170 matches
-
nevoie să așteptăm mijlocul secolului XX pentru ca descoperirile din microelectrofiziologie (microelectrozii captează semnalul nervos sau stimulează zonele la nivel neuronal) să ne permită să înțelegem rolul anumitor centri cerebrali. Așa a fost descoperit rezervorul pulsiunilor: este vorba despre un centru subcortical numit „hipotalamus”, care generează în anumite zone specializate originea biologică a comportamentelor noastre programate: foamea, setea, căutarea unui partener sexual, somnul etc., dar declanșează și nevoile de fugă sau frică... Astfel, fiziologul James Olds a arătat că șobolanii insistau să
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de o componentă materială și/sau una spirituală integrate parametrial prin SNC. Spre deosebire de celelalte simțuri cu o arie proprie corticală de identificare, când excitația senzorială se transformă în senzație conștientă, atunci durerea (excitația algică) se transferă în senzație conștientă doar subcortical, ceea ce explică deficitul de cuantificare, atât calitativ și/sau cantitativ, cât și componenta afectivă pentru individualizarea proprie unui nivel de cunoaștere extrem de scăzut. Nu știm exact : când, unde, cum și de ce doare, iar în ceea ce am putea denumi durerea boală
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
știm, că sub numele de sistem limbic este inclus inelul de substanță cenușie situat pe fața internă a emisferelor cerebrale, în jurul hilului cerebral. Mai este numit rinencefal sau creier visceral și este format din zone ale scoarței cerebrale și structuri subcorticale, grupate în trei regiuni: allocortexul, porțiunea cea mai veche a scoarței cerebrale, format din circumvoluția hipocampului, lobul piriform cu uncusul și lobulul; juxtacortexul este un al doilea inel de substanță cenușie corticală, care face tranziția între allocortex și neocortex format
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
cu uncusul și lobulul; juxtacortexul este un al doilea inel de substanță cenușie corticală, care face tranziția între allocortex și neocortex format pe fața internă din cortexul cingulat (girus cinguli) și anterior de lobul orbito-insulo-temporal, iar posterior de presubiculum; structurile subcorticale principale ale sistemului limbic sunt: amigdala; hipocampul; nucleii septali. Sistemul limbic are conexiuni numeroase cu structurile învecinate în mod deosebit cu talamusul, hipotalamusul și formația reticulată, iar acesta nu reprezintă exclusiv proiecția aferențelor olfactive, limitată la tuberculul olfactiv, a cortexului
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
conexiuni numeroase cu structurile învecinate în mod deosebit cu talamusul, hipotalamusul și formația reticulată, iar acesta nu reprezintă exclusiv proiecția aferențelor olfactive, limitată la tuberculul olfactiv, a cortexului piriform, periamigdalian sau a nucleilor corticomediali ai amigdalei. Restul cortexului și formațiilor subcorticale ale sistemului limbic au funcțiuni legate de reglări viscerale și vasculare complexe, supraordonate, în raport de hipotalamus precum și rol în producerea expresiilor vegetative: reacții motorii viscerale; hipertensiune; dilatarea pupilei; inhibiția respirației; inhibiția expresiilor somatice (vocalizarea emoțiilor). Sistemul limbic este în
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
intervenția comunității etc.) Faptul, că spre deosebire de neocortex, zonele cortexului limbic au o activitate relativ-redusă neproducând efecte evidente la stimularea directă, pare a se datora poziției intermediare, pe care acestea o ocupă ca zone de asociație între restul cortexului și zonele subcorticale ale sistemului limbic, ce au rolul de a organiza și integra tipuri diferite de comportament. Actul complex de comportament include cele două componente principale ale activității integrative și de control cerebral. Sistemul limbic organizează astfel tipuri polarizate de comportament și
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
modifică compoziția corpului (țesuturilor) cu scăderea volumului de apă, a masei musculare, a dimensiunii oaselor și viscerelor. Durerea reprezintă și o experiență individuală, ce nu beneficiază de parametri pur obiectivi, pentru că excitația dureroasă centripetă se integrează exclusiv ca senzație conștientă subcortical. De aceea se utilizează curent un raport individual, ce cuprinde date despre prezența, intensitatea și durata durerii acute a cărei etiologie este determinată de cele mai multe ori prin accidente mecanice. Durerea cronică poate fi continuă sau repetitivă și intermitentă având dimensiuni
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
lor de origine are drept consecință instalarea unui tip sau altul de sindrom extrapiramidal. Astfel, sindromul parkinsonian (numit și sindrom de paleostriat) are etilogie degenerativă, fiind produs prin distrugerea lentă și progresivă a neuronilor din ariile motorii corticale dar și subcorticale (a fost evidențiata și o atrofie olivoponto-cerebeloasă). Manifestările clinice asociază akinezia, hipertonia și tremorul în stare de repaus. Administrarea îndelungată de neuroleptice prezintă risc pentru constituirea bolii Parkinson. Un alt sindrom extrapiramidal este sindromul de neostriat, produs prin lezarea respectivului
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
științelor naturale. Altfel spus, Dumnezeu nu ar fi altceva decît un produs al creierului nostru, el "locuind" în Lobus parietalis superior. Neurologul american James Austin consideră că stările mistice de iluminare sunt produse de o inhibare a activității unor zone subcorticale ale creierului. Mai rău, canadianul Michel Persinger, ca și americanii Jeffrey Saver și John Rabin, explică aceste stări ca fiind microatacuri epileptice de lob temporal. În lucrarea De ce Dumnezeu nu vrea să plece: Știința creierului și biologia credinței, americanii Andrew
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
