8,331 matches
-
pe parcursul prezentării. Aceasta reprezintă teza de doctorat a autorului, Descoperiri ro mane în teritoriile dacice dintre Carpați și Prut (sec I a.Chr. - V p.Chr.), susținută în anul 2010. Primul capitol, Introduction (p. 9-23), este structurat pe mai multe subcapitole, după cum urmează: A. Approach motivation and necessity (p. 9-10); B. Methodological remarks (p. 10-11); C. The general background (p. 11-13) și D. History of researches (p. 13-23). În acest capitol autorul prezintă considerentele de la care a pornit în întocmirea unui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
veniți din Imperiu. Al patrulea capitol, Orbis romanus and Barbaricum (p. 325-341), este dedicat analizei de ordin economic și politic a raporturilor dintre Imperiul Roman și „dacii liberi” prin intermediul celor două provincii romane, Dacia și Moesia Inferior. Capitolul are trei subcapitole: A. The frontier as a contact area between the Roman world and the „barbarians” (p. 325-329); B. Trade routes and areas of economic interaction (p. 329-331) și C. The role of provinces of Moesia Inferior and Dacia in the trade
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
the Roman world and the „barbarians” (p. 325-329); B. Trade routes and areas of economic interaction (p. 329-331) și C. The role of provinces of Moesia Inferior and Dacia in the trade whit the „barbarians” (p. 331-341). În cele trei subcapitole se definește conceptul de li mes și vallum, apariția unei „zone-tampon” aflată la granița Imperiului, importanța capetelor de pod de la Barboși și Dinogetia, precum și protejarea coridorului dintre râurile Siret și Prut, preferate de „barbari” pentru atacuri. Admițând ipoteza creării unei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
al saloanelor - un adevărat spațiu “matricial” a cărui teorie este dezvoltată ad hoc de mai multe ori în cuprinsul cărții. Al doilea capitol se intitulează Fantasmele masculine ale feminității. Titlul - promițător - nu este cîtuși de puțin dezmințit de cele trei subcapitole în care sunt analizate relațiile de libertate și dependență ale femeii de moravuri ușoare și mai ales criteriile de evaluare din perspectivă masculină a frumuseții feminine. Die Schone Frau se intitulează partea cea mai seducătoare a cărții de față. Sombart
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
îl ocupă aici, pe bună dreptate, Goethe, chiar dacă este discutabilă, în această ordine de idei, includerea - fără rezerve - în specia poemului, a tragediei Faust, o operă a cărei specificitate nu poate fi epuizată prin definiția de poem. Plasată în primul subcapitol sub titlul Poemul simbolico-filosofic, capodopera lui Goethe este analizată aici în ceea ce am putea numi dimensiunea ei romantică - am spune, prepoematică, reprezentînd un model nu atît al pre-, cît al proto-romantismului. În același spirit sînt prezentate, în subcapitolul următor, Sub
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
în primul subcapitol sub titlul Poemul simbolico-filosofic, capodopera lui Goethe este analizată aici în ceea ce am putea numi dimensiunea ei romantică - am spune, prepoematică, reprezentînd un model nu atît al pre-, cît al proto-romantismului. În același spirit sînt prezentate, în subcapitolul următor, Sub semnul lui Faust, o serie de poeme (și drame) "faustice", în frunte cu Prometeul descătușat al lui Shelley. Și mai important este însă faptul că opera lui Goethe reapare, mereu, sub acest aspect, și în capitolele următoare, dedicate
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
emblematic. Hoffman; Edgar Allan Poe și fantasticul a-tipic; Între mirific și psihologie), dar și scrierile autorilor uitați sau subapreciați de istorici literari de astăzi - de la întemeietorii genului, Walpole, Radcliffe, Maturin sau Mary Shelley, la Brentano, Arnim și La Motte-Fouqué. Subcapitolul Istoria ca stare a sufletului ne oferă studiul convingător nu doar al scrierilor lui Walter Scott, Hugo și Manzoni, dar și a Palatului de ghiață, al lui Lajecinikov sau Taras Bulba al lui Gogol. În subcapitolul Orgoliul și povara sensibilității
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
Arnim și La Motte-Fouqué. Subcapitolul Istoria ca stare a sufletului ne oferă studiul convingător nu doar al scrierilor lui Walter Scott, Hugo și Manzoni, dar și a Palatului de ghiață, al lui Lajecinikov sau Taras Bulba al lui Gogol. În subcapitolul Orgoliul și povara sensibilității, care începe cu Goethe și Rousseau (fără să fie omise și "spiritele tutelare" ale genului - Homer, Ossian, Lessing), alături de romanele lui Lermontov și Musset sînt analizate scrierile, importante pentru istoricul literar, ale lui Chateaubriand și Sénancour
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
