120 matches
-
și vehicule tractate de animale este permis numai pe drumurile forestiere permanente, în condițiile respectării indicatoarelor de circulație. Fac excepție utilajele forestiere, vehiculele tractate de animale folosite la colectarea lemnului din parchetele în curs de exploatare, precum și vehiculele care transportă stupi. Secțiunea a 5-a Produsele specifice fondului forestier Articolul 39 Șunt produse ale fondului forestier bunurile ce se recoltează din acestă. Produsele lemnoase ale pădurii șunt: a) produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor; ... b) produse secundare, rezultate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113902_a_115231]
-
119 120 29 Juninci pentru îngrășat 121 122 123 124 125 30 Vaci de lapte 126 127 128 129 130 31 Vaci de lapte pentru sacrificare 131 132 133 134 135 32 Alte vaci 136 137 138 139 140 33 Stupi 141 142 143 144 145 34 Iepuri, femele de reproducere 146 147 148 149 150 35 "Neutilizat" 151 152 153 154 155 36 "Neutilizat" 156 157 158 159 160 37 "Neutilizat" 161 162 163 164 165 38 Caprine, femele de
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
albinele lucrătoare se aflau la cules, divizau familiile, controlau roitul, recoltau miere fără să distrugă ramele cu puiet și se asigurau că albinele au suficientă hrană pentru a putea supraviețui peste iarnă. În 1970, Abbot della Rocca, care a văzut stupi în Insula Creta, și care erau probabil asemănători celor din Grecia, a publicat cartea " Traité complet sur les abeilles" în care există un pasaj în volumul 2 (p. 467-469) din care reiese că el a înțeles importanța spațiului care trebuie
Apicultură () [Corola-website/Science/303685_a_305014]
-
Familia sa începea să dea semne de neliniște, temându-se ca scriitorul să nu-și fi pierdut mințile. „Eram bucuros dimineața, întristat la amiază, sumbru ca un inorog la ceasul culcării. Cucoana Maria, mama soției mele, își făcea cruce, își stupea în sân și se închina la icoana sfântului Mina. După ce am ieșit din acel vifor și m'am răcorit, am cetit soției mele povestea. A părut mișcată. Am căutat o verificare și am supus chinului ascultării și pe prietinul meu
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
să se mute în locul actual. Legenda din jurul numelui satului spune că zona dintre Trăstenik și Slaveanovo, inclusiv Grivița, era feuda ("vakıf") unui nobil otoman pe nume Trastenik Pasha, pasionat de creșterea albinelor și porumbeilor. Se spune că el a construit stupi și o crescătorie de porumbei în zona "Rogulți" de lângă Grivița de azi, și că a crescut porumbei (în bulgară, гривяк, "griveak"). Treptat, localnicilor a început să li se spună "grivați" iar satului, "Grivița". În timpul Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, Grivița a
Grivița, Plevna () [Corola-website/Science/324853_a_326182]
-
următor, 1665, 1 aprilie, Radu Vodă Leon (1664-1669) dăruiește act episcopului Serafim, care era tot la Buzău, „pentru toate viile lui de la Slatina, moșie megieșească, de la moșul lui Gurca” și le scutește și de vinariciul domnesc, scutind, de asemenea și stupii de dijmă și oile de oierit. Construcția schitului începe în anul 1665, iar la 4 august 1668 episcopul Serafim închină ctitoria sa Mitropiliei din București unde păstorea Mitropolitul Teodosie. Tot episcopul Serafim este cel care îngrijește din 1671 până în 1672
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
date unor studenți cu avere, dintre cari unii atât de ignoranți încît nici nu sânt primiți în școalele {EminescuOpXI 219} la cari sânt trimiși; în Teleorman domnește firma Chirițescu-Pișca, iar suprefecții bat oamenii pentru a le scoate mită, numindu-i "stupi neretezați"; în fine, în capitală chiar un ziar denunță că un ofițer de gardiști a luat mită pentru a muta pe un amploiat polițienesc la București și despre același ofițer se mai relatează că a sfănțuit o sută de oameni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
De sanchi! Por favor! Dacă un muncitor cu o lopată, sapă o gropiță în șaizeci de secunde, șaizeci de muncitori cu lopeți (care nu sunt beți), vor săpa aceeași gropiță... într-o secundă? Daa...? Ha, ha, ha! Boule! Retardatul dracului! stupește Zăpăcilă. Nu-mi explic, nici mort, cum de aduce Madam, în casă, asemenea specimene ordinare, de marțafoi! Țărănoi puturoși! azvârle Bobocilă. Cică, vor să meargă telelei, să-l caute pe Horus! Și să-l mai și descopere! Auziți?! Când necioplitul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
