62 matches
-
este un cuvânt înregistrat abia în Dicționarul francez-român al lui Pontbriant, deci la sfârșitul secolului 19. Etimologia sa nu este clară; probabil are la bază gr. kosonaki, derivat de la kosóna „păpușă“, datorită formei date uneori acestei prăjituri. Mâncăruri de Paște Stufatul, mâncare din carne de miel, gătită cu fire de ceapă și de usturoi verde, este mai puțin cunoscută în Transilvania. Cuvântul este menționat pentru prima dată într-un Dicționar român-german al lui G. A. Polizu, apărut la Brașov în 1857
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
gr. styphádo(n) este un caz interesant de cuvânt care se întoarce în limba de origine sub o altă formă, cea dintr-o limbă care l-a împrumutat: gr. týphos „vapori“, pătruns în latină, revine, prin italiană, în greacă. Rom. stufat are un fel de „văr“ în cuvântul etuvă, un împrumut din fr. étuve cu același sens ca în română. Dar fr. étuve are la bază cuvântul latinesc *extupa „sală de baie, mai ales cu vapori“, derivat al unui verb *extupare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
bucate. Cei clasici, precum Sanda Marin, s-au ferit să lanseze ipoteze despre originea miilor de rețete pe care le-au publicat și pe care românii s-au cam grăbit să le considere „românești“. Care gospodină își poate închipui că stufatul „nostru“ este în realitate (cel puțin cu numele) al altora, că el se gătește, de pildă, în nordul Italiei, unde se numește stufato (stufa înseamnă cuptor), termen preluat de către francezi în delicioasele lor estouffades (înrudit cu verbul francez étouffer, estouffer
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cuptor), termen preluat de către francezi în delicioasele lor estouffades (înrudit cu verbul francez étouffer, estouffer în forma sa veche), cuvânt pe care, în limbaj culinar, ar trebui să-l traducem prin „înăbușeli“? Să nu părăsim atât de repede acest exemplu... Stufatul este tipic atât pentru incredibila circulație europeană a unei rețete de geniu (mai precis a unei tehnologii, căci ingredientele sunt diverse, numai „înăbușirea“ e comună), cât și pentru eclectismul gastronomiei românești. La români, este o mâncare (mult scăzută, de aici
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
usturoiul și ceapa. Radu Anton Roman, în celebrul său volum Bucate, vinuri și obiceiuri românești (Editura Paideia, 1998), precizează că acestea din urmă trebuie să fie legate ca niște „coronițe“, simbolizând astfel venirea primăverii. Dar, în afară de miel și de verdețuri, stufatul nostru mai cuprinde și ceapă uscată, ceea ce îl apropie sensibil de stifado-ul gătit azi în Grecia. Tot grecii au un fel de mâncare asemănător, în care ceapa verde de la noi este înlocuită cu lăptuci tăiate șuvițe (Arnaki frikasse me marulia
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
frikasse ar trebui citit fricassée, căci originea termenului este franceză). Sub numele de jagnjeca kapama, sârbii gătesc coaste de miel cu fire de ceapă verde (există și o variantă cu spanac), iar bulgarii fac și ei o capama aproape identică stufatului nostru. Originea tuturor acestora este kapama-ua turcească, în care mielul fraternizează atât cu firele de ceapă verde, cât și cu frunzele de lăptucă. Revenind la fasolea bătută, merită amintită originea străveche a preparatului. Grecii din Antichitate, ca și romanii, obișnuiau
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bobu). Atunci când fasolea și-a făcut apariția în țările române, ea și-a adus și numele (provenit din grecescul fasoli), acesta fiind de fapt termenul folosit inițial în Occident pentru bob (faisol în franceza veche, fagiolo în italiană). Cât despre stufat, este interesant cum anonimul „inventator“ român al rețetei a ales să-i pună mâncării o denumire care provine din cuvântul grecesc stufáton, la rândul său derivat din italienescul stufato; ambele popoare, adică românii și grecii, s-au ferit ca de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
adică românii și grecii, s-au ferit ca de ciumă să utilizeze cuvântul care reprezintă sursa turcească a inspirației, și anume kapama. Dar poate nu e cazul să fim atât de severi cu românii sau cu grecii... Câte bucătării, atâtea stufaturi! Corsicanii îl prepară din carne de vită și de porc, îi adaugă paste făinoase fierte separat și-l numesc stufatu. Francezii (ca și italienii, de la care l-au împrumutat) îl fac cu aproape orice. Primul estofat se pare că a
