168 matches
-
temporale în creierul uman. Ritmurile audio antrenează rapid raspunsurile motorii în stări de sincronizare stabil-constante, sub și peste pragurile conștiente de percepție. Regiunile activate includ zonele senzorimotoare primare și cingulare, zone bilaterale premotor operculare, bilaterale SII, cortexul ventral prefrontal și subcorticale, insula anterior, putamen și talamus. În cadrul cerebelului, regiunile vermale și emisferele anterioare ipsilaterale devin în mod semnificativ activate la mișcarea. Urmărind modulațiile temporale suplimentar activate predomină prefrontalul drept, cingularul anterior și regiunile intraparietale precum și emisferele cerebrale posterioare. Un studiu de
Tonuri binaurale () [Corola-website/Science/331206_a_332535]
-
în 1972, Nicholson și Singer au formulat modelul mozaicului fluid. Acest model a fost modificat datorită descoperirii unor structuri ce compartimentalizează membrana celulară. Acestea cuprind: zonele de joncțiune intercelulară; "barierele" membranare formate de complexe multiproteice sau de specializări ale citoscheletului subcortical; subdomenii membranare cu o compoziție proteo-lipidică specifică, cum ar fi cele insolubile in detergenți (lipid rafts). Aceasta organizare complexă a membranei este importantă, între altele, pentru polaritatea celulei și pentru organizarea semnalelor primite din exterior. Membrana celulară este formată din
Membrană celulară () [Corola-website/Science/304449_a_305778]
-
de migrenă cu aură, cu transmitere autosomal dominantă. Tulburările sunt legate de variante ale codării genelor pentru proteinele implicate în transportul de ion. O altă tulburare genetică ce provoacă migrene este sindromul CADASIL sau arteriopatie cerebrală autosomal dominantă cu infarcte subcorticale și leucoencefalopatie. Migrenele pot fi cauzate de declanșatori, iar unele persoane raportează acest factor de influență într-un număr mic de cazuri și altele în majoritatea cazurilor. Multe lucruri au fost etichetate drept declanșatori, însă puterea și semnificația acestor relații
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
un comportament agresiv față de cei din jur și față de sine ; în cazul manifestărilor de simpatie nu există rețineri, veselia putându-se transforma în crize de râs; manifestările exterioare puternice sunt efectul capacității reduse a scoarței cerebrale de a controla centrii subcorticali; capacitatea redusă de control a emoțiilor duce la complicarea relațiilor cu cei din jur ; au o gamă mai redusă de sentimente decât copii normali de aceeași vârstă; Subiecții din această categorie sunt capabili de achiziții școlare corespunzătoare vârstei lor mintale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
manifestat prin întârzierea simplă în apariția și dezvoltarea vorbirii, dislalia de evoluție, bâlbâiala fiziologică, dislexia‑disgrafia de evoluție; - sindroame extrinsece limbajului și vorbirii - afectează rostirea prin interesarea laturii instrumentale a limbajului (malformații periferice structurale, leziuni periferice motorii sau senzoriale, leziuni subcorticale); formele de manifestare sunt dislalia, disartria, disritmia (bâlbâiala, tahilalia, bradilalia); - sindroame intrinsece limbajului și vorbirii - caracterizate printr‑o simptomatologie de tip afazic, datorată unor leziuni la nivelul structurilor cortico‑subcorticale ale elaborării ideaționale a limbajului; în aceste condiții, limbajul și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
limbajului (malformații periferice structurale, leziuni periferice motorii sau senzoriale, leziuni subcorticale); formele de manifestare sunt dislalia, disartria, disritmia (bâlbâiala, tahilalia, bradilalia); - sindroame intrinsece limbajului și vorbirii - caracterizate printr‑o simptomatologie de tip afazic, datorată unor leziuni la nivelul structurilor cortico‑subcorticale ale elaborării ideaționale a limbajului; în aceste condiții, limbajul și vorbirea sunt de tip disfazic (sindromul disintegrativ) sau de tip afazic (sindromul dezintegrativ). Și în acest caz cunoașterea specificului de manifestare clinică a principalelor tulburări de limbaj este o condiție
