120 matches
-
este Vacanța Mare, riști să ai impresia că Îți pierzi vremea cu niște lucruri fără miză, care te deprofesionalizează. Însă de fapt accentul trebuie pus pe faptul că tu rămâi un specialist chiar și atunci când te apleci asupra unor fenomene subculturale, ba chiar faci dovada că ești unul foarte bun atunci când ești capabil să produci o analiză pertinentă. „Naivitatea” necesară cercetătorului Nicolae Turcan: Atitudinea unui cercetător (de tipul celui pe care Îl propune domnul Pop) trebuie să fie cumva o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
el Încălcând deseori regulamentul școlar și normele social-morale, fiind mereu sancționat de educatori. De aceea, copilul cu tulburări de comportament se simte respins de mediul școlar. Acest tip de școlar intră În relații cu alte persoane marginalizate, intră În grupuri subculturale și trăiește În cadrul acestora tot ceea ce nu i oferă societatea. Fiecare cadru didactic pus În ipostaza de a avea În colectivitatea sa un copil cu dizabilități acționează În urma unei reflecții Îndelungate. Un punct important al intervenției cadrelor didactice Îl reprezintă
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
profunzime. Aceasta în pofida faptului că reacțiile comunității sociale ar trebui să fie compensatorii, restructuratorii și empatice, iar instituțiile sociale ar trebui să stimuleze și să stabilizeze prin cultură supraeul individual. Diagnosticul de tulburare de personalitate trebuie să includă și variantele subculturale, pentru că particularitățile diferitelor culturi pot facilita, masca sau estompa trăsăturile patologice ale individului. Ele pot oferi - prin studii epidemiologice elaborate - o varietate de factori de risc, care pot fi abordați din perioada personogenezei precoce prin intermediul familiei, a membrilor rețelei primare
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cinci (sau mai multeă dintre următoarele: 1Ă idei de referință (excluzând ideile delirante de referințăă; 2Ă gândire magică sau credințe stranii care influențează comportamentul și sunt incompatibile cu normele subculturale (de exemplu, superstițiozitate, credință în clarviziune, telepatie ori în cel de-al „șaselea simț”; la copii și adolescenți, fantezii și preocupări bizareă; 3Ă experiențe perceptive insolite, incluzând iluzii corporale; 4Ă gândire și limbaj bizar (de exemplu, limbaj vag, circumstanțial, metaforic
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de astfel de preocupări și deci se complace la un nivel scăz ut de înțelegere. Și nici n ar putea fi altfel în condițiile în care , preocupați de grijile zilnice, mai sunt bombardați cu o pu bli citate proastă (produse subculturale), presa aduce în prim plan mai curând aspecte sterile ale vieții, iar ei sunt în aces t f el atrași pe drumuri înfundate. Trebuie înțeles aici că drumul spre iluminare spirituală este anevoios, oamenii nu înțeleg legătura dintre partea spirituală
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
la ierarhizări ab initio. Ar fi, zic eu, o dovadă că nu port ranchiună nimănui, că-mi exercit rolul de președinte UZP și de promotor al unei profesii care va mai avea căutare un timp, elitistă (și etilistă !) prin ocupație, subculturală prin pregătirea actuală. Radiografia momentului mi-ar "spune" că cel puțin jumătate dintre ziari știi locali n-au studii superioare și cel puțin 1/3 dintre "tehnici" sunt cu școli profesionale. Asta dacă ținem cont de certificate, dar dacă apelăm
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
doar pentru a proba deschiderea sa democratică, decizii foarte discutabile luate de acest for cu o imagine la televizor care viza grotescul. Frustrant era faptul că cele mai active în CPUN erau o serie de personalități accentuate, extrem de vocative, adesea subculturale sau chiar paranoice, spectacolul creat fiind de-a dreptul șocant pentru populația care participa doar ca privitoare la televizor. Noul organism cvasidemocratic de legiferare oferea o legitimitate la vârful puterii a unor grupuri și persoane care nu aveau nici o legitimitate
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mijloace de transport în comun), devianța patologică, inclusă în domeniul medical, angajează conduite anormale nesocializate într-o anumită cultură deviantă (violul, incestul). Caracterul voluntar al actului deviant permite o clasificare a tipurilor de devianți (Cusson, M., 1997, p. 440): * Devianții subculturali reprezintă acea categorie în care sunt incluși nonconformiștii și minoritățile active. Caracteristic acestui tip de devianți este faptul că pun în discuție legitimitatea normelor pe care le violează și încearcă să promoveze norme și valori noi. În cadrul acestei categorii intră
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fiind două probleme diferite. Teoria aduce în atenție că: * există trei tipuri de factori individuali (la nivel micro): marginalizarea, lipsa/pierderea controlului în definirea identității și autoperceperea negativă; * există doi factori la nivel mezo: marginalizarea socială și identificarea cu grupurile subculturale consumatoare de droguri; * există trei factori la nivel macro: oportunitățile economice, educaționale și culturale; * toate aceste categorii constituie factori motivatori în consumul de substanțe. Teoria are în centru factorii care determină formarea identității, în special la vârste mici - trecerea de la
