120 matches
-
De sanchi! Por favor! Dacă un muncitor cu o lopată, sapă o gropiță în șaizeci de secunde, șaizeci de muncitori cu lopeți (care nu sunt beți), vor săpa aceeași gropiță... într-o secundă? Daa...? Ha, ha, ha! Boule! Retardatul dracului! stupește Zăpăcilă. Nu-mi explic, nici mort, cum de aduce Madam, în casă, asemenea specimene ordinare, de marțafoi! Țărănoi puturoși! azvârle Bobocilă. Cică, vor să meargă telelei, să-l caute pe Horus! Și să-l mai și descopere! Auziți?! Când necioplitul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
rușine, femeie bătrână? Mizerabilo! Codoașo! Hoașco! o împroașcă Buletin, colorându-se rapid în obraji și pe la vârful nasului. I-a scos sforicica lu' Luci'! Umblă după moșmoade! O fi fermecătoare, boșoroaga! Farmazoană, vrăjitoare, băi! Șișcoaie! Ferească-ne Dumnezeu! șoptește Apostatul, stupindu-și în sân și dă să-și facă o cruce popească. Dar nu mai apucă s-o ducă la capăt... O muscă mare și grasă, verde-albăstruie, ca arama țigănească coclită, aterizează pe neașteptate, zbang! în mijlocul ziarelor de pe masă și pornește
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
un lucru de întemeierea m(ă)n(ă)stirii, ori dughen(i) înluntrul m(ă)n(ă)stirii să se facă, ori alt lucru, care... să aducă mai mult venit spre întemeierea bisericii. Așijderea,... să scutească desetina pe toț(i) stupii... și tot vedritul ce va ieși de viile m(ă)n(ă)st(i)rii nici un ban să nu de”. Mai departe, vodă spune că din zece coșuri de piatră ce se scot din Poiana lui Păun unul să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Ghica vodă prin care iarăși miluiește și întărește sfintei Mitropolii ca să aibă în veci a scuti 300 vite, vaci cu boi, și 150 cai cu iepe, nici un ban să nu de, și 1.000 de oi goștină, și o mie stupi, și mascuri de disetină, nici odinioară supărare să nu aibă. Așijdere, mai miluiește domnia sa, să aibă a lua în toți anii câte 160 de lei pe anu din vama cea mare domnească, însă giumătate de bani de Crăciun și giumătate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de-ale bărbatului; Leana - ce de-ale femeii. Și copiii se dezvoltau, concomitent cu trecerea timpului, de, parcă, nici n-ar fi provenit din două familii diferite. Ce mai: frați - frați! Și,în timp ce aproape două decenii, politicienii României s au stupit, și s-au bătut în săbii de carton, sau huiduit și s-au furat reciproc, totodată, furând și țara pe care, ușor-ușor, și-au trecut-o în propriile buzunare, noi, familia noastră, cea nouă, ne-am văzut,în liniște, de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Stupina, pe unde-ți mai e, tot pe-acolo, pe unde-o știam, de acum câțiva ani, de când nu ne-am mai văzut? Tot. Numai, că,între timp, a mai sporit. Am ajuns la aproape două hectare. Și la câți stupi! Nici nu mai știu, sigur, la câți: pentru că, eu, nu mi socotesc prisaca la număr de stupi, ci, la hectar. Bă, ce drăcie, e-n capul tău?! Păi, da, omule, să mă deosebesc, și eu, cu ceva, de restul lumii
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
diversitatea lor locală. 1781 octomvrie 26 Sama stupilor ce am pe la prisăci ce sunt pe sama Lupului sin Manoli (Trebuie reținut că sămile stupilor sunt notate de mâna lui Gavril Conachi, ceea ce semnifică grija deosebită a lui asupra acestei preocupări) Stupi 160 la Negrești, fără 35 ce s-au bătut; 80 la Gura Racovii, fără 29 ce s-au bătut; 120 tij (tot acolo), fără 33 ce s-au bătut; 86 la Lipovăț, fără 27 ce s-au bătut; 62 la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îndestulătoare ca să-și strângă ceara și mierea. Aceștia (locuitorii I. S.) ar avea foloase și mai mari de pe urma lor, dacă li s-ar îngădui să păstreze toate roiurile care roiesc în fiecare an. Dar pravila țării îi oprește să aibă stupi mai mulți decât îngăduie pământul fiecăruia, pentru ca înmulțirea albinelor la unul să nu-i păgubească pe vecini. În afară de faguri de miere și ceară obișnuită, albinele din Moldova mai fac și o anumită ceară, cu un miros foarte puternic și de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest mod de a măsura în cazul