36 matches
-
puternic resimțită în Prahova, ca de altfel în tot restul țării, insuficiența personalului medico-sanitar. În întreg județul nu activau decât medicul primar districtual, un medic al orașului Ploiești, altul al spitalului din Ploiești, altul al spitalului din Telega și patru subchirurgi 459. A fost atunci firesc să se delege cadre din Capitală pentru a lucra în zonele cele mai calamitate. Tânărul medic Constantin Dimitrescu-Severeanu, care peste decenii avea să dobândească o neconstestată prețuire nu numai ca promotor al chirurgiei moderne în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
chelnerii, birjarii, cotiugarii sînt, aproape toți, evrei. La fel ceasornicarii, juvaergiii, saidecarii, argintarii, sticlarii, cortelarii, boiangiii, zugravii de case și de trăsuri. Posedă capitalul, „tehnologia” și experiența necesare. Medicul urbei e romîn, ba și unul din spițeri, dar dentistul și subchirurgul sînt, multă vreme, doar evrei. Evreii se afirmă și în mica industrie de prelucrare a lemnului și a metalelor. Ei dau cei mai mulți stoleri, butnari, lăcătuși, tinichigii. Mai rar, dar îi găsești și printre zidari. La începutul anilor ’80, cîțiva dintre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Anastasie Fătu. Aici vor fi pregătite și instruite toate moașele care vor funcționa în ținutul Vaslui și vor fi încadrate cu titlul de “moașă de plasă”. Printre primii lucrători sanitari din orașul Vaslui, pe lângă doctori și moașe, figurau și bărbierii subchirurgi. Aceștia practicau anumite proceduri medicale: luau sânge, scoteau dinții, făceau unele reduceri ortopedice și masaje, procurau și aplicau lipitori, vindeau diferite plante tămăduitoare. Se cunoaște și numele unui asemenea bărbier, la Vaslui, Gheorghe Sandu - Bărbierul. Primul doctor, angajat de Casa
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
un Jupiter în fustă (Joe > Joițica), stăpînă într-un Olimp caricatural, balcanic și dîmbovițean, plasată ea însăși în postura inferiorității ce nu are acces la bios viața superioară. Selectez și trei nume din distribuția farsei D-ale carnavalului: frizerul și subchirurgul Nae Girimea e un Don Juan de mahala (geremea = amant), Crăcănel e marcat de un deficit de virilitate, fiind mereu tradus iar Catindatul de la percepție (lat. candidatus, prin metateză) ilustrează o procedură specifică epocii aplicată în promovarea funcționarilor după un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
CONSTANTINESCU, Emilian I. (29.XII.1894, Râmnicu Sărat - 17.I.1977, București), critic literar. Este al doilea dintre cei trei copii ai Demetrei (n. Ionescu) și ai lui Iordache Constantinescu, subchirurg. Primii ani de învățătură i-a făcut la școala „Vasile Boerescu” din orașul natal, unde urmează și gimnaziul (1902-1910). Devine apoi elev al Liceului „Unirea” din Focșani (1910-1914). Anii petrecuți în cursul liceal superior îi dau prilejul să citească mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
coloritul unor nostimade. Intriga, încurcată și descurcată cu brio, antrenează în „goană nebună” un zănatec, nevricos cvartet. Un mănunchi de zurbagii păliți de caricatural, oricât se împieptoșează ei în chestiuni de onoare și de amor. Flușturatecul Nae Girimea, „frizer și subchirurg”, e un fante de mahala, stăpân pe grațiile docile ale „ex-marșandei” Didina Mazu, iubeață „damă de verde”, și pe acelea mai năbădăioase ale aprigei ploieștence Mița Baston. Stârnește în acest fel gelozia fioroasă a lui Iancu Pampon, cartofor cu merchez
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
bolile dinafară - buboaie, ciolane rupte, patimi galicești (bolile venerice). În anul 1898, conform raportului întocmit de Primăria Bacău, cu ocazia expunerii proiectului de buget pe exercițiul 1899-1900, în spitalul comunal „Pavel și Ana Cristea” lucrau un medic de spital, un subchirurg (ce locuia în interiorul spitalului și asigura serviciul de gardă), un intendent (administratoră, un bărbier, opt infirmieri, dou) moașe - de regulă, acestea își obțineau pregătirea de specialitate la Școala de moșit din cadrul Institutului „Grigore Ghica” din Iași -, un bucătar și o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
găsit curate căutarea medicală se face de către medicii Ospiciului din Târgu Neamț, care vizitează ospiciul alienaților din timp în timp, iar pentru privegherea imediată a ordinațiunilor medicale se află la mănăstirea Neamțu D-lui Pharmacist Balomir care ține locul de subchirurg. Alimentele s-au găsit de calitate bună și în greutatea prescrisă. Slujirea alienaților din partea gardienilor este după putință bună". Situația ospiciului fusese bună începând de prin 1870, după cum reiese din reviziile anterioare aceleia a lui Fătu, singura pe care am
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
conflictele interne au continuat la ospiciu. Diferendul, destul de serios, izbucnise între farmacistul G. Ballomir (salariat pe care îl găsim cu peste 10 ani în urmă la același ospiciu) și L. Onicescu, administrator. Încă în 1867 A. Fătu menționa atribuțiile de subchirurg pe care le exercita, la Ospiciul Neamț, G. Ballomir. Stabilitatea în funcție și calificarea îl făcuseră un stâlp al instituției. Conflictul a izbucnit de la știrbirea autorității sale de către administratorul L. Onicescu, care,la 20 mai 1886, era reclamat de către Ballomir
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
C, parag. 4, punctul c. Instituțiunile și întreprinderile care folosesc astfel de evrei prin șeful lor sunt direct răspunzătoare de păstrarea secretului lucrărilor și operațiunilor ce le sunt încredințate. Deasemenea, se vor putea repartiza, cu aprobarea Marelui Stat Major, evrei subchirurgi, dentiști practicieni și tehnicieni, laboranți, subingineri și conducători-arhitecți, care sunt absolvenți ai școalelor tehnice sau posedă diplome de liberă practică. 3. La repartizările pentru nevoi locale de muncă manuală să nu se dea câte unul sau doi evrei, ci în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la muncă intelectuală, sunt asimilați, la drepturi, cu evreii cu titluri universitare: 90 de zile pe an, cu drepturi asemănătoare soldaților. după împlinirea acestui termen, fiind retribuiți după tariful anual al rechizițiilor. c) Evreii specialiști netitrați (dentiști, practicieni și tehnicieni, subchirurgi, subingineri, conductori-arhitecți, etc.), foștii subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști proveniți din activitate, meseriașii și muncitorii necalificați, au drepturile prevăzute în Instr. generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942 (Titlul D., Cap. I, parag. 6, punctul c), adică: soldă, hrană
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]