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ere noi, descoperitori ai unor noi adevăruri, care de care mai incitante, într-un eclectism redutabil și un sincretism deconcertant. Iar precum gnosticismul s-a destrămat prin activitatea excentricelor secte alexandrine, astăzi ni se oferă fragmentar o puzderie de modele subculturale, pseudoștiințifice, promovate de o puzderie de guru salvatori. Renasc, în forme noi, misteriile antichității. Actualele abordări, foarte tehnice și foarte specializate, tind să fie înlocuite încet, discret, dar sigur, de formule ce tind să restaureze omul întreg, omul deplin și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Cu acel dar, ele voiau să spună, în mod clar, două lucruri: 1. „Inefabilul nostru se dovedește a fi tot mai mult unul de tip irațional și pragmatic: autoritatea pe care o atribuim în mod tacit acțiunii are un caracter subcultural așadar, în esență, de dreapta” și 2. „Noi am fost adoptați și de instigatorii fasciști, care se amestecă cu revoluționarii verbali (verbalismul poate duce însă și la acțiune, mai ales când o mitizează), și reprezentăm o mască perfectă nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
etern obsedate și ațâțate la răscoală de propria „conștiință nefericită”. „Conștiință nefericită” care o face frenetică, gata de orice - o masă fluctuantă pradă primului venit să predice întâietatea acțiunii asupra gândirii (la rândul său improvizate pe un plan prin definiție subcultural, în care ideologiei marxiste îi sunt aplicate la nimereală nu exigențele sociologiei marxiste, ci ale sociologiei la modă, plus reziduurile și oribilele locuri comune ale umanismului defetist și ale catolicismului). Cu o insistență oarbă, ce îl gratifică pe el și
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Mihai Ralea și Demostene Botez, cel mai adesea fiind vizați însă scriitorii evrei, ori Th. Râșcanu, în Jidanii în literatură, cu referire la I. Peltz, Ury Benador, Sergiu Dan ș.a. Este veștejit romanul-foileton (Ion M. Negreanu, Romanul foileton), ca produs subcultural iudaic; sunt colportate, cu evidentă plăcere și „sfântă indignare”, știri referitoare la plagiate imaginare, cum ar fi acela al lui Thomas Mann, care s-ar fi „inspirat” din opera unui prozator român, Aurel Păcurariu (Petru Sfetca, Scriitorul-jidan Thomas Mann fură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
100, 40 sau 20 de cuvinte, se poate observa că aceștia sînt în general de acord cu ce să spună și ce să elimine din narațiune (dezacordurile puternice se pot datora fie talentului slab de a povesti sau unui conflict subcultural). În Evelina, Culler observa cum numeroase întîmplări ce par a fi importante sînt respinse de noi ca neavînd legătura cu intriga, fiind mai mult o descriere indirectă a conștiinței Evelinei: de exemplu, bărbatul care ieși din ultima clădire și luă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
o dinamică a proceselor formării și evoluției lor, a legăturii, uneori mai greu de bănuit, dintre ele. Mânuind cu pricepere termenii culturali întâlniți cel mai frecvent, demonstrând o excelentă cunoaștere a lor în diverse registre (de la cele elitiste la cele subculturale și contraculturale), autorul țese o pânză a cunoașterii în care creionează incitante și inedite asociații. Cum am putea altfel denumi asocierea unor articole precum CNN Effect, Identity Politics, Affirmative Action cu Madonna, Eminem, Michael Jackson, cu Disneyfication, McDonaldization, McCarthyism, cu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
afectiv, comportamental, caracterial și al imaginii de sine. Nu trebuie neglijate nici situațiile de factură socială ale cazurilor de (pseudoă-intersexualitate, datorate unor circumstanțe episodice, imitație, modă/divertisment, excentricitate histrionică etc. Acestea din urmă fac parte însă din contextul unor „manifestări subculturale” care au o altă conotație. După G. Maranon, tipurile intersexuale recunoscute ca atare de specialiști sunt următoarele; hermafroditismul și pseudohermafroditismul; criptorhidia și hipospadiasul; ginecomastia; virilizarea și feminizarea; homosexualitatea. Le vom analiza pe fiecare în cele ce urmează. l. Hermafroditismul și
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
școlar și normele social-morale, fiind mereu sancționați de către educatori. Din asemenea motive, copilul cu tulburări de comportament se simte respins de către ceilalți (educatori, colegi). Ca urmare, acest tip de școlar intră În relații cu alte persoane marginalizate, intră În grupuri subculturale și trăiește În cadrul acestora tot ceea ce nu-i oferă societatea. Integrarea școlară exprimă: atitudinea favorabilă a elevului față de școala care o urmează; condiția psihică În care acțiunile instructiv-educative devin accesibile copilului; consolidarea unei motivații puternice care susține efortul copilului În
