8,315 matches
-
adevărat primejdios a fost tras la alegerile din 2000, când un număr incredibil de studenți au votat pentru Vadim Tudor. I-am întrebat, firește, pe unii dintre ei ce i-a atras la liderul „României Mari”, iar răspunsurile au fost stupefiante: „Gagiul le-o zice de la obraz” , „E haios”, „Îmi place ideea c-o să-i frigă pe stadion pe babaci!”, „L-am votat pe nebunu’ ăsta, că de minciunile normalilor m-am săturat”, „Latră mișto”, „Va fi distracție pe cinste cu
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
companie politrucilor culturali de odinioară care i-au inspirat gestul și care-i cînta osanale în continuare. Tovărășia unui Vadim Tudor nu-i putea aduce dlui Vieru nici talent, nici caracter. Doar oarece mitocănie, cum se vede. l Cîteva comentarii stupefiante asupra situației României în plin proces de negociere cu UE face dl Alin Teodorescu în revista 22 din 14-20 octombrie. Răspunzînd întrebărilor precise și concise ale dnei Rodica Palade (care se abține cît poate de la comentarea comentariului și, într-un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
40 %. Dacă dl Iliescu tot crede însă că în România Vlad Țepeș își păstrează actualitatea, de ce oare îl cauționează pe fostul său consilier Mircea Beuran, care a fost dovedit ca plagiator? Dl Beuran e victima unor mîrșăvii, s-a exprimat stupefiant dl Iliescu, neînțelegînd pesemne că plagiatul e tot o formă de hoție, chestiune care se pare că îl preocupa pe domnitorul despre a cărui actualitate s-a exprimat președintele Dacii au inventat svastica În TIMPUL de la Iași (nr. 7-8), dl Mircea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
francez contemporan, de la opincă pînă la vlădică (perdantul Lionel Jospin declara în timpul campaniei electorale a fi fost încîntat să-l descopere). El rămîne cel mai “scandalagiu” personaj al literaturii franceze de început de mileniu. De multe ori gratuite, declarațille lui stupefiante sunt făcute în primul rînd pentru zgomotul care, într-un Occident de cîteva decenii tot mai tăcut și sec, reverberează înzecit. Pus la zid și adulat deopotrivă, alunecînd pe buzele tuturor, scriitorul cu peste un milion de exemplare vîndute din
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
foarte tinere despre epoca pe care o trăiește și despre rostul poeților din generația ei: „Fără îndoială că epoca de azi, atît de complexă, de multiformă, de problematică și problematizantă, de bogată în valențe prezente și posibilități latente, interesantă și «stupefiantă», își are poezia pe care o merită și care o reprezintă. În atmosfera efervescentă și fecundă a momentului pe care îl trăim, aceste considerații despre angajarea poetică constituie unul (sic!) dintre multiplele forme posibile și practice ale angajării reale în
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
pe cel oniric și feeric. Inovatorul în planul creației a fost dublat de un personaj proteiform, un auto-ficționar ce își creea propria mitologie: a fost voluntar în 1916, Pygmalion-ul lui Raymond Radiguet a cărui moarte prematură l-a împins către stupefiante și spiritism în 1930, a fost cîntăreț de jazz și “inventatorul” lui Genet, l-a iubit pe Jean Marais și a fost antrenorul unui boxer negru - în toate aceste ipostaze păstrîndu-și rara generozitate și intensitate a trăirii. Biografia pe care
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
Securitatea locală, căreia nu se sfia să-i dea ordine în scris, așa cum o dovedește dosarul Miron Dumitru. Cât despre trecutul "științfic" al lui Adrian Năstase, "Academia Cațavencu" din 17-23 iunie 2003 scrie lucruri cu adevărat spectaculoase. Dar cea mai stupefiantă inițativă a d-lui Timofte, care dovedește nu doar gradul de putrefacțe în care a intrat sistemul legislativ din România, ci și lașitatea factorilor decizionali, incapabili să ia o măsură, cât de mică, împotriva unuia din cele mai grave abuzuri
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
acopere realitatea. Să ascundă tărășenia. Că nu poți să zici că ăștia doi, scriitori importanți, vorba aia, nenicule, mă-nțelegi? Monșer, nu poți! Te vede Europa. Și Europa stă cu ochii pe noi ca pe butelie. Te rîde mapamondu'. Rușine! Stupefiant. Rușine. Stupefiant! Noi dezvăluiri, noi și senzaționale dezvăluiri despre viața sexuală și intimă a unui mare scriitor. A doi, pardon, scriitori. Mai bine vă lăsăm să priviți la televizor.