Homer, Ossian, Lessing), alături de romanele lui Lermontov și Musset sînt analizate scrierile, importante pentru istoricul literar, ale lui Chateaubriand și Sénancour, Benjamin Constant și Ugo Foscolo. În sfîrșit, în volumul al III-lea, Teatrul european în secolul al XIX-lea, subcapitolele cele mai substanțiale sînt dedicate operelor majore ale unor Musset (Lorenzaccio) și Pușkin (Boris Godunov), a căror "dramă romantică de inspirație istorică depășește ș... ț romanescul" și se ridică spre psihologizarea istoriei; tratează Fenomenologia creației în drama romantică în scrierile
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
de Doina Cernica. Sub titlul Dulce de Bucovina, cele 74 de tablete (gen consacrat de Tudor Arghezi, în perioada interbelică), dar și selecțiuni pilduitoare din dialoguri, convorbiri, interviuri, note de călătorie, sunt grupate masiv, în acest capitol unic, adică fără subcapitole. Tăietura lor este directă și sigură - ca în sculpturile lui Brâncuși, în piatră, în marmură... - această tehnică, excluzând etapa premergătoare a modelajului, fiind utilizată în premieră absolută de Titanul din Hobița la realizarea operelor-cap pentru sculptura modernă a lumii, veritabile
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
românilor în acest secol XXI ?... Și mai apoi... Dacă va mai avea vreo importanță... În schimb, partea a doua a volumului, de la pagina 269 până la 514 (ultimele șase fiind dedicate ,,Cuprinsului”), semnată de Maria Toacă, Amar de Cernăuți, cuprinde patru subcapitole: Elegii urbane (9 segmente), Autografe pe caldarâm (17), Iubire și tristețe (15), Eternitate eminesciană (17). Universul abordat este cvasi-identic aceluia din prozele scurte ale Doinei Cernica, dar - dacă la aceasta prevalează, dincolo de tehnica jurnalier-literară specifică, luciditatea bine temperată și o
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
școli și apostoli ai învățământului și spiritului românesc, pe Valea Dunării de mijloc și a Jiului de jos, sub geana antică a Culturilor neolitice Cârna și Vădastra. Intrare în istorie. 1408-2000 este titlul celei dintâi nestemate, cu care se deschide subcapitolul Elegii urbane. Autoarea intră cu o anume lentoare în subiect - din motive de gradare a tensiunii relatării, dar și dintr-un fel de serenitate diplomatică a discursului, ale cărui valuri (poale) se unduiesc după tainice reguli, știute numai de cei
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și propranolol sînt. Observ că, scăpat de sfătoșenie, o cotesc retoric! Să nu uităm, corespondența generală poartă-n aer, nescris, dar simțit adînc de inimile noastre cu tic-tacul cam rapid titlul Recviem pentru Scămoșilă. Să ne amintim, surîzînd îngăduitor, de subcapitolele Ruina unui samovar, Vaca la țară, Culinare, Copilării din amintire, Strada etc. Dar, mai ales, să păstrăm proaspătă și veșnic cu ușa deschisă, acea mică prăvălie de lenjerie intimă de damă, dintr-un orășel de provincie, poate Fălticeni, la care
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Încep cu Culinare, subcapitolul Băutorul de ceai! E vorba tot de Kirilov. “Aș vrea să-ți ofer un ceai, zise el. Mi-am cumpărat din oraș un ceai. Nu dorești? nu-l refuzai. Curînd bătrîna aduse ceaiul, adică un imens ceainic cu apă clocotită
Ce se întîmplă într-un oraș de veche cultură? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13280_a_14605]
-
cauză c-a rămas gravidă nu putea da naștere decît unui Stiopka-tontul! Vreau să spun că în nici un caz icrele nu-s un element teratogen. Stiopka-i tont, fiindcă și mă-sa-i toantă. Chestie de ereditate! Nu de icre!! (pentru subcapitolul Icre). * Venit de trei zile-n Iași, nu am deschis încă, incredibil!, cărțoiul!! O voi face azi, duminică, imediat ce termin scrisoarea asta începută la șase dimineața, cam pe întuneric. N-am aprins lumina ca să n-o enervez pe Tamara Nikolaevna
Ce se întîmplă într-un oraș de veche cultură? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13280_a_14605]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Singurul lucru pe care regret că nu l-am făcut la timpul lui e studiul amănunțt al luminii! Cîte pagini au rămas nescrise! Cîte capitole și subcapitole! Și totuși, ani în șir, am pîndit-o, am văzut-o, uneori am simțt-o atît de reală, încît nu trebuia decît să întind mîna și s-o jupoi de pe ziduri, de pe obiecte. Cea mai acută și dulce-dureroasă percepțe a luminii o
Clocotul minuscul al luminii pe obiecte by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13791_a_15116]
-
vorba, în cazul lui Ștefan Bănulescu, după opinia mea, de una dintre cele mai incitante creații romanești universale din secolul al XX-lea. N-am găsit, de pildă, la nimeni o mai sugestivă imagine a sfidării Timpului precum aceea din subcapitolul Întoarcerea lui Feisal: "(...) fugind roată prin curțile goale din jurul caselor, șturcoaicele și tătăroaicele din fostul harem al lui Feisal, cu putinile în capț dansau, bătînd ritmic cu tălpile în pămînt. Erau aceleași putini înverzite de vreme și de ploi pe
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