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
frecvent în înregistrarea și chiar conștientizarea succeselor și eșecurilor sau în confruntarea rezultatelor obținute cu cele așteptate. Astfel, se poate înțelege că învățarea, mai ales învățarea școlară, adesea pasibilă de eșecuri pasagere și contextuale, are și o serie de resorturi subcorticale capabile să „intelectualizeze”, în parte, plăcerea/neplăcerea sau să iradieze, cu forța neplăcerii sau a fricii, însuși intelectul uman, cu toate consecințele și efectele ulterioare asupra individului. Pentru a explica etiologia dificultăților de învățare, au mai fost lansate și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pacienții shizofrenici și pacienții cu epilepsie și psihoză, se sugerează că leziunea lobului temporal sau epilepsia nu reprezintă o cauză necesară și nici suficientă a psihozei interictice. S-ar spune mai degrabă că leziunile răspândite Într-un număr de zone subcorticale care primesc proiecțiile din complexul amigadală-hipocampus sunt responsabile pentru psihopatologia interictică raportată la 3-25 % (depinzând de clinica de origine) la pacienții cu epilepsie ori generalizată ori temporală. Descoperirile psihiatrice sugerează că la pacienții cu antecedente de epilepsie și psihoză au
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
ales lobul anterior conține, de asemenea, elemente neuronale vegetative a căror stimulare directă sau reflexă provoacă modificări cardiovasculare, respiratorii și endocrine multiple. Controlul cortical al funcțiilor vegetative este, în majoritatea cazurilor, de tip inhibitor și se exercită prin intermediul centrilor organo-vegetativi subcorticali (diencefalo-mezencefalici, bulbari etc.) și medulari. Locul cel mai important din acest punct de vedere revine hipotalamusului. Rolul celulelor vegetative hipercrome de la nivelul talamusului, subtalamusului și substanței nenumite Reichert este mai puțin cunoscut. I.2.1.2. Hipotalamusul Considerat mult timp
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
până la substanța cenușie mezencefalică, acești nuclei formează pereții și planșeul ventriculului al III-lea. De la nivelul lor, pornesc numeroase fibre eferente atât ascendente spre talamus și scoarță, cât și descendente la hipofiză, trunchiul cerebral și măduva spinării. Ca principal centru subcortical de integrare vegetativă, hipotalamusul primește informații din întregul organism prin fibrele aferente de origine reticulospinală, talamică, rinencefalică și corticală. În felul acesta, regiunea hipotalamică constituie o veritabilă răspântie anatomică și funcțională, cu rol coordonator al celor mai variate forme de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secretorii similare cu cele de la nivelul complexului hipotalamo-hipofizar. Cercetările histochimice ale lui Sharrer, Barry, Stutinsky, De Robertis și alții au demonstrat existența unor fibre neurosecretorii hipotalamo-mezencefalice, hipotalamo-epitalamice, hipotalamo-epifizare, hipotalamo-amigdaliene etc., care asigură migrarea neurohormonilor hipotalamici la distanță spre diferite structuri subcorticale. S-a precizat astfel că conexiunile aferente și eferente ale hipotalamusului sunt atât intrinseci hipotalamo-hipofizare, cât și extrinseci cu structuri cereberale diverse ca: hipocampul, amigdala, talamusul, tegmentul trunchiului cerebral și chiar unele arii corticale. I.2.1.4. Alte structuri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
profund în integrarea și coordonarea diferitelor forme de activitate somato-vegetativă. Controlul cortical al funcțiilor vegetative și psiho-emoționale se exercită însă prin intermediul centrilor organo-vegetativi diencefalo-mezencefalici și bulbo-medulari. Locul de primă importanță din acest punct de vedere revine hipotalamusului. Ca principal centru subcortical de integrare vegetativă, hipotalamusul primește informații din întreg organismul, care determină, după caz, fie răspunsuri somato-vegetative motorii sau psihoafective, fie diferite reacții neuroendocrine, cu participarea obligatorie a hipotalamusului antero-median, ca loc de formare a factorilor eliberatori ai celor șapte hormoni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
