71 matches
-
avangardă a disciplinei critice, ca un filtru estetic descoperitor de valori afine, obligînd-o pe cea dintîi să ia act de ele și să le asimileze. Postsimboliștii Ion Vinea, B. Fundoianu, F. Aderca, N. Davidescu și alții (majoritatea influențați de estetica subiectivistă a lui Rémy de Gourmont) au contribuit, cu mijloacele lor, la acest proces. În decupajul periodizant pe care îl propune lucrarea de față, avangarda istorică autohtonă a fost segmentată în trei faze distincte de evoluție (deși, firește, orice periodizare e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
iar impresiile obținute de la simțuri sunt elaborate de către facultățile minții, aducând la lumină formele care sunt inerente obiectelor naturii. Noțiunile de „cauză” și de „efect” sunt utile pentru a pune în evidență raporturile existente în natură. Ia formă un raționalism subiectivist ce consideră rațiunea individului unic parametru de confruntare a adevărului. Boala devine un fapt „al meu”, de care nimeni nu poate și nu trebuie să se atingă, cu excepția magicianului. Școala pitagoreică Este reprezentată de modalitatea de a proceda, tipică lui
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
12, 1971, pp. 4-5). În Regulile artei, Bourdieu critică direct teoria lumilor artistice, fiindcă aceasta nu plasează interacțiunile în spațiul luptelor și raporturilor de forță obiective, ci le reduce la simple relații de cooperare între actori. El reproșează acestor teorii "subiectiviste" idealismul irealist (idealism pe care Blumer nu-l neagă deloc). Acest reproș îi este adresat și lui Habermas, care postulează universalul când ar trebui cercetați cei care au interesul să-l postuleze: "El reduce raporturile politice de forță la raporturi
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
De aceea am definit drept violențe ceea ce este calificat ca atare de către elevi" (Carra și Sicot, 1997, p. 68). Astfel, ei îmbrățișau propria mea poziție (Debarbieux, 1989): "Violența este ceea ce eu consider ca atare". Această definiție nu este o poziție subiectivistă, cum a fost uneori greșit interpretată (Prairat, 2001), ci afirmarea caracterului socialmente construit al definiției însăși a violenței. De altfel, vom reveni în capitolul următor asupra acestei chestiuni importante legate de definirea violenței. Principalele rezultate ale anchetei realizate de Carra
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ai angajaților - se completează cu mijloace mai simple (ascultarea, citirea sesizărilor, expunerea prin presa scrisă sau vizuală etc.)<footnote Despre comunicare, se va trata la altă temă. footnote>. De reținut: cele trei viziuni despre cultură, teorii (viziuni) „obiectiviste”, (substanțialiste) și „subiectiviste” (internaționalist-simbolice) și deconstructiviste (critice, postmoderniste). Ce este cultura? Elementele componente culturii: − viziunea, − normele, valorile, − purtătorii-de-valoare, − procesele culturale, − judecăți de valorizare, − judecăți de valorificare, − cunoaștere, − enculturația și aculturația, − comunicarea, limbajul. Ce sunt comportamentele? − comportamente organizaționale, − comportamente față de organizație. Ce sunt atitudinile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
specifice unui antimilitarism creștin, care au dus la un conflict deschis cu Imperiul roman și ulterior la apariția obiecției de conștiință, se regăsesc în gnosticism și maniheism. Antimilitarismul s-a dezvoltat în interiorul acestor două erezii creștine care propagau o doctrină subiectivistă. La baza reformei religioase a acestor erezii se afla o inspirație personală arbitrară, o liberă interpretare a Sfintelor Scripturi și validitatea singulară a moralei subiective. Aceste trei aspecte au fost negate dintru început de Biserica universală, care se considera singura
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
tip de simpatie și identificare mutuală pentru care "noi" este expresia naturală. Oricine trăiește cu sentimentul întregului și își regăsește principalele scopuri ale voinței proprii în acel sentiment" (Cooley, 1909:23). Din punct de vedere genealogic, accentul este de tip subiectivist, constructivist: "noi" nu este un dat, ci e în primul rând un sentiment care se dezvoltă (se construiește) pe baza interacțiunii. Însă, cu toate că autorul pune accentul pe confruntarea intersubiectivă, odată format, "noi" capătă "calități durkheimiene", de totalitate: este o fuziune
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
În aceste schițe de analiză a evoluției raporturilor de clasă în societatea franceză transpare nevoia de a lua în considerare în mod simultan cele două dimensiuni aparent opuse ale gândirii sociologice pe marginea claselor sociale, anume abordarea obiectivistă și abordarea subiectivistă, fizica și fenomenologia sociale. Burghezia ca realitate și ca reprezentare: cele două dimensiuni ale sociologiei claselor sociale Burghezia este într-un proces de construcție permanent. Înseamnă aceasta oare că existența sa nu ține decât de reprezentări, de modul în care
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
la nivel teritorial județean a fost luată în calcul spre a analiza în interiorul unei unități DGASPC disponibilitatea angajaților proprii spre valorile religioase, dacă aceste sunt extrinseci adică provocate de lucruri din exterior sau au o valoare intrinsecă adică o abordare subiectivistă asupra religiei în sens de prezență prin implicare formală a Bisericii în instituția de protecția copilului din România. În ceea ce privește designul metodologic al cercetării avem următoarele etape: 1. Lot subiecți Ancheta de teren din cadrul demersului științific s-a derulat pe un
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
această valoare ar reflecta utilitățile marginale ale bunurilor. Menger consideră că analiza utilității marginale poate fi extrem de utilă, dacă se consideră maximizarea satisfacției drept singura explicație a comportamentului economic pe o piață liberă. Analiza sa economică este una individualistă, deci subiectivistă, criticată de adepții abordărilor sociale ale fenomenelor economice. Cuvîntul social este pentru el unul ambiguu, ce a creat numeroase confuzii. Austriacul se opune economiștilor matematicieni, recurgînd la experiența psihologică, conform căreia utilitățile marginale nu pot fi concepute ca variabile infinitezimale
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cât mai exact conduitele elevilor, fiind atenți mai degrabă la cum să fie imparțiali decât la conținuturile care se evaluează, la motivul pentru care fac evaluarea, la ce efecte psihologice produc. Capcana obiectivității exagerate este la fel