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tare bun, căci asediatorii englezi au fost înfrânți de francezii îmbărbătați de consistentul estofat. Gastronomia comparată, știință care ar trebui inventată măcar pentru a lămuri dilema (nu numai) românească „tradiție versus cosmopolitism culinar“, ar avea mult de muncă pe tema stufatului. În sudul Franței, în Aveyron, există un fel de mâncare numit estofinado, al cărui nume se spune că ar proveni de la estofi, forma alterată a cuvântului englezesc stockfish, pește (cod) uscat. Este însă tot un soi de estouffade, care se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de măsline, pătrunjel și ouă, unele tari, altele bătute ca pentru omletă. Preparatul este aproape identic vorschmack-ului finlandez ori rusesc (care face parte din zakuski, „antreuri“ în rusă; de altfel, cuvântul vorschmack înseamnă chiar „gustare la începutul mesei“). Este limpede: stufatul nu l-am inventat noi, românii, și este foarte posibil să nu-l fi inventat, de fapt, nimeni, originea sa pierzându-se după atâtea rătăciri prin mai toate bucătăriile continentului. Există o Europă a Națiunilor Culinare? Revenind la întrebarea noastră
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
monumentala lucrare a lui Radu Anton Roman, Bucate, vinuri și obiceiuri românești. Vom insista deseori asupra etimologiei termenilor acestei bucătării, având convingerea că originea numelui unor bucate poate furniza informații despre sorgintea lor, fie și pe traseul întortocheat (vezi cazul stufatului...) al preluărilor influențelor străine în gastronomia noastră. Bucătăria țărănească: măduvă tracică sau... paleolitică? Radu Anton Roman face o netă distincție între diferitele „straturi“ ale bucătăriei românești: ar exista, pe de o parte, substratul, „marea bucătărie țărănească“, moștenitoare a unei tradiții
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
groapă, miel pe care bietul țăran nu prea punea gura decât de Paști. Tot din lucrarea lui Mihai Lupescu vom mai pomeni câteva bucate „țărănești“: plachiile (cuvântul, ca și preparatul originar, ne-au venit de la greci), adică mâncăruri scăzute (ca stufatul), de dulce ori de post, dar musai cu orez, crupe sau păsat („pilaful e o plachie făcută numai din orez“); mai cunoșteau (de la turci) românii și iahniile, preparate „din carne, pește ori legume, mai ales ceapă multă“. Ambele au ajuns
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
krupnik, rușii folosesc orz măcinat și fermentat, iar pentru okroșka, un fel de cvas (din mălai și/sau pâine neagră de secară) acru. După cum se poate ușor constata, importul borșului în bucătăria românească respectă aceeași regulă întâlnită în cazul preluării stufatului: numele și rețeta provin din gastronomii diferite. Denumirea ne-a venit de la ruși, iar preparatul culinar, de la polonezi, așa cum bine remarcă, în Alexandru Lăpușneanu, Costache Negruzzi: „După borșul polonez veneau mâncări grecești. Dar nu trebuie să ne închipuim că bucătăria
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sens, este util de semnalat absența unui ingredient esențial bucătăriei otomane, orezul). „Turcisme“ putem găsi în mai multe rețete, dintre care vom da însă un singur exemplu: mâncarea de coaste de „oae“ (în două variante), un fel de strămoș al stufatului nostru de astăzi și, implicit, strâns înrudit cu felul de mâncare turcesc originar (capama): coastele (întregi sau tăiate mărunt) se fierb în apă, apoi se prăjesc cu unt și cu ceapă tocată, după care se sting din nou cu zeamă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sau tăiate mărunt) se fierb în apă, apoi se prăjesc cu unt și cu ceapă tocată, după care se sting din nou cu zeamă de carne și se mai lasă pe foc. Doar condimentarea ne îndepărtează de modelul actual al stufatului: vișine uscate, scorțișoară (aceasta însă, la fel ca în bucătăria italienească a secolului al XVI lea, apare în majoritatea rețetelor, inclusiv în cele de pește!), cuișoare (deseori folosite alături de carnea de oaie în bucătăria medievală occidentală, în special în zona
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se împotrivea cu cerbicie noutăților venite din Apus; un basarabean, „român verde și vârtos“, povestește șocanta experiență a unei mese la vărul său, basarabean „civilizat“: „La masă știți ce ne-a dat? În loc de un potroc bun de curcan, de un stufat de clapon, de o rață cu curechi, de gâscă friptă, de niște alivence cum mi le face vătăjița la moșie, mi-a trântit niște blide cu bulion, biftecă, fricasă, volăvai și alte multe chisălițe 34, sta ar în gâtul șvabilor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
le face vătăjița la moșie, mi-a trântit niște blide cu bulion, biftecă, fricasă, volăvai și alte multe chisălițe 34, sta ar în gâtul șvabilor ce le-au născocit!“ A se remarca opoziția trasată de tradiționalistul nostru personaj între „neaoșul“ stufat și noile, occidentalele „chisălițe“, de parcă stufatul s ar fi născut pe malurile Prutului... Această departajare este dovada vechimii importării stufatului (așa cum am mai precizat, la originea preparatului se află kapama-ua turcească, iar denumirea provine din grecescul stufaton). Occidentalizarea a fost