rușine, femeie bătrână? Mizerabilo! Codoașo! Hoașco! o împroașcă Buletin, colorându-se rapid în obraji și pe la vârful nasului. I-a scos sforicica lu' Luci'! Umblă după moșmoade! O fi fermecătoare, boșoroaga! Farmazoană, vrăjitoare, băi! Șișcoaie! Ferească-ne Dumnezeu! șoptește Apostatul, stupindu-și în sân și dă să-și facă o cruce popească. Dar nu mai apucă s-o ducă la capăt... O muscă mare și grasă, verde-albăstruie, ca arama țigănească coclită, aterizează pe neașteptate, zbang! în mijlocul ziarelor de pe masă și pornește
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
folosește italicele atât pentru cuvintele germane, cât și pentru onomatopee: (a) Wirtschaft, cârciuma, am mai zis, acolo nu merită să încercăm, toți antinaziștii sunt înăuntru, și anticolaboraționiștii feroce... bineînțeles nu zic nimic când trecem, dar crapă ușa și pflaf! pflaf!... stupesc! lung!174 (b) ...strigă cineva! ... pe noi ne strigă din parc... Franzosen! ... franzosen! Chiar pe noi ne vor! ...Eh, să urce!... Dacă n-o fi Hjalmar? La tobă acum! drrrrr! ... Ăsta e el?175 Mai cooperant decât Mérimée, naratorul traduce
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pentru care preferă să dea ginerelui 5 000 de taleri, bani jos,acestuia re ve nin du-i sarcina de a le cum păra pe gustul lui și al soției. Ani ma le le - boi, vaci, cai, oi, porci, capre -, stupi de albine sunt și ele trecute, ținându-se cont de numărul, calitatea și starea lor în momentul cedării. Cu alte cuvinte, se face foarte bine diferența între o vacă stearpă, o alta cu vițelul după ea și alta care se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ma nea umbră că cea nu, fost căpitan, decis să-și pe treacă ultimele clipe din viață sub adă postul sfânt și calm al mănăsti rii, nu uită de Sida căreia îi re sti tuie zestrea, „boi 2, vaci 2, stupi 2, o râmătoare“ și îi lasă multe altele care să-i asigure existența zilnică, inclusiv „carul cu 4 boi și pă Badea țiganul cu copiii lui, ca să o păzească de mălaiu, de grâu, de lemne de foc, ori din ce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acestor funcționari: „pentru poslușnicii și slobozenii Sfintei Episcopii... să căutați să le dați pace, să nu-i învăluiți pentru vamă", iar când vor „aduce pește sau sare, voi să le luați vama"... Strângătorii desetinelor (zăciuiala) de pâne, de vin și stupi cădea în sarcina funcționarilor cunoscuți sub denumirea de desetnicii. În anul 1658, Georgie Ghica, scutind de dări pe doi preoți și un diacon ai Episcopiei, ordonă debilarilor și „desetnicilor de stupi și desetnicilor de vin" să-i lase „în nesupărare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor să nu dea nimic; nici femeile sărace, fără bărbați și feciori, nu vor da nimică; dejma de vin să o dea cu vadra ce vor vinde la neguțători - și Episcopia să o ducă unde va vrea iar nu târgoveții. Stupii să-i numere la vreme și de nu vor fi într-o prisacă 50, va lua Episcopia câte o para de stup, iar de vor fi 50, să ia un stup de sămânță și în acea toamnă să-l ridice
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
adoptat sub denumirea de stup multietajat. Concomitent, în Franța, au apărut alți doi inovatori: Dadant și Layens. În timp s- a simțit nevoia uniformizării în domeniul apiculturii, așa că la Congresul Internațional al Apicultorilor, desfășurat la Paris, s-a stabilit ca stupi standard pentru cei de tip vertical stupii tip Langstroth și Dadant (tip de stup vertical cu 12 rame de dimensiuni 27/42,5 cm și 1- 2 magazine de recoltare separate de gratii Hanemann), iar ca stup orizontal, stupul Layens
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
are trăsăturile stăpânului tiran, avid de putere, considerând că slugile seamănă cu animalele; este un individ impulsiv, agresiv, viclean, arogant, disprețuitor, lăudăros: Nu știți dumneavoastră ce poama-a dracului e Harap-Alb aista. Până l-am dat pe brazdă, mi-am stupit sufletul cu dânsul". Spânul e dictatorial, aspru, infatuat, lipsit de bun-simț, folosește un limbaj popular. Dănilă Prepeleac Basmul Dănilă Prepeleac conține un amestec de fabulos și real, are o tentă moralizatoare, pentru ca lectorul "să prindă la minte", crează starea de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tata se punea să mănânce, noi scoteam mâțele de prin ocnițe și cotruță și le flocăiam și le șmotream dinaintea lui, de le mergea colbul; și nu puteau scăpa bietele mâțe din mâinile noastre până ce nu ne zgârâiau și ne stupeau ca pe noi.” Ion Creangă, Amintiri din copilărie