țesutul adipos produce și secretă o gamă variată de molecule bioactive cu rol paracrin și endocrin sistemic. A fost găsită în circulația periferică sub formă liberă și legată, acționând asupra unui receptor prezent în hipotalamus (nucleul arcuat) și alte structuri subcorticale. Activarea receptorilor hipotalamici de către leptină provoacă stimularea producției de peptide anorexigene și inhibă sinteza neuropeptidului NPY, inhibitor al apetitului. Totodată, leptina determină prin intermediul nucleului arcuat activarea căii simpatice însoțită de intensificarea atât a oxidațiilor lipidice, cât și a termogenezei, favorizând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de ADH și activitatea simpatică eferentă și reduce excreția de apă și NaCl, prevenind accentuarea hipovolemiei. O serie de alte reflexe interoceptive (pulmonare, cardiace, gastrointestinale, genitale etc.) pot determina modificări ale funcțiilor renale. Influența scoarței cerebrale prefrontale și a formațiunilor subcorticale implicate în descărcările hormonale hipotalamo-hipofizare și simpatico-adrenergice periferice influențează în mod indirect activitatea homeostazică a rinichilor. Un loc aparte revine reflexelor reno-renale care asigură activitatea balansată a celor doi rinichi, realizând reacții controlaterale ale filtrării glomerulare în cazul creșterii exagerate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuronii din plexurile intrinseci ale stratului muscular, în concentrații mai înalte decât cele din mucoasă și submucoasă. Simpatectomia și vagotomia nu afectează conținutul intestinal în VIP. În sistemul nervos central, concentrații crescute de VIP se găsesc în neocortex, nucleii limbici subcorticali, nucleii hipotalamici și neurohipofiză. Stimularea nervului vag favorizează eliberarea de VIP de origine intestinală în sângele portal și circulația limfatică, eliberare care nu este inhibată de atropină sau de agenți beta-blocanți, ci numai de hexametoniu. De asemenea, instilările duodenale de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
6. REACȚII NEUROENDOCRINE Componenta neuroendocrină deține locul principal atât în producerea actului comportamental motor, cât și în realizarea reacțiilor vegetative și endocrine. În timp ce postura și mișcările coordonate active sunt sub controlul cortexului motor precentral, al căii piramidale, cerebelului și formațiunilor subcorticale ale sistemului extrapiramidal, reacțiile de integrare, activare și adaptare metabolică din efortul fizic sunt realizate pe cale neuroendocrină, cu participare simpatico-adrenală, pe de o parte, și hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenală, pe de altă parte. Sub influența descărcărilor mai mari de ACTH hipofizar, cu participarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mică măsură decât pe cea neurologică. Pe de altă parte, agoniștii dopaminergici și inhibitorii MAO-B pot produce efecte hipersimpaticotonice nedorite. Epilepsia cu componentă vegetativă Reprezintă rezultatul interacțiunii dintre activitatea convulsivă și SNV. Activitatea electrică neuronală normală poate implica centrii vegetativi subcorticali și tronculari, ceea ce produce apariția de simptome vegetative. Căile probabile de generare ale activității electrice anormale pentru producerea de convulsii vegetative sunt prezentate în figura următoare (fig. 168): Pacienții cu epilepsie au o rată a mortalității de 2-3 ori mai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
durere - arsură continuă, cu allodinie și disfuncție simpatică În teritoriul nervului respectiv, ca urmare a unei leziuni nervoase. În cadrul durerii neuropatice s-ar încadra și așa - numitul “sindrom talamic” ce rezultă din lezarea căilor originare În cortex, inhibitoare ale durerii subcorticale, se manifestă prin durere cvasicontinuă, refractară la tratament, ca durerea post - amputație (“de membru - fantomă”) este o durere produsă prin hipersensibilizarea la mediatori clinici a receptorilor simpatici. Ia diferite nivele ale căii receptive. 2. Dureri psihogene “pure” În cazul acestor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
