișul ista? Că io din stufărișul ista nu prea ies! - strigă creștinul din barcă. — Păi ce să-ți dăm atunci? - urlă Vulture. Creștinul se scărpină din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Moldova nu-i tăt înainti, Moldova-i tăt înapoi! - răspunse creștinul. — Nu-i nimic - făcu spătarul. Ia-ne și pe noi și scoate-ne undeva din stufărișul ăsta, că ți-om plăti. — Și io ce să fac cu banii în stufărișul ista? Că io din stufărișul ista nu prea ies! - strigă creștinul din barcă. — Păi ce să-ți dăm atunci? - urlă Vulture. Creștinul se scărpină din nou la ceafă: Mahorci aveți? Sau votki. Sau asta, cum îi zice, făinî. — Măria-Ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Moldova-i tăt înapoi! - răspunse creștinul. — Nu-i nimic - făcu spătarul. Ia-ne și pe noi și scoate-ne undeva din stufărișul ăsta, că ți-om plăti. — Și io ce să fac cu banii în stufărișul ista? Că io din stufărișul ista nu prea ies! - strigă creștinul din barcă. — Păi ce să-ți dăm atunci? - urlă Vulture. Creștinul se scărpină din nou la ceafă: Mahorci aveți? Sau votki. Sau asta, cum îi zice, făinî. — Măria-Ta - șopti repede spătarul - mai avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să socotească. — Zeci și încă doi și cu bătrâna încă una. Adică treisprezece - calculă Vulture. - Și cu câinili - adăugă creștinul. Atunci patrusprezece - zise Vulture. — Așa, da - răspunse creștinul. — Mulți, dom’le! - constată Barzovie. — Păi ce să facă și el în stufărișul ăsta? - zise Vulture. Episodul 135 îN ADÂNCUL GHIOLURILOR îNCHISE Urcară tot calabalâcul în barcă, o așezară pe Cosette în față pe vârful de înaintare, Broanteș și Barzovie-Vodă se puseră cam pe la mijloc, spătarul Vulture în spate, iar vajnicul Covaliov împinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
când au venit apele mari. Stătea, săraca agățată de-un lemn și striga după ajutor. Am tras lemnul la mal și până au scăzut apele, am avut un copil. — Bine, frate - zise Barzovie - dar dacă nu-ți place aici în stufărișul ăsta, de ce nu pleci? — Aș pleca eu - răspunse creștinul - da’ unde mai găsești atâta pește? Episodul 141 VA URMA O NOAPTE DE POMINĂ După îndestulătoarea cină, cum era și firesc, veni vremea să meargă cu toții să se culce. în cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
satului Pădureni (Moara lui Conachi) era o localitate numită Laz (Lozinca?), dovadă clar a modului de obținere a terenului agricol pe seama pădurii. Văile pâraielor Dunav și Dunavicior (Pârâul Roșu sau Tresștia) erau acoperite de vegetație specifică luncilor, de la rogoz și stufăriș, arbori de esență moale, sălcii și lozii, plop, dar și arbori cu valoare economică mai ridicată. Cu o asemenea vegetație de luncă au avut de luptat bejenarii bucovineni care au format satul Lunca. Satele vechi răzășești, Filipeni și Fruntești, procedaseră
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]