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Munții Alpi. Avea un dar de a povesti rar Întâlnit. Povestea Întâmplări din armată pe care le ascultam cu sufletul la gură. Generos cu toți cei nevoiași, el a botezat și cununat toate odraslele zăpozenilor. Tuturor le era naș. Avea stupi mulți și când recolta mierea, dădea din ea la toți finii și finele. Tip jovial, găsea vorbe de duh pentru orice interlocutor. Nu a cunoscut sentimentul urii și era un bun creștin. Trăia cu toată ființa un puternic sentiment de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dar se vede că și din aceștia s-au mai stricat. și marți am venit la Suceava unde am fost chemat, ca să nu se supere, cei mari. și miercuri am plecat acasă când m-am Întâlnit cu Dl. Lateș. Am stupi și merg rău și-i hrănesc și mă Împung și Într-un feli Îs cam năcăjât. Eu voi face tot ce ziceți Dv., pe Încetul, ca treaba să iasă bună. Mă roade supărarea cu pierderea scumpei și dragei mele soții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
id="(639, p. 41)"/>. În colinde, tortúrile la care „câinii de jidovi” Îl supun pe Isus sunt, În linii mari, similare celor descrise de evanghelii : „Îl chinuiau cânii,/ Căpcânii/ De jidovi./ Cu spini l-au bătut,/ Fața sfântă i-au stupit,/ Trestii sub unghii i-au vârât,/ Pe cruce l-au răstignit,/ Cuie-n palme i-au bătut,/ Cuie-n palme și-n tălpi./ Fiul [tău, Maria] ți-a murit/ Și-n Rai stă de-a dreapta Domnului” <endnote id="(491, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lecui cu untură de cuc. Sînt un fel de fluturi ce-și depun ouăle împrejurul unei crengulițe subțiri. Ele-s legate cu o substanță ce se învîrtoașă îndată. Sînt în rînduri. Vara clocesc și ies omizile. Poporul crede că-i stupit* de cuc. Dacă auzi pe nemîncate cucul cîntînd pentru prima oară, rămîi singur ca cucul toată vara. Dacă te spurcă turtureaua, picotești toată vara. Dacă te spurcă pupăza, îți miroase gura cum îi miroase ei cuibul. Pitpalaca te spurcă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și oridece s-ar mira. Copilul care va suge țîță de la o țigancă nu se va deochea. Ferește-te de omul cu ochii verzi, că te deoache. Dacă întîlnește cineva o femeie, copil sau vită foarte frumoasă, apoi trebuie a stupi asupra lor de trei ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la poalele cămeșii. Să nu se pupe copilul pînă nu împlinește anul, căci se deoache
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să piară diavolul dimprejurul acelei punți, apoi să treacă, ca să nu-i dea brînci în apă. Să nu stuchi* cînd vine vîrtejul spre tine, căci cu asta faci semn dracului și vine de te ia. Cînd vezi vîrtej, să nu stupești, ci să zici: „Huideo!“, că dracul este în vîrtej. El se apucă la rămășag cu Dumnezeu că are să scoată apă din piatră (cică oamenii îs pietre), și dacă stupești dracul rămîne pe Dumnezeu. în casa unde se află un copil
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dracului și vine de te ia. Cînd vezi vîrtej, să nu stupești, ci să zici: „Huideo!“, că dracul este în vîrtej. El se apucă la rămășag cu Dumnezeu că are să scoată apă din piatră (cică oamenii îs pietre), și dacă stupești dracul rămîne pe Dumnezeu. în casa unde se află un copil nou-născut, trebuie să ardă lumină nopți întregi pînă la botez, fiindcă se crede că, la din contra, ar veni duhuri necurate și ar lua posesiune de copil. Ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
arun că prin grădinile cu pruni, ca să se facă fructe în abundență în vara viitoare. Nu e bine să calce cineva pe foc, că el calcă focul de știe, și focul îl calcă pe el de nu știe. Să nu stupești în foc, că îți stupești sufletul. în foc să nu stupești niciodată, că-i păcat și te spuzești*. Focul în sobă de vuiește e semn că te vorbește cineva de rău. Se crede că dacă țiuie tăciunii în foc este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]