36 matches
-
lui radicală și suverană: sticlă pisată băută cu rachiu de drojdie. Era, doară - cum scria pe firma lui cu cruce roșie, cu farfuria de alamă răscroită ca pentru bărbierit și cu ștergarul atârnat sub em blema „La briciul lui Cuza“ -, „subchirurg cu diplomă“, priceput adică la răni și bube, la scrânteli și la fântânele pentru lăsat sânge din tăietura cu briciul la braț, În care băga o boabă de năut; cum și la pusul lipitorilor și al ventuzelor „calificate“; și În afară de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Titlul C, parag. 4, punctul c. Instituțiunile și întreprinderile care folosesc astfel de evrei - prin șeful lor - sunt direct răspunzătoare de păstrarea secretului lucrărilor și operațiunilor ce le sunt încredințate. Deasemenea, se vor repartiza, cu aprobarea Marelui Stat Major, evrei subchirurgi, dentiști practicieni și tehnicieni, laboranți, subingineri și conductori-arhitecți, care sunt absolvenți ai școalelor tehnice sau posedă diplome de liberă practică. 3. La repartizările pentru nevoi locale de muncă manuală să nu se dea câte unul sau doi evrei, ci în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
exterioare, ori la muncă intelectuală, sunt asimilați, cu evreii cu titluri universitare: - 90 de zile pe an, cu drepturi asemănătoare soldaților. - după împlinirea acestui termen, fiind retribuiți după tariful anual al rechizițiilor. c) Evreii specialiști netritați (dentiști, practicieni și tehnicieni, subchirurgi, subingineri, conductori-arhitecți, etc.), foștii subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști proveniți din activitate, meseriașii și muncitorii necalificați, au drepturi prevăzute în Instr. Generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942 (Titlul D, Cap. I, parag. 6, punctul c), adică: - soldă, hrană
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
capitol se acordă: I. De Marele Stat Major pentru următoarele categorii de evrei, cu titluri universitare și foști ofițeri activi evrei, contabili autorizați care au fost recunoscuți de corpul contabililor, de senatorii, absolvenți ai Liceielor Industriale sau Școlilor technice, specialiști (subchirurgi, dentiștii practicieni și technicieni, subingineri, conductori, arhitecți) și temporar detașamentele exterioare de lucru compuse din specialiști sau netitrați, meseriași și muncitori necalificați, evreii depe teritoriul unui corp Teritorial pe-altul. II. De Corpurile Teritoriale pe cuprinsul teritoriului lor, pentru echipe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
dela 40-45 ani, trebuesc trimiși în detașamente exterioare. Aceasta înseamnă că în Garnizoană nu se admite a rămânea tineri și în detașamente exterioare, evrei bătrâni, ci tocmai invers. 3) Nici un maistru calificat nu este specialist ci prin specialiști se înțelege, subchirurgi, tecnicieni-dentiști, conductori, etc., și numai aceștia beneficiază de dreptul de a fi schimbați din 3 în 3 luni, de către M.St.M., nu de C.A., sau C.Terit. 4) Orfanii de război nu au nici un drept în plus față de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de negustori (bunicul, un macedonean, venise în țară din Costopolis), G. era fiul Mariei (n. Baldovin) și al lui Haralamb Grandea. Învață la Școala Națională de Medicină și Farmacie a doctorului Carol Davila, terminând, în cele din urmă, și liceul. Subchirurg, medic de batalion, profesor de științe naturale, secretar al Comisiei Documentale, trece, după o perioadă de studii la Facultatea de Filologie și Litere din Liège, prin tot felul de slujbe, mai toate provizorii; fără atestate (nu-și luase licența), este
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
de școală, Davila, din care reiese că din cei 267 elevi care au urmat studiile medicale în cel deal nouălea an de funcționare a Școlii Naționale de medicină și farmacie, districtul Fălciu avea înscrisă o singură persoană, prin concurs, la subchirurgi; Tutova - un elev la medicină, unul la veterinar, un „înmedicinist - extern prin concurs", iar districtul Vaslui un veterinar și 2 elevi la subchirurgie, „înaintați prin concurs". Majoritatea celor care frecventau școala citată proveneau din districtul Ilfov dar și din „străinătate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
C, parag. 4, punctul c. Instituțiunile și întreprinderile care folosesc astfel de evrei prin șeful lor sunt direct răspunzătoare de păstrarea secretului lucrărilor și operațiunilor ce le sunt încredințate. Deasemenea, se vor putea repartiza, cu aprobarea Marelui Stat Major, evrei subchirurgi, dentiști practicieni și tehnicieni, laboranți, subingineri și conducători-arhitecți, care sunt absolvenți ai școalelor tehnice sau posedă diplome de liberă practică. 3. La repartizările pentru nevoi locale de muncă manuală să nu se dea câte unul sau doi evrei, ci în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la muncă intelectuală, sunt asimilați, la drepturi, cu evreii cu titluri universitare: 90 de zile pe an, cu drepturi asemănătoare soldaților. după împlinirea acestui termen, fiind retribuiți după tariful anual al rechizițiilor. c) Evreii specialiști netitrați (dentiști, practicieni și tehnicieni, subchirurgi, subingineri, conductori-arhitecți, etc.), foștii subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști proveniți din activitate, meseriașii și muncitorii necalificați, au drepturile prevăzute în Instr. generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942 (Titlul D., Cap. I, parag. 6, punctul c), adică: soldă, hrană
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se construiește un pavilion pentru autopsii, acesta servind și drept cameră mortuara. Acesta a costat 3.900 lei. Statul de funcțiuni al Spitalului Urziceni din acea vreme cuprindea un medic care era și medical de plasă al circumscripției sanitare, un subchirurg, două infirmiere, un bucătar, o spălătoreasa, un argat. Paturile erau întreținute de boieri, menționați fiind: Ioniță Sava din Cosereni și Dobre Ionescu, mare proprietar în Axintele. În perioada antebelica, printre alți medici care au funcționat la acest spital se remarcă
Urziceni () [Corola-website/Science/297017_a_298346]
-
despre starea sanitară a racovicenilor apar din timpul graniței militare când grănicerilor și familiilor lor li se acordau asistență medicală gratuită, prin intermediul personalului sanitar al companiei sau chiar al regimentului. La nivelul companiei, personalul sanitar era format dintr-un felcer(subchirurg) și de către o moașă, ""diplomată""(atestată), ambii fiind plătiți din ""lada companiei"". Moașele se recrutau din rândurile ""grănicereselor"", pregătirea lor profesională făcându-se la Cluj. Prin poruncă împărătească acestea erau obligate să asiste toate nașterile de pe raza companiei, primele moașe
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]