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
Să ascundă tărășenia. Că nu poți să zici că ăștia doi, scriitori importanți, vorba aia, nenicule, mă-nțelegi? Monșer, nu poți! Te vede Europa. Și Europa stă cu ochii pe noi ca pe butelie. Te rîde mapamondu'. Rușine! Stupefiant. Rușine. Stupefiant! Noi dezvăluiri, noi și senzaționale dezvăluiri despre viața sexuală și intimă a unui mare scriitor. A doi, pardon, scriitori. Mai bine vă lăsăm să priviți la televizor.
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
nopții, trimite vorbă familiei că va lipsi de la domiciliu până dimineața, nu este de găsit nicăieri în localurile familiare grupului, nu vine la birou toată ziua următoare, în fine, dar nu în ultimul rând, sinuciderea. Cu atât mai de neînțeles - stupefiantă și absurdă - le apare vestea că, la deschiderea casei, nu se constată nici o lipsă. Bulversați și perplecși, cei trei descind la morgă unde cel mai tânăr, „plângând ca un prost”, lansează sfâșietoarea întrebare: „De ce?... de ce, nene Anghelache?”. Au trecut, iată
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
a încercat să schițeze o explicație pentru pasiunea de a ucide, Adrian Năstase nu se mai sinchisește să-i persifleze pe cei care-ndrăznesc să-i reamintească de minima etică a vânatului. De altfel, răspunsurile sale adaugă noi dimensiuni manierei stupefiante a vorbirii în dodii, pretinzând că ne fericește lingvistic de la înălțimea unei logici accesibilă doar celor puțini, aleși și dotați cu armament capabil să extermine nu doar rezervația de la Balc, ci întregul județ Bihor: Este nevoie să aducem la nivel
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
nici o operă a sa nu era suficient de finisată pentru a o califica drept desăvîrșită. Iată un caz aproape unic în istoria literaturii! Cu nonșalanță uluitoare, el modifica de multe ori poezii care fuseseră deja publicate. Cazul Luceafărului este absolut stupefiant din acest punct de vedere". l în al doilea rând, având în vedere un alt fel de exercițiu, moral de data aceasta, intens necesar și obligatoriu în cultură, un exercițiu de răbdare și sinceritate, de competență, solidaritate și stimă între
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
ies traumatizați din peisajele cu care nu se pot acomoda. Ideea că omul este o ființă adaptabilă e valabilă, dar câtă mutilare de aici!" l De citit și textul sarcastic scris cu furioasă vervă de Magda Ursache despre o carte stupefiantă, Memoria ca zestre, a Ninei Cassian. La urma urmei, pe cronicară n-o miră faptul că în topul celor mai citite cărți din 2004 alcătuit nu de mult de revista CULTURA, se regăsesc alături Memoria ca zestre și romanul Băgău
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
nu poate să comunice cu ceilalți. Câtuși de puțin. Se comunică cu ușurință... șCântăreața chealăț era expresia insolitului, a existenței văzute ca un lucru absolut insolit. Există un grad de comunicare între oameni. Își vorbesc. Se înțeleg. Tocmai asta e stupefiant. Cum se face că ne putem înțelege între noi? Faptul că ne înțelegem, asta nu mai înțeleg eu". Așadar, portretul ionescian de "clovn metafizic" - căruia îi putem adăuga caracterizarea cioraniană: "C'est Charlie Chaplin qui aurait lu Pascal" - este explicat
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
vă referiți adesea la Romain Gary. M.T.:Îl admir mult. Eram printre membrii Academiei Goncourt care au votat pentru Émile Ajar în 1975. S-a produs atunci o mistificare ale cărei victime am fost noi, membrii Academiei. Ceea ce este, însă stupefiant pentru mine e că Émile Ajar este un scriitor mai mare decît Romain Gary. Să izbutești să creezi un autor imaginar pe care să-l faci să scrie opere superioare operelor identității tale de bază, e un lucru formidabil! Nu
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
Gallimard, 1992) - îmi displace pentru că ea nu se întâlnește niciodată cu realitatea, nu pune în joc nici idei, nici obiecte și constituie, prin urmare, însăși întruchiparea Artei. Folosirea muzicii nu este deloc mai recomandabilă decât aceea a tutunului și a stupefiantelor". Iată însă că noul experimentalism repune muzica pe tapetul salturilor mortale și al cascadelor teribiliste. 3) Acum aproape un secol, avangardiștii - mai puțin John Cage, Harry Partch și Loo Harrysson - mizau exclusiv pe un arsenal timbral consacrat, spre deosebire de cei contemporani
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
comentatori de după al doilea război. M. Zamfir le-a examinat, la rîndul lui, în Poemul românesc în proză, așezîndu-le în tradiia prozei lui Macedonski și Anghel. Nu ating însă nivelul acelora. La un om cultivat și fin ca Vinea, este stupefiant prostul gust de care dă dovadă în cîteva dintre ele, simple anecdote triviale. întîmplările sînt de obicei erotice iar comportamentele, excesive și pitorești. Firescul lipsește de pretutindeni. Același lucru îl putem spune și despre cele trei narațiuni din Paradisul suspinelor
