56 matches
-
de prinzionieri ajunge ea... - urcă pe calidor și povestește: Cân’ m-o văzut, o vinit la mine cu mânurile-ntinse, de parcă la tătâne-său venea... Asta mi-i crucea, de nu venea cu mânurile-ntinse și cu lacrămi pe obraz... - Acolo, -n stuh?, Întreabă Mătușa Domnica, piezișă. - D-apăi un’e, alt’? - Asta nu mi-ai spus-o... - Când, fimeia lui Dumnezeu? Ț’ spun amu: Vrasăzâcă, aflu că Morcov a prins o fată trimeasă de Ruș’ - Îmi zic: Să vezi c-o țâne la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
că bunăvoinței d-lui Ionescu i-au succes să populeze școala mai mult decum era înainte. Daca instrucția va ținea pas cu popularea, atuncea poate va merge bine. Reparațiile trebuitoare școalei din Stînca: Repararea pareților, lipit și văruit Acoperirea cu stuh, căci e numai cu rogoz și trece ploaia Ogradă Ogeagurile ruinate Firma Ornic (oprit 16 fr. și n-au reparat) Harta Europei de legat Traian de încadrat A se da 2 stânjeni lemne în regulă [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA TABĂRA
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Ca să-și facă și el foc. Trageți, flăcăi, Hăi, hăi! V-am mai ura, v-am mai ura Dar ne temem c-om însăra, Pe la curțile Dnilor voastre Este nante sprâncenate. Da-i bine pe la bordeieșele noastre, Cele tupilate Cu stuh stuhuite, Cu baligă lipite, Cu găinaț de vrabie-mpistrite Trageți, flăcăi, Hăi, hăi! Am fost și eu Pe - acolo Unde babele ara, Fetele se-njuga, De barba moșneagului s-apuca, Barba o smulge, În roatele plugului o svîrle, Moșneagu câte - un
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
compusă din una odaie acoperită cu tablă”, precum și Neculai Bute care, de asemenea, lasă fiului său tot prin act de vânzare „răzășie veche și o casă cu două odăi și o sală și un chiler, construcție de pământ, acoperită cu stuh”. Cum înaintașul acestui Neculai Bute fusese preot, iar fiul său, Gheorghe, dascăl, oameni considerați cu bună stare materială, înțelegem că învelirea caselor cu „stuh”, aflat din belșug în preajmă, nu era ceva înjositor, așa cum se considera în vremea copilăriei noastre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o casă cu două odăi și o sală și un chiler, construcție de pământ, acoperită cu stuh”. Cum înaintașul acestui Neculai Bute fusese preot, iar fiul său, Gheorghe, dascăl, oameni considerați cu bună stare materială, înțelegem că învelirea caselor cu „stuh”, aflat din belșug în preajmă, nu era ceva înjositor, așa cum se considera în vremea copilăriei noastre. Mai avem o sumară prezentare de gospodărie țărănească făcută într-un certificat de proprietate a lui Ghiță M. Strătulat, eliberat de Primăria comunei Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ianuarie 1911, Grigore Năstase trece în proprietatea fiului său, Vasile, prin act de vânzare, o „veche răzășie în bătrânul Rahilie, douăzeci și șapte arii, loc pe care se află construită o casă cu două camere și o sală, învelită cu stuh, având sădită vița de vie și pomet”. Este locul unde a stat Ghică Teleoacă și Constantin Răducan, ambii căsătoriți cu fiicele lui Vasile Năstase. Desigur că lipsesc descrierile necesare privind arhitectura locuinței lor, dar din cele menționate desprindem câte ceva: învelitul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sădită vița de vie și pomet”. Este locul unde a stat Ghică Teleoacă și Constantin Răducan, ambii căsătoriți cu fiicele lui Vasile Năstase. Desigur că lipsesc descrierile necesare privind arhitectura locuinței lor, dar din cele menționate desprindem câte ceva: învelitul cu stuh, chilerul, iatacul, căsoaia din preajmă, vie, pomi împrejur. Iar în interior coții de pânză și alte țesături, lada „de Brașov” și altele rămase acum în domeniul vestigiilor istorice. CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE „Drumu-i rău și zgrunțuros Și nu pot merge pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
păstor; păstori; pepene; pepene roșu; pepene verde; pepeni; picnic; plăcintă; plăcut; poiana; poveste; prizonier; protecție; pui; puiului; pustietate; pustnic; rară; rece; rustic; salvare; sare; sălaș; sălbăticie; săracă; săraci; sărăcăcioasă; scară; siguranță; simplitate; solitudine; spațiu mic; stană; stele; de la stînă; din stuh; Sucevița; supraviețuire; șură; torn; trai; tristețe; țigan; țînțar; unchi; unchiului; urîtă; urs; vechi; verde; vie; în zăpadă; zebră (1); 787/222/66/156/0 colț: casă (38); ascuțit (36); perete (31); cameră (27); dinte (26); ungher (25); unghi (25); pedeapsă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apoi n-a sfîrși lucrul ce și l-a propus. Cînd strănută e semn de chef și-și face omul cruce. Dacă strănută caii pe timpul cînd sînt în drum, este obicei a zice: „Sănătos!“ Streașină Să nu smulgi trestie din stuhul* din streșina casei, că faci a pustiu. Strecurătoare Cu strecurătoarea de brînză nu se trece pragul, nici găinile să beie din zăr, că pe urmă se întinde laptele și se face albăstriu. Strigoi Dacă o mamă a avut șese fete