aceste cauze nu ajung să fie conștientizate. De aceea aceste concepții sunt foarte departe de cele ale lui Descartes. După Freud partea pe care omul o poate conștientiza este ca un iceberg, partea ascunsă, uriașă și care influențează conștiința este subcorticală. De aceea putem acționa adeseori fără a putea explica ce rațiuni ne-au condus la aceasta. Tot așa, departe de a avea o minte liberă și rațională, conștiința umană este determinată de influențe interne, pline de experiența inconștientă a mentalului
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mori. "O sufletul!/ Să mi-l ascund mai bine-n piept/ și mai adânc,/ să nu-l ajungă nici o rază de lumină:/ s-ar prăbuși" (Amurg de toamnă). Toate aceste versuri ascund în misterioasa atma principiul codificat al zonelor noastre subcorticale în care toate informațiile lumii s-au sfărâmat să devină eu-l cunoscut, dar mai ales cel necunoscut. "Ar fi poate exagerat să afirmăm că inconștientul e cosmos; el e totuși ceva ce aduce a cosmos", scrie Blaga imaginându-și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
tâlharii, noi pietrele,/ drumul întoarcerii nu-l mai știu/ Elohim, Elohim!" Deci el recunoaște un sens mnemoclastic în care momentele, elementele, fenomenele conștiinței sunt ancorate în ordinea inconștientului având și o semnificație și o finalitate în angrenajul complex al substanței subcorticale preformat ca o matrice genetică. Această rețea neuronală devenită cadru de percepție a noosului, reprezintă "ochiul de lume" în care misterul boltei se deschide ca un drum spre tainele începutului, "corola de minuni a lumii". Când mă privesc într-o
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
viață și cu moarte;/ Ci cumpăna gândirii-mi și azi nu se mai schimbă,/ Căci între amândouă stă neclintita limbă 679. Deci putem afirma că visul face în acest sens parte dintre structurile antropologice ale imaginarului având ca suport structurile subcorticale creatoare ale creierului.. Unii autori relatează că limbajul nocturn s-ar realiza asemănător cu cel diurn, indiferent de fazele ciclului nictemeral. Trecerea de la primul sistem de semnalizare la cel de al doilea, deci de la primul arc reflex la cel al
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
înspre inimă 744. Ceea ce e mai grav, e că nu e un act reflex al spiritului-noetic, nici fizic, al trupului, de integrare a omului în lumea care îl înconjoară. E arcul reflex al atmei, al sufletului ce sălășluiește în zonele subcorticale ale creierului și pe care noi, oamenii, nu-l putem întrutotul domina. Chiar dacă aș vorbi limbile dacă nu am dragostea, nu sunt decât o armă sunătoare și un chimval zăngănitor, Chiar dacă aș avea darul profeției, și aș cunoaște toate misterele
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Freud, Jung și Wilson au demonstrat înclinația mentală a oamenilor spre credință. Tendința spre mitologie este încorporată în creierul nostru și expresia arhetipurilor poate fi demonstrată neurofiziologic. Se cunoaște importanța hemisferei cerebrale drepte privind expresia emoțională, integrarea circuitelor dintre centrii subcorticali și cortex și capacitățile de modulare a limbajului elaborat de ariile hemisferei cerebrale stângi. Cunoașterea, descifrarea emoțională interesează ariile sistemului limbic, cât și elaborarea unor norme pentru prozodie și expresia poetică, creierul drept fiind cel ce crează incertitudinea limbajului, metafora
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
când deficitul motor nu îi permite controlul mișcărilor fine ale mâinii, la mașina de scris, fără niciun semn de tulburare de tip afazic 143. Totuși, componenta neurologică diferențiază evident dizartrie de dislalie. În funcție de localizare, dizartria poate fi de natură corticală, subcorticală, cerebeloasă, bulbară. Tratamentul dizartriei trebuie să țină cont atât de toate aceste cauze, cât și de manifestări, fiind necesară o echipa complexă de specialiști cu rolul predominant al logopedului, mai ales că, luptându-se singur cu problemele sale, de foarte
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]