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a trântit niște blide cu bulion, biftecă, fricasă, volăvai și alte multe chisălițe 34, sta ar în gâtul șvabilor ce le-au născocit!“ A se remarca opoziția trasată de tradiționalistul nostru personaj între „neaoșul“ stufat și noile, occidentalele „chisălițe“, de parcă stufatul s ar fi născut pe malurile Prutului... Această departajare este dovada vechimii importării stufatului (așa cum am mai precizat, la originea preparatului se află kapama-ua turcească, iar denumirea provine din grecescul stufaton). Occidentalizarea a fost triumfătoare, iar influența aceasta a completat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sta ar în gâtul șvabilor ce le-au născocit!“ A se remarca opoziția trasată de tradiționalistul nostru personaj între „neaoșul“ stufat și noile, occidentalele „chisălițe“, de parcă stufatul s ar fi născut pe malurile Prutului... Această departajare este dovada vechimii importării stufatului (așa cum am mai precizat, la originea preparatului se află kapama-ua turcească, iar denumirea provine din grecescul stufaton). Occidentalizarea a fost triumfătoare, iar influența aceasta a completat tabloul nenumăratelor noastre importuri gastronomice mai vechi, descrise cu mult umor de Cezar Petrescu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu zahăr și scorțișoară. 500 g mei 1 l zeamă de carne (vită) 100 g ceafă de porc afumată sau o bucată de caltaboș 100 g brânză sărată, rasă 3 ouă zahăr (după gust) piper, șofran, scorțișoară (după gust) STIFADO (Stufat) - Grecia Iată o rețetă tipică bucătăriei rustice grecești din zonele montane. Numele provine de la stufato ul italienesc și a ajuns pe teritoriul de azi al Republicii Elene probabil grație influenței bucătăriei venețiene din Evul Mediu, perioadă în care Veneția a
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
roșu 2 frunze de dafin scorțișoară 4 cuișoare întregi 1 linguriță zahăr sare și piper negru, proaspăt măcinat, după gust 1 kg cepe albe mici, curățate 2 linguri stafide 1 cană miez de nucă 1 cană telemea fărâmițată JAGNJECA KAPAMA (Stufat sârbesc) Costițele se rumenesc în unt, se sărează și se piperează, apoi se pun și cepele uscate și se lasă pe foc până se înmoaie acestea din urmă. Se stinge cu un pahar cu apă și se mai lasă cinci
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Și În D-ale carnavalului În final se improvizează un supeu „cu butelci, pachete de mezeluri și franzele...”, aici petrecerea consfințind concilierea, consacrând triunghiurile amoroase. Coana Luxița la Moși mănâncă „trei ouă răscoapte, o căpățână de miel cu borș, niște stufat, prune cu carne, friptură la tavă și salată de castraveți, trei cincizecuri cu sifon” și o cafeluță, două litre de bragă, doi mititei, turtă dulce, trei gogoși prăjite În ulei, două limonade, două bărdace de floricele calde, cârnați...; apetitul ei
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
la rendez-vous, la berărie, unde o așteaptă „madam Georgescu a lui d. Mitică ceaprazarul și madam Petrescu a lui d. Guță de la minister”, tanti Lucsița „a dejunat așa de ușor: trei ouă răscoapte, o căpățână de miel cu borș, niște stufat, prune cu carne, friptură la tavă, salată de castraveți, trei cinzecuri cu sifon și o cafeluță.”. Însetată, coboară din tramvai și „bea una după alta două litre de bragă”, urcă, după imperiosul popas, În alt tramvai și coboară la barieră
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
prelucrării, controlului calității și/sau comercializării materialului de înmulțire și plantare legumicol, altul decât semințele, din urm��toarele genuri și specii, precum și hibrizilor acestora: ... 1. Allium ascalonicum - ceapă esalota 2. Allium cepa L. - ceapă 3. Allium fistulosum L. - ceapă de stufat 4. Allium porrum L. - praz 5. Allium sativum L. - usturoi comun 6. Anthriscus cerefolium (L.) Hoffm. - asmățui 7. Apium graveolens L. - țelină 8. Asparagus officinalis L. - sparanghel 9. Beta vulgaris L. văr. vulgaris - sfecla de pețiol 10. Beta vulgaris L.
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144914_a_146243]
-
ciupercile care au fost călite și înmuiate bine în unt. Se fierbe totul amestecând mereu ca să nu se prindă. Se potrivește de sare și de piper ciulamaua de ciuperci și se asezonează cu pătrunjel verde tocat mărunt. Rețeta nr. 26 Stufat de miel Ingrediente: 1 kg pulpă de miel, 6 legături de ceapă verde, 4 legături usturoi verde, 1 linguriță de făină, 2 linguri oțet de mere îndoit cu apă, 1 lingură de bulion, ulei, sare, piper. Mod de preparare: Se
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]