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
și numele sponsorului. Dacă nu va reuși să producă această dovadă, îi rămâne șansa de a-și cere scuzele de rigoare (pot fi și în formă simplă, nesponsorizate de Năstase!) Fac aceste precizări pentru că, dincolo de infatuare, rândurile sale trădează o stupefiantă mentalitate capitulardă ("intrarea în normalitate" - care normalitate, Mitică?!). O mentalitate care a condus la situația jenantă ca Adrian Năstase să-și lege numele de truda unor oameni ajunși la disperare. N.red. Noi n-am spus altceva în nota redacțională
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
multe ciudățenii, neglijențe și lejerități de limbaj, ca să nu reacționez în consecință. Un dialog de pomină, cu întrebări angelice și cu răspunsuri vâscoase, demne de iadul cel mai adânc. Și, pe deasupra, textul tipărit este plin-ochi de felurite greșeli. în privința pasajelor stupefiant ireverențioase, întrebat fiind în ultimă instanță, dacă și le regretă, el declară, amuzat și "dezinhibat", că nu. Riscurile nedelimitării E de mirare că nicăieri pe parcurs, poeta n-a dat nici cel mai mic semn de crispare, fie la transcrierea
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
știți). Că omul a mușcat fără să clipească din momeala întinsă, spune totul despre cât de independent este. Că în sinea lui își blestemă zilele e foarte probabil. Dar felul în care înțelege să răspundă comenzilor de sus e absolut stupefiant. Întâmplarea (sau ceasul rău!) a făcut să urmăresc în direct, la televizor, festivitatea de lansare a canditaturii lui Geoană (etc.) Ca mulți alții, am crezut că asist la recuperarea, de ultim moment, a lui Vanghelie și promovarea lui la excepțional
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
iubire și cunoaștere, unde ne va purta prin romantismul german, freudism, Stendhal, Martin Buber, Sartre și rigorismul moral al lui Kant, Radu Enescu începea printr-o referință la Lenin, despre emoțiile umane în procesul de cunoaștere, și continua imediat, absolut stupefiant, după părerea mea, cu o trimitere la "recentele hotărâri ale partidului și statului nostru cu privire la întărirea familiei, la consolidarea deplină a drepturilor femeii, la ocrotirea maternității" (p.19). Surpriza plăcută vine însă pe pagina imediat următoare, când eseistul apelează la
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
din Barcelona, vizitată de Don Quijote, unde tocmai se tipărea... A doua parte a ingeniosului hidalg don Quijote de la Mancha (e adevărat, falsul Quijote al lui Avellaneda). Jocul acesta baroc, de oglinzi puse față în față, te trimite cu gândul la stupefiantul tablou al lui Velázquez, Las Meninas. Toate acestea și multe altele infinit mai importante se regăsesc în excelentul studiu introductiv semnat de magistrul Martín de Riquer. Traducătorul iscusit nici că putea găsi un prefațator mai competent. Sorin Mărculescu este un
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
într-o declarație la Securitate, publicată în 2001 de (cine credeți?) revista "România Mare ", cum că prima proză oferită prietenului poet spre publicare ar fi fost un plagiat (Eugen Barbu ar fi jubilat infinit în fața acestei fantasmagorii). Emil Manu încheie stupefiant o astfel de presupunere: "Să-l credem pe Ion Caraion și să-l considerăm pe Marin Preda un plagiator? " (p. 100). Nu urmează nici un comentariu critic, nici o investigație! Într-o biografie cu adevărat serioasă nu poate fi lăsată în ceață
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
într-o declarație la Securitate, publicată în 2001 de (cine credeți?) revista "România Mare ", cum că prima proză oferită prietenului poet spre publicare ar fi fost un plagiat (Eugen Barbu ar fi jubilat infinit în fața acestei fantasmagorii). Emil Manu încheie stupefiant o astfel de presupunere: "Să-l credem pe Ion Caraion și să-l considerăm pe Marin Preda un plagiator? " (p. 100). Nu urmează nici un comentariu critic, nici o investigație! Într-o biografie cu adevărat serioasă nu poate fi lăsată în ceață
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
la volumul 50, poate chiar 60. Despre o continuare a acestei ediții nu am mai auzit nimic. Ar fi fost neapărat necesar un ritm mai alert de apariție, cel puțin un volum pe an, dacă nu două, dar există riscul stupefiant de a avea un volum pe deceniu. Nu le fac un rechizitoriu îngrijitorilor ediției Sadoveanu, dar mă întreb ce se întâmplă, cum se explică acest blocaj. George Gană, un alt istoric literar de un excepțional profesionalism, a început ediția critică
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]