prisăcilor și sensul acesta îl au documentele noastre, încă o dovadă peremptorie că dreptul cutumiar a conservat vestigii ale vieții multimilenare pe plaiurile românești. Iar restricțiile puse de pravila țării ca să nu existe stupi „mai mult decât îngăduie pământul fiecăruia”, semnalate de Dimitrie Cantemir, le găsim confirmate într-un document din 27 mai 1767, când se judecă o pricină în speța dată dintre vistiernicul Iordache Costache-Venin și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adoptat sub denumirea de stup multietajat. Concomitent, în Franța, au apărut alți doi inovatori: Dadant și Layens. În timp s- a simțit nevoia uniformizării în domeniul apiculturii, așa că la Congresul Internațional al Apicultorilor, desfășurat la Paris, s-a stabilit ca stupi standard pentru cei de tip vertical stupii tip Langstroth și Dadant (tip de stup vertical cu 12 rame de dimensiuni 27/42,5 cm și 1- 2 magazine de recoltare separate de gratii Hanemann), iar ca stup orizontal, stupul Layens
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și galbenă; prea dulce; entuziasm; este; fagure; femei; femeie; flori; fluid; găsit; glucide; grețoasă; hărnicie; honey; iei!; liniște; lubrifiant; lună; maestru; mic dejun; mîncare; mucenici; muncă; natural; nectar; nevoie; om; pere; plăcut; prenume; roi de albine; de salcîm; sănătoasă; sărăcie; stupi; unde; unt; verde; vindecare; viril; vîscos (1); 779/83/27/56/0 miez: nucă(216); mijloc(113); pîine(92); centru(30); de nucă(27); noapte(16); dulce(15); moale(15); nucleu(15); interior(12); bun (11); coajă(11); sîmbure(11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lecui cu untură de cuc. Sînt un fel de fluturi ce-și depun ouăle împrejurul unei crengulițe subțiri. Ele-s legate cu o substanță ce se învîrtoașă îndată. Sînt în rînduri. Vara clocesc și ies omizile. Poporul crede că-i stupit* de cuc. Dacă auzi pe nemîncate cucul cîntînd pentru prima oară, rămîi singur ca cucul toată vara. Dacă te spurcă turtureaua, picotești toată vara. Dacă te spurcă pupăza, îți miroase gura cum îi miroase ei cuibul. Pitpalaca te spurcă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și oridece s-ar mira. Copilul care va suge țîță de la o țigancă nu se va deochea. Ferește-te de omul cu ochii verzi, că te deoache. Dacă întîlnește cineva o femeie, copil sau vită foarte frumoasă, apoi trebuie a stupi asupra lor de trei ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la poalele cămeșii. Să nu se pupe copilul pînă nu împlinește anul, căci se deoache
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să piară diavolul dimprejurul acelei punți, apoi să treacă, ca să nu-i dea brînci în apă. Să nu stuchi* cînd vine vîrtejul spre tine, căci cu asta faci semn dracului și vine de te ia. Cînd vezi vîrtej, să nu stupești, ci să zici: „Huideo!“, că dracul este în vîrtej. El se apucă la rămășag cu Dumnezeu că are să scoată apă din piatră (cică oamenii îs pietre), și dacă stupești dracul rămîne pe Dumnezeu. în casa unde se află un copil
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dracului și vine de te ia. Cînd vezi vîrtej, să nu stupești, ci să zici: „Huideo!“, că dracul este în vîrtej. El se apucă la rămășag cu Dumnezeu că are să scoată apă din piatră (cică oamenii îs pietre), și dacă stupești dracul rămîne pe Dumnezeu. în casa unde se află un copil nou-născut, trebuie să ardă lumină nopți întregi pînă la botez, fiindcă se crede că, la din contra, ar veni duhuri necurate și ar lua posesiune de copil. Ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
arun că prin grădinile cu pruni, ca să se facă fructe în abundență în vara viitoare. Nu e bine să calce cineva pe foc, că el calcă focul de știe, și focul îl calcă pe el de nu știe. Să nu stupești în foc, că îți stupești sufletul. în foc să nu stupești niciodată, că-i păcat și te spuzești*. Focul în sobă de vuiește e semn că te vorbește cineva de rău. Se crede că dacă țiuie tăciunii în foc este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pruni, ca să se facă fructe în abundență în vara viitoare. Nu e bine să calce cineva pe foc, că el calcă focul de știe, și focul îl calcă pe el de nu știe. Să nu stupești în foc, că îți stupești sufletul. în foc să nu stupești niciodată, că-i păcat și te spuzești*. Focul în sobă de vuiește e semn că te vorbește cineva de rău. Se crede că dacă țiuie tăciunii în foc este semn că te vorbește cine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