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu șindrilă; lângă curte este o jumătate de pogon de vie și livadă cu pomi roditori în întindere de aproximativ ca la 4 fălci, având în mijlocul ei un iaz cu pește; împrejurul curții sunt cinci case pentru servitori acoperite cu stuh, având fiecare casă câte 10 prăjini de pământ; la câmp se află un iaz mare cu pește; pe locul numit Sicna se află o pereche coșere noi de nuiele în lungime aproximativ de 19 1/2 stânjeni sub un acoperământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fiecare casă câte 10 prăjini de pământ; la câmp se află un iaz mare cu pește; pe locul numit Sicna se află o pereche coșere noi de nuiele în lungime aproximativ de 19 1/2 stânjeni sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc; tot acolo se află o altă păreche de coșere vechi tot de nuieli sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc, având o lungime de 8 stânjeni; la coșeri se afla o casă de locuință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o pereche coșere noi de nuiele în lungime aproximativ de 19 1/2 stânjeni sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc; tot acolo se află o altă păreche de coșere vechi tot de nuieli sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc, având o lungime de 8 stânjeni; la coșeri se afla o casă de locuință acoperită cu stuh și două bordeie pentru servitori 43. Publicarea s-a făcut în Gazeta de Iași din 21 februarie 1890. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prin mijloc; tot acolo se află o altă păreche de coșere vechi tot de nuieli sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc, având o lungime de 8 stânjeni; la coșeri se afla o casă de locuință acoperită cu stuh și două bordeie pentru servitori 43. Publicarea s-a făcut în Gazeta de Iași din 21 februarie 1890. La termenul fixat pentru vânzare (25 mai 1890), s-au făcut formalitățile, iar licitația s-a ținut cu ușile deschise. S-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
istoriei? Toate elementele concură spre creație între nuntă și moarte, renașterea fiind clipa trecerii într-o nouă etapă a inițierii. Precum atunci și azi întocma: Mărunte lumi păstrează dogma. Să vezi, la bolți, pe Sfântul Duh Veghind vii ape fără stuh, Acest ou-simbol ți-l aduc, Om șters, uituc. A morții frunte-acolo-i toată. În gălbenuș, Să roadă spornicul albuș, Durata-nscrie-n noi, o roată. Întocma dogma. Și totuși la început a fost cosmosul sau haosul? Pentru că poetul luând simbolul oului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în localitate, prețul lemnului pe categorii, după esență, vechime, întrebuințare si cat lemn se poate dobândi în prezent prin tăierea unui hectar de pădure, vîrsta și esență pădurii, desimea arborilor, care a fost tot în acea epoca prețul peștelui, a stuhului, cat peste s-ar putea pescui în prezent în bălțile, iazurile, lacurile existente si cat stuh s-ar putea recolta în prezent depe un hectar de stuhărie, cum și orice date cari ar putea servi la controlarea celor de mai
DECRET nr. 2.447 din 8 iunie 1921 privind modificarea art. 82, 83, 84 şi 91 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii Agrare din Basarabia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134221_a_135550]
-
în prezent prin tăierea unui hectar de pădure, vîrsta și esență pădurii, desimea arborilor, care a fost tot în acea epoca prețul peștelui, a stuhului, cat peste s-ar putea pescui în prezent în bălțile, iazurile, lacurile existente si cat stuh s-ar putea recolta în prezent depe un hectar de stuhărie, cum și orice date cari ar putea servi la controlarea celor de mai sus; ... g) A cerceta cat plăteau între anii 1905-1916 embatricarii că embatic și arendașii pe termen
DECRET nr. 2.447 din 8 iunie 1921 privind modificarea art. 82, 83, 84 şi 91 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii Agrare din Basarabia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134221_a_135550]
-
