61 matches
-
de legume Lasagne vegetale Legume în gelatină Legume crude în castronașe de năut Supă cu varză de Bruxelles Supă de anghinare și morcovi Supă călduță cu busuioc și semințe de pin Plăcintuțe fragede cu legume Supă cu găluște de urzici Stufat de legume Plăcintă pătrată Sufleu de legume Frigărui japoneze Stufat de morcovi, cicoare și praz Mazăre cu sos de ceapă roșie Tartă cu broccoli, dovlecei și morcovi Tartă de morcovi cu alune Paste cu legume și portocale Salată cu patru
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
castronașe de năut Supă cu varză de Bruxelles Supă de anghinare și morcovi Supă călduță cu busuioc și semințe de pin Plăcintuțe fragede cu legume Supă cu găluște de urzici Stufat de legume Plăcintă pătrată Sufleu de legume Frigărui japoneze Stufat de morcovi, cicoare și praz Mazăre cu sos de ceapă roșie Tartă cu broccoli, dovlecei și morcovi Tartă de morcovi cu alune Paste cu legume și portocale Salată cu patru sosuri Tartă de legume cu sos vinegretă Varză cu piure
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și conopidă Frigărui japoneze Ștrudel de legume Varză Varză umplută Salată de crudități cu năut și portocale Cremă de dovleac și varză roșie Crudități de sezon cu sos de țelină Gulii umplute cu varză roșie Supă de măzăriche Supă gratinată Stufat de legume Varză cu piure mozaic Supă țărănească Supă de legume cu rulouri din făină integrală Varză de Bruxelles Supă cu varză de Bruxelles Varză de Bruxelles umplută cu legume Varză chinezească Sărmăluțe în foi de varză chinezească Năut Salată
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Salată mixtă cu pere Clătite din făină de năut cu cicoare roșie Salată mixtă cu fructe Cuiburi de cicoare cu broccoli și mere Linte cu spanac și cașcaval Tartă sărată cu praz, cicoare și cașcaval Paste cu bob și cicoare Stufat de morcovi, cicoare și praz Cireșe Coșulețe cu cireșe Ștrudel cu fructe și migdale Ciocolată Smochine umplute Ceapă Conopidă în sos dulce-acrișor Cremă de dovleac și varză roșie Crutoane de mămăligă cu fasole și ceapă Tartă crocantă cu roșii și
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
subțire cu ceapă Gulii umplute cu varză roșie Ravioli vegetariene Tăiței cu anghinare și ceapă Pilaf cu ciuperci Mazăre cu sos de ceapă roșie Supă țărănească Supă de ceapă cu crutoane Supă de legume cu ciuperci Arpagic Frigărui cu bostan Stufat de legume Ceapă verde Macaroane cu roșii și ardei grași Cremă rece de morcovi și curry Sufleu de legume Tartă din aluat brisée cu broccoli Andive și fasole pestriță cu ierburi aromate Legume în gelatină Supă călduță cu busuioc și
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
mărar Anghinare umplută Crudități de sezon cu sos de țelină Salată mixtă cu bob și brânză de oaie Salată de lăptuci cu mărar și ardei iute Legume crude în castronașe de năut Paste cu bulbi de mărar și ardei grași Stufat de legume Salată cu patru sosuri Căpșune Salată de fructe cu cremă de iaurt Cușcuș dulce și salată macedonia Cocteil de fructe cu înghețată Găluște de orez cu fructe Fragi Jeleu cu fructe de sezon Fructe în cremă de coacăze
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Jeleu cu fructe de sezon Fructe în cremă de coacăze Fructe confiate Smochine umplute Ciuperci Ciuperci umplute Găluște de legume în sos boscaiola Ciorbă de ciuperci cu năut Supă de legume cu ciuperci Plăcintuțe fragede cu legume Mămăliguță cu mânătărci Stufat de legume Ravioli cu năut și ciuperci Pilaf rustic cu ciuperci Ciuperci sote cu țelină și mentă Sufleu de cartofi cu mânătărci Tartă cu ciuperci și salvie Spaghete cu lăptuci și ciuperci Ștrudel de legume Varză cu piure mozaic Înghețată
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cu biscuiți de năut Tartă sărată cu roșii Dovlecei și mozzarella în coșulețe crocante Mazăre Cremă de mazăre cu găluște Legume în gelatină Ciorbă de legume cu găluște de cartofi Pârjoale cu năut Pilaf cu dovlecei, mazăre și piper roșu Stufat de morcovi, cicoare și praz Verdețuri de primăvară cu brânză afumată Legume în coșulețe duchesse Mazăre, păstăi de Mazăre în sos de ceapă roșie Mazăre păstăi și sparanghel în sos de curry Fistic Portocale cu fistic Salată de crudități cu
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cu praz, cicoare și cașcaval Supă de legume cu rulouri din făină integrală Supă gratinată Prune Coșulețe din foitaj cu salată macedonia Cușcuș dulce și salată macedonia Salată macedonia în cușcă de aluat fraged Gulii Gulii umplute cu varză roșie Stufat de legume Salată cu patru sosuri Ridichi Salată de crudități cu cașcaval Salată cu patru sosuri Tartă de legume cu sos vinegretă Coacăze Fructe în cremă de coacăze Salată de lăptuci și andive cu țelină și coacăze negre Găluște de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