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
Această multitudine de situații, politice, sociale, economice și personale, e explorată din perspectiva unui concept lărgit al artei. Stabilindu-și drept cadru de referință al acestei ediții a bienalei eterogenitatea contextului care derivă din miturile propriului trecut, din practicile alternative, subculturale și critice ale anilor '80 și începutul anilor '90, precum și din schimbările și redefinirile motivate politic și economic datorate rolului de "nouă" capitală a acestui oraș, directorul artistic al celei de-a treia ediții a Bienalei de la Berlin, profesoara și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
slabi sau indisciplinați, el Încălcând deseori regulamentul școlar și normele social-morale, fiind mereu sancționat de către educatori. Din asemenea motive acești elevi se simt respinși de către mediul școlar. Ca urmare, ei intră În relații cu alte persoane marginalizate, intră În grupuri subculturale și trăiesc În cadrul acestora tot ceea ce nu le oferă societatea. Există mai multe strategii de lucru cu elevii care prezintă tulburări comportamentale. De obicei, aceștia sunt obișnuiți să fie mai degrabă pedepsiți decât recompensați de către adulți, să nu aibă relații
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
sensul se creează în raport cu pozițiile pe care le dețin actorii comunicării unii față de altii); contextul relațional social imediat (sensurile create de calitatea relației generale dintre actori pot fi diferite de sensurile create în sistemul de interactiune imediat); contextul cultural sau subcultural (sensul se creează în raport cu normele invocate sau create de-a lungul schimburilor de comunicare); contextul expresiv al identităților (sensul se construiește în raport cu ceea ce se știe despre sau este vizibil la actori, precum și la intențiile și mizele acestora. Astfel, manipularea prin
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
seară să urmărească toată cantitatea (nu găsesc alt cuvânt) de producție cinematografică de după 89. Unii spun că se fac prea puține filme românești ; judecând după calitatea celor mai multe, eu zic că este deja too much... Și, atenție, nu vorbim despre producții subculturale, precum a nu-știu-câta cădere a Constantinopolului, filme făcute, cinstit și lăutărește, pentru a aduce bani și care au, desigur, clientela lor. Nu. Vorbim despre filme cu (anumite) pretenții, foarte adesea debuturi în lungmetraj filme curajoase, care vor să... și să
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", op. cit., p. 164). 27 Z. Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", op. cit., p. 167. 28 Z. Enyedi, Finding a New Pattern..., op. cit., p.5. 29 KDNP ar putea fi numit partid catolic subcultural, întrucât, conform unui sondaj din anii 1990, 97 dintre cei care au menționat motivele religioase ca fiind la baza alegerii lor au votat cu KDNP (Z. Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", op. cit., p. 167). 30 Parlamentul slovac numără
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
domeniul manifestărilor culturale au fost abandonate, ori din pricina prejudecăților, în principal, ori datorită complexului de a nu fi etichetați ca nostalgici ai epocii anterioare, de care, îmbucurător, reușim să ne distanțăm vizibil. Exagerările și improvizațiile care mimau actul cultural, făcăturile subculturale - dăm ca exemplu ridicolele dansuri tematice - au descurajat vechile bune tradiții ale competițiilor artistice în toate domeniile, care erau prezente pe scene înainte de război. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem și faptul că au apărut și noi forme de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
grupul poate rezista numai prin calitatea de a fi deviant a comportamentului membrilor săi. Se poate remarca din cele de mai sus o corelație dinamică între conduitele de tip deviant antisociale și evoluția societății în direcția „nonvalorilor” sau a „valorilor subculturale”, în raport cu o stare de anomie socială, devalorizarea modelului etic, socio-cultural, creșterea contradicțiilor, a tensiunii și a conflictelor sociale etc. J.I. Kitsuse și D.C. Dietrick descriu chiar o dinamică a acestor aspecte, după cum urmează: - scăderea toleranței; - mărirea numărului actelor de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dinamică a acestor aspecte, după cum urmează: - scăderea toleranței; - mărirea numărului actelor de tip antisocial; - scăderea acțiunilor împotriva criminalității; - creșterea alienării prin devianță; - creșterea criminalității prin grupele deviante; - presiunea grupelor deviante asupra societății. Relația dinamică dintre sistemul social deviant și cel subcultural are două faze, după cum reiese și din schema următoare. Din analiza schemei se poate desprinde faptul că un grup populațional, considerat normal în raport cu valorile modelului său sociocultural, începe treptat să se conformeze la noile valori și experiențe oferite de un
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]