lume aparent răsfrîntă în oglindă, însă de fapt caricată... Dar poate că nimic n-ar putea fi invocat drept acolo o premoniție, ba chiar un îndemn pentru dobitoacele "comunitare" care ne-am argument suprem întru reeditarea acestei extraordinare cărți decît subcapitolul Vapoarele. Revolta cailor (...) Aflăm și pretat a fi cu toții, înfometați pe o insulă-închisoare, sub conducerea unui "rege nebun", pînă în decembrie 1989... ( Desigur, cheia mitologică e preferabilă: Constantin Pierdutul I-ul rămîne un geniu matematic neînțeles, un dicomesian care
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
săi. - În al treilea rând volumul captivează prin compoziția sa neobișnuită. O jumătate din el e ";pură" literatură - iată și motivul pentru care prezentarea sa își găsește locul în paginile acestei reviste. Mai exact: fiecare capitol se divide în două subcapitole, A și B. Primul, A, descrie evenimente legate de lucrul pe teren, revelând totodată în mod mascat demersul prin care autorii își construiesc gradat obiectul de cercetare. (Așa sunt capitolele VI A și XII A, pe care le-am prezentat
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
Timpul, Iași, 1999), prin care nu încearcă "să reactiveze o mișcare defunctă, ci să-i radiografieze profilul, amploarea, profunditatea".(p. 13) Cercetătorul ieșean își pune de la bun început întrebările fundamentale stârnite de orice nouă întreprindere și răspunde la ele în subcapitolul Nevoia revizuirilor drept argument: 1. De ce fenomenul este atât de puțin cunoscut, încât să necesite o operație de defrișare? Întrucât, timp de 50 de ani, au fost ignorate toate revistele din Bucovina și Basarabia, a căror viață a fost nu
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
Hristos” - o cale de urmat Ion Nălbitoru Volumul „Aspecte pedagogice și catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos” elaborat de Pr. Stavr. Radu Botiș este structurat pe cinci capitole bine definite care la rândul lor sunt eșalonate pe subcapitole, ceea ce contribuie la o mai bună înțelegere și aprofundare a cunoștiințelor a celui ce deschide această carte. Lucrarea “Aspecte pedagogice și catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos” pătrunde în esența spiritualității creștine, constituind o aprofundare a cunoștiințelor
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
au fost ori nu în exil. De acum, noblețea profesiunii ex cathedra stabilește titulatura capitolelor, autorul obligându-se în fața nevăzută a noastră să dea o monografie viabilă a jurnalului intim: I. Repere teoretice (cu 14 indicatori, care reprezintă tot atâtea subcapitole în domeniu, despre - Eugen Simion (5), Mihai Zamfir, Ioan Holban, Ion Manolescu, Dan C. Mihăilescu, Liana Cozea, Anca Ursa, Mircea Mihăieș, Al. Cistelecan, Ana Selejan). II. Metamorfozele autoficțiunii în literatura română, cu subtitluri pilduitoare pentru înțelegerea deplină a subcapitolelor pe
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
atâtea subcapitole în domeniu, despre - Eugen Simion (5), Mihai Zamfir, Ioan Holban, Ion Manolescu, Dan C. Mihăilescu, Liana Cozea, Anca Ursa, Mircea Mihăieș, Al. Cistelecan, Ana Selejan). II. Metamorfozele autoficțiunii în literatura română, cu subtitluri pilduitoare pentru înțelegerea deplină a subcapitolelor pe care le conțin. Iată-le: 1. Întemeietorii diarismului românesc (secolul al XIX-lea): B.P. Hasdeu, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Iulia Hasdeu. 2. Jurnalele perioadei interbelice: Anton Holban, E. Lovinescu, Pavel Dan, Octav Șuluțiu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Mateiu I.
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
este rândul intelectualului român să se prezinte în fața judecății lui Adrian Gavrilescu. Discursul autorului capătă accente de pamflet, vizibile și în subtitlurile senzațional-comice ale capitolelor. Situația de la SNSPA, unde corpul profesoral are o componență preponderent feminină, este analizată într-un subcapitol intitulat "Mormanul de poșete". Aceeași instituție primește titulatura de "Atelierul de lectori și conferențiari". Evoluția profesională a lui Dan Pavel face obiectul unui subcapitol cu titlul "De la Aristotel la gorilele lui Becali - un traseu intelectual". Ascensiunea tuturor intelectualilor care activează
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
capitolelor. Situația de la SNSPA, unde corpul profesoral are o componență preponderent feminină, este analizată într-un subcapitol intitulat "Mormanul de poșete". Aceeași instituție primește titulatura de "Atelierul de lectori și conferențiari". Evoluția profesională a lui Dan Pavel face obiectul unui subcapitol cu titlul "De la Aristotel la gorilele lui Becali - un traseu intelectual". Ascensiunea tuturor intelectualilor care activează în zona politicii este redusă la un singur mecanism: articole sau cărți elogioase la adresa regimului înainte de 1989, convertire subită la valorile democrației și prezență
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]