pentru cei mai bătrâni bucătari; castraveții acri cu piept gras de văcuță; gutuile rumenite În tigaie și gătite cu carne macră „de la coadă“; prunele uscate, opărite sau afumate, gătite cu piept sau cu costiță afumată de purcel; ciulamaua de rinichi; stufatul sau capamaua de miel cu ceapă, usturoi verde și coconari; mielul cu spanac verde, cu tarhon, cu ciuperci, cu capere, cu ver dețuri, cu găluști și sos de papricaș; sărmăluțele de miel În foi de viță și cu smântână, iaurt
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
întârzie să-și dea în petic imaginând o serie de capitole scandaloase precum: Arta murăturilor - curs liber și acrișor, Mese lângă îngeri, Sfântul porc, mielul cel blând și bun, precum și alte inefabile mese creștine, Capităreasa sau prescurărița, Declinarea drob, ciorbă, stufat, friptură, Munții noștri oaie poartă, Mic dicționar de stână, Filosofia ciorbei, Ardealul slăninii cel gustos, La chef cu secuii ș.a. Pantagruelul de la Paideia nu se mulțumește însă doar cu o sumă de rostiri înecate în cerneală: ambițiile sale se ridică
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
este un cuvânt înregistrat abia în Dicționarul francez-român al lui Pontbriant, deci la sfârșitul secolului 19. Etimologia sa nu este clară; probabil are la bază gr. kosonaki, derivat de la kosóna „păpușă“, datorită formei date uneori acestei prăjituri. Mâncăruri de Paște Stufatul, mâncare din carne de miel, gătită cu fire de ceapă și de usturoi verde, este mai puțin cunoscută în Transilvania. Cuvântul este menționat pentru prima dată într-un Dicționar român-german al lui G. A. Polizu, apărut la Brașov în 1857
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
gr. styphádo(n) este un caz interesant de cuvânt care se întoarce în limba de origine sub o altă formă, cea dintr-o limbă care l-a împrumutat: gr. týphos „vapori“, pătruns în latină, revine, prin italiană, în greacă. Rom. stufat are un fel de „văr“ în cuvântul etuvă, un împrumut din fr. étuve cu același sens ca în română. Dar fr. étuve are la bază cuvântul latinesc *extupa „sală de baie, mai ales cu vapori“, derivat al unui verb *extupare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ciupercile care au fost călite și înmuiate bine în unt. Se fierbe totul amestecând mereu ca să nu se prindă. Se potrivește de sare și de piper ciulamaua de ciuperci și se asezonează cu pătrunjel verde tocat mărunt. Rețeta nr. 26 Stufat de miel Ingrediente: 1 kg pulpă de miel, 6 legături de ceapă verde, 4 legături usturoi verde, 1 linguriță de făină, 2 linguri oțet de mere îndoit cu apă, 1 lingură de bulion, ulei, sare, piper. Mod de preparare: Se
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
ulei până devin aurii. Amestecăm ceapa și usturoiul călite cu carnea, 1 linguriță de făină, 2 linguri de oțet diluat, bulion diluat cu apă. După ce fierbe un pic pe flacăra de aragaz, punem cratița la cuptor, ca să scadă bine acest stufat. Când este gata îl așezăm pe platou ca felul II de mâncare. Rețeta nr. 27 Ouă preparate în cuib Ingrediente: 1 kg cartofi, 100 g unt, 6 ouă, sare și piper după gust, ½ cană lapte, ½ linguriță zahăr, 1 cană mare
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
în care ga-zonul ocupă cei mai mulți metri pătrați. Într-un colț al gră- dinii, Adina și-a amenajat o miniaturală grădină de legume. Câțiva metri pă- trați, în care am dus și noi, din România, câte ceva: pătrunjel, has- mațuchi, ceapă pentru stufat, ba chiar și câteva rădăcini de hrean și câteva gulii, intrate de câțiva ani pe... rod. Se mai află, printre florile reunioneze, și vreo trei bananieri, din care unul a și început să-și etaleze ro- dul, cum se poate
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
în Pannonia. Era acolo când a venit un mesager de la Roma... — Ucis, surâse Vitellius. Asta-i cea mai bună veste pe care mi-o puteai aduce! Cu mâinile tremurând de nerăbdare, Vitellius căută în vas bucățile cele mai mari din stufatul de căprior pe care hangiul i-l pusese în față. — Povestește-mi tot. Cine l-a ucis și cum anume? Și senatorii... pretorienii... m-au ales pe mine acum, când Galba nu mai e! M-au ales pe mine, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
bucate. Cei clasici, precum Sanda Marin, s-au ferit să lanseze ipoteze despre originea miilor de rețete pe care le-au publicat și pe care românii s-au cam grăbit să le considere „românești“. Care gospodină își poate închipui că stufatul „nostru“ este în realitate (cel puțin cu numele) al altora, că el se gătește, de pildă, în nordul Italiei, unde se numește stufato (stufa înseamnă cuptor), termen preluat de către francezi în delicioasele lor estouffades (înrudit cu verbul francez étouffer, estouffer
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cuptor), termen preluat de către francezi în delicioasele lor estouffades (înrudit cu verbul francez étouffer, estouffer în forma sa veche), cuvânt pe care, în limbaj culinar, ar trebui să-l traducem prin „înăbușeli“? Să nu părăsim atât de repede acest exemplu... Stufatul este tipic atât pentru incredibila circulație europeană a unei rețete de geniu (mai precis a unei tehnologii, căci ingredientele sunt diverse, numai „înăbușirea“ e comună), cât și pentru eclectismul gastronomiei românești. La români, este o mâncare (mult scăzută, de aici
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
usturoiul și ceapa. Radu Anton Roman, în celebrul său volum Bucate, vinuri și obiceiuri românești (Editura Paideia, 1998), precizează că acestea din urmă trebuie să fie legate ca niște „coronițe“, simbolizând astfel venirea primăverii. Dar, în afară de miel și de verdețuri, stufatul nostru mai cuprinde și ceapă uscată, ceea ce îl apropie sensibil de stifado-ul gătit azi în Grecia. Tot grecii au un fel de mâncare asemănător, în care ceapa verde de la noi este înlocuită cu lăptuci tăiate șuvițe (Arnaki frikasse me marulia
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
frikasse ar trebui citit fricassée, căci originea termenului este franceză). Sub numele de jagnjeca kapama, sârbii gătesc coaste de miel cu fire de ceapă verde (există și o variantă cu spanac), iar bulgarii fac și ei o capama aproape identică stufatului nostru. Originea tuturor acestora este kapama-ua turcească, în care mielul fraternizează atât cu firele de ceapă verde, cât și cu frunzele de lăptucă. Revenind la fasolea bătută, merită amintită originea străveche a preparatului. Grecii din Antichitate, ca și romanii, obișnuiau
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bobu). Atunci când fasolea și-a făcut apariția în țările române, ea și-a adus și numele (provenit din grecescul fasoli), acesta fiind de fapt termenul folosit inițial în Occident pentru bob (faisol în franceza veche, fagiolo în italiană). Cât despre stufat, este interesant cum anonimul „inventator“ român al rețetei a ales să-i pună mâncării o denumire care provine din cuvântul grecesc stufáton, la rândul său derivat din italienescul stufato; ambele popoare, adică românii și grecii, s-au ferit ca de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
adică românii și grecii, s-au ferit ca de ciumă să utilizeze cuvântul care reprezintă sursa turcească a inspirației, și anume kapama. Dar poate nu e cazul să fim atât de severi cu românii sau cu grecii... Câte bucătării, atâtea stufaturi! Corsicanii îl prepară din carne de vită și de porc, îi adaugă paste făinoase fierte separat și-l numesc stufatu. Francezii (ca și italienii, de la care l-au împrumutat) îl fac cu aproape orice. Primul estofat se pare că a
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tare bun, căci asediatorii englezi au fost înfrânți de francezii îmbărbătați de consistentul estofat. Gastronomia comparată, știință care ar trebui inventată măcar pentru a lămuri dilema (nu numai) românească „tradiție versus cosmopolitism culinar“, ar avea mult de muncă pe tema stufatului. În sudul Franței, în Aveyron, există un fel de mâncare numit estofinado, al cărui nume se spune că ar proveni de la estofi, forma alterată a cuvântului englezesc stockfish, pește (cod) uscat. Este însă tot un soi de estouffade, care se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de măsline, pătrunjel și ouă, unele tari, altele bătute ca pentru omletă. Preparatul este aproape identic vorschmack-ului finlandez ori rusesc (care face parte din zakuski, „antreuri“ în rusă; de altfel, cuvântul vorschmack înseamnă chiar „gustare la începutul mesei“). Este limpede: stufatul nu l-am inventat noi, românii, și este foarte posibil să nu-l fi inventat, de fapt, nimeni, originea sa pierzându-se după atâtea rătăciri prin mai toate bucătăriile continentului. Există o Europă a Națiunilor Culinare? Revenind la întrebarea noastră
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]