când deficitul motor nu îi permite controlul mișcărilor fine ale mâinii, la mașina de scris, fără niciun semn de tulburare de tip afazic 143. Totuși, componenta neurologică diferențiază evident dizartrie de dislalie. În funcție de localizare, dizartria poate fi de natură corticală, subcorticală, cerebeloasă, bulbară. Tratamentul dizartriei trebuie să țină cont atât de toate aceste cauze, cât și de manifestări, fiind necesară o echipa complexă de specialiști cu rolul predominant al logopedului, mai ales că, luptându-se singur cu problemele sale, de foarte
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ci întreaga zonă a creierului, pentru că există corelații; • curentul psihologizant. Jackson (1915) analizează raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Iași, 2012. Volume de eseuri: Dorință și sinapsă, Editura Contact Internațional, Iași, 1992; Dogma sau libertatea gândirii esențele arcului reflex noetic, Editura Junimea, Iași, 2007; Al treilea clopot sacralitatea arcurilor reflexe, Editura Timpul, Iași, 2009; Taine sau alegorii o incursiune subcorticală, Timpul, Iași, 2010. A tradus și publicat volume de poezie semnate de Luigi Attardi, Antonietta dell'Arte, Souleiman Awwad., Nail Chiodo. A publicat și 25 volume în domeniul medical. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1991), membru al Academiei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează mușchii respiratori, în paralel cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
căutare a apei) senzația subiectivă de sete - este stimulată atât de scăderea volumului de LEC cât mai ales de creșterea osmolarității plasmatice. Osmoreceptorii și baroreceptorii ce controlează eliberarea de ADH sunt identici cu aceia ce generează senzația de sete. Nucleii subcorticali ce generează acest comportament sunt localizați tot în hipotalamus, în imediata vecinătate a nucleilor ce secretă ADH. Un alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează mușchii respiratori, în paralel cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
căutare a apei) senzația subiectivă de sete - este stimulată atât de scăderea volumului de LEC cât mai ales de creșterea osmolarității plasmatice. Osmoreceptorii și baroreceptorii ce controlează eliberarea de ADH sunt identici cu aceia ce generează senzația de sete. Nucleii subcorticali ce generează acest comportament sunt localizați tot în hipotalamus, în imediata vecinătate a nucleilor ce secretă ADH. Un alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează mușchii respiratori, în paralel cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
căutare a apei) senzația subiectivă de sete - este stimulată atât de scăderea volumului de LEC cât mai ales de creșterea osmolarității plasmatice. Osmoreceptorii și baroreceptorii ce controlează eliberarea de ADH sunt identici cu aceia ce generează senzația de sete. Nucleii subcorticali ce generează acest comportament sunt localizați tot în hipotalamus, în imediata vecinătate a nucleilor ce secretă ADH. Un alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
stabilitate mai bună pe termen lung. Benjamin (1992) a raportat o rată de succes de 98% în 782 cazuri (2). Mish (1999) raportează succese în 95% din cazuri (29). Implanturi intracorticale Denumirea lor mai corectă ar putea fi de implanturi subcorticale. După ridicarea corticalei se amprentează suprafața osoasă descoperită. Implantul se confecționează în laborator din titan și se inseră într-un alt timp. Corticala se reface și acoperă implantul (fig. 1.35 b). În țara noastră, E. Popa a fost primul
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
Întinderii trebuie să se relaxeze mușchiul antagonist; Încordarea și relaxarea alternativă a mușchiului În stare Întinsă; vibrații ale mușchiului În timpul Întinderii; eforturi arbitrare pentru relaxarea mușchiului Întins. Efectele imediate ale stretching-ului 1. Impulsurile proprio-receptorii intensive duc la creșterea tonusului formațiunilor subcorticale ale creierului care determină reacții complexe În organism, similare celor care apar În timpul executării diferitor exerciții dinamice și masaj. 2. Iritațiile locale ale terminațiilor nervoase ajută la activarea proceselor metabolice În mușchii Întinși și țesuturile conjunctive. 3. Stretching-ul, ca orice
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
1982, p. 39), coordonarea permite asocierea eficientă a mișcărilor celor patru membre. Coordonarea mișcărilor apare doar prin repetări permanente și se dezvoltă treptat pe măsură ce copilul crește. Controlul activităților coordonate este realizat, prin mecanismul de feed-back al propriocepției și al centrilor subcorticali (Albu și colab., 2006, p. 22; Bernstein, 2007, p. 27). Există trei sisteme care au rol în producerea mișcărilor coordonate: (Sbenghe, citat de Albu și colab, 2006, p. 21) sistemul informațional reprezentat de aferențele senzitivo-senzoriale ce intervin în elaborarea deciziei
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează mușchii respiratori, în paralel cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
căutare a apei) senzația subiectivă de sete - este stimulată atât de scăderea volumului de LEC cât mai ales de creșterea osmolarității plasmatice. Osmoreceptorii și baroreceptorii ce controlează eliberarea de ADH sunt identici cu aceia ce generează senzația de sete. Nucleii subcorticali ce generează acest comportament sunt localizați tot în hipotalamus, în imediata vecinătate a nucleilor ce secretă ADH. Un alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează mușchii respiratori, în paralel cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
căutare a apei) senzația subiectivă de sete - este stimulată atât de scăderea volumului de LEC cât mai ales de creșterea osmolarității plasmatice. Osmoreceptorii și baroreceptorii ce controlează eliberarea de ADH sunt identici cu aceia ce generează senzația de sete. Nucleii subcorticali ce generează acest comportament sunt localizați tot în hipotalamus, în imediata vecinătate a nucleilor ce secretă ADH. Un alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]