abundență în vara viitoare. Nu e bine să calce cineva pe foc, că el calcă focul de știe, și focul îl calcă pe el de nu știe. Să nu stupești în foc, că îți stupești sufletul. în foc să nu stupești niciodată, că-i păcat și te spuzești*. Focul în sobă de vuiește e semn că te vorbește cineva de rău. Se crede că dacă țiuie tăciunii în foc este semn că te vorbește cine va de rău; deci e bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîte-o boabă de vișină (în dulceață) și se iau dimineață pe inima nemîncată. Pune în sînul unui fricos o broască de grădină dacă vrei să-ți treacă frigurile. Cînd vezi mai întîi broască verde, s-o prinzi și s-o stupești în gură, că peste an nu vei fi bolnav de friguri. Sparge coaja de ou ce-ai mîncat dacă vrei să nu capeți friguri. Păduchi puși în rachiu - bun pentru friguri. Cînd te scutură frigurile, să te afumi cu piele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe lumea cealaltă să-i răcîie potecile de ciulini. Nu e bine a tăia găinile împiedecate. Cînd strigi găinile pe la ajunuri, n-ai să ai găini. Apă neîncepută, amestecată cu făină de popușoi, arsă, e bună de dat găinilor bolnave, stupind asupra lor. Picioare de găini să nu mănînci, căci nu poți să stăpînești vorba. G Cînd mănînci labe de găină, ai să spui minciuni. Să nu mănînci inimă și cap de găină, că-ți mor părinții. Se crede că carnea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din bucate și apoi mănîncă copiii din ele, le pot fi de stricăciune; deci spre a scuti pe copii de așa ceva i se taie mîței vîrful cozii. Plod de mîță dat în mîncarea cuiva, acesta se umflă, tot tușește și stupește pînă moare. Cînd la casa gospodarului mor mîțele sau fug e semn rău. Să nu iei la casă mîță neagră, că ții pe dracu-n casă. Mîță ori motan negru, cucoș negru și cîne negru aduc bine la casă. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
soarele, copilul se îmbolnăvește, fiindcă după ce asfințește soarele în apă se scaldă o mulțime de duhuri rele. Cînd se ia copilul din scăldătoare, se scuipă în urmă, ca să nu se ia Necuratul de dînsul. Scoțîndu-se un copil din scăldătoare, se stupește în ea, ca tot răul să rămîie în scăldătoare. Scăldătoarea copiilor nu-i bine s-o dai noaptea afară. Scăldătoarea unui copil se crede că nu e bine a o vărsa afară nici înainte de răsăritul, nici după apusul soarelui, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fată mare, cată ca numărul mesenilor să fie cu soț, căci altfel tînărul 320 sau nu va avea viață să se căsătorească, sau, căsătorindu-se, nu-i va trăi soția. Spaimă Poporul crede că, spăriindu-se de ceva, e bine să stupească în sîn, și apoi spaima nu-i va strica. Se crede că dacă s-a spăriat cineva de ceva este bine să nu se culce îndată, să beie imediat apă și să rupă ceva gura cămeșii, ș-apoi spaima nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Stup Dacă îi fură cuiva din fruptul său din stupi, apoi nu-i merge bine. Stupit Cînd te sparii, să-ți scuipi în sîn, ca să nu te bolnăvești de frică. Se crede că pușcheiul de pe limbă se pierde dacă se stupește. Cînd se lovesc doi inși în capete, să scuipe în sus, că altfel nu mai cresc. Se crede că dacă a căzut cineva jos și stupește pe locul unde căzuse, pe acel loc nu va mai că dea mai mult
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te bolnăvești de frică. Se crede că pușcheiul de pe limbă se pierde dacă se stupește. Cînd se lovesc doi inși în capete, să scuipe în sus, că altfel nu mai cresc. Se crede că dacă a căzut cineva jos și stupește pe locul unde căzuse, pe acel loc nu va mai că dea mai mult. Cînd te stupi din greșeală e a bine. Să nu se scuipe om pe om, căci pe lumea cealaltă se ling unul pe altul. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]