în localitate, prețul lemnului pe categorii, după esență, vechime, întrebuințare si cat lemn se poate dobândi în prezent prin tăierea unui hectar de pădure, vîrsta și esență pădurii, desimea arborilor, care a fost tot în acea epoca prețul peștelui, a stuhului cat peste s-ar putea pescui în prezent în bălțile, iazurile, lacurile existente si cat stuh s-ar putea recolta în prezent pe un hectar de stuhărie, cum și orice date cari ar putea servi la controlarea celor de mai
DECRET nr. 2.447 din 8 iunie 1921 privind modificarea art. 82, 83, 84 şi 91 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii Agrare din Basarabia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134221_a_135550]
-
în prezent prin tăierea unui hectar de pădure, vîrsta și esență pădurii, desimea arborilor, care a fost tot în acea epoca prețul peștelui, a stuhului cat peste s-ar putea pescui în prezent în bălțile, iazurile, lacurile existente si cat stuh s-ar putea recolta în prezent pe un hectar de stuhărie, cum și orice date cari ar putea servi la controlarea celor de mai sus; ... g) A cerceta cat plăteau între anii 1905 - 1916 embatricarii că embatic și arendașii pe
DECRET nr. 2.447 din 8 iunie 1921 privind modificarea art. 82, 83, 84 şi 91 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii Agrare din Basarabia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134221_a_135550]
-
parcane și s-au apărat prăvălind știubee asupra năvălitorilor. În altă parte, la o ............, muierile au înconjurat un detașament întârziat de Turci (Turcu cu untu) și l-au vârât în iaz, mânându-l cu cocioarve aprinse; apoi au dat foc stuhului... V. Ștefan Meșter se duce la cetatea Neamțu, ca să vadă pe domnițele lui Radu-Vodă. De acolo din pisc vede cete de năvrapi în pradă; trimite răspuns lui Onu Păr-Negru și alcătuiesc o lovitură. Meșter se duce la Ștefan-Vodă. Onu Păr-Negru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de mai sus arată că majoritatea populației orașului Huși era formată din ortodocși. În vizita la Huși, în 1904, Nicolae Iorga s-a informat și cu privire la existența catolicilor în zonă: „Pe un deal te urci la satul catolicilor. Case cu stuh, grajduri de spini, strade de praf, câini. Locuitorii, care nu știu decât românește, sunt toți catolici, și-și aduc aminte că sunt unguri. Chiar chipul lor pare deosebit de al țăranilor noștri. În locul vechii biserici, din care a rămas numai cimitirul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
am doborât dintr-un foc; apoi luntrașul, culegându-l de pe apă, i-a vârât oi trestie în gât și l-a așezat în mijlocul unui ochi, de-ai fi jurat că-i viu, iar noi ne-am pus la pândă în stuh, la marginea ochiului. Una după alta, au venit în timp de o oră vro 15 rățe lângă cea moartă și pe toate le-am luat ca din oală la distanță de câțiva metri. Nu mai era un vânat de ghibăcie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
împroprietăriți în comunele urbane, deoarece atât ocupațiile lor, cât și mijloacele de care dispun sunt foarte adeseori în neputință de a face construcții pe locurile lor de case, conform reglementărilor comunale. În asemenea împrejurare se văd case ruinate, acoperite cu stuh și răgoz în mijlocul orașelor sau locuri virane adesea cuibul tuturor infecțiilor, ceea ce pe de o parte avem amenințare de incendii, iar pe de altă parte suferă igiena și salubritatea publică. Pe lângă acestea o atare prohibiție aplicată locuitorilor comunelor urbane este
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
literar", Bârlad, 1943, iar biograful lămurește lucrurile: „Preotul-învățător îi sfătuise pe copii să nu mănânce din perii și merii din ograda bisericii, sub cuvânt că ar fi spurcate roadele având rădăcinile crescute din untura morților. Dar biserica fiind acoperită cu stuh și-n câteva locuri spartă, băieții intrau în biserică și mâncau toți colacii. Scoteau stuhul din acoperământ, mâncau mierea de albine, sau hălăduiau prin livezile satului, bogate în poame”. Având în vedere darul înnăscut de povestitor și marea lui părere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din perii și merii din ograda bisericii, sub cuvânt că ar fi spurcate roadele având rădăcinile crescute din untura morților. Dar biserica fiind acoperită cu stuh și-n câteva locuri spartă, băieții intrau în biserică și mâncau toți colacii. Scoteau stuhul din acoperământ, mâncau mierea de albine, sau hălăduiau prin livezile satului, bogate în poame”. Având în vedere darul înnăscut de povestitor și marea lui părere de rău, mărturisită în autobiografie că a avut „norocirea a putea fi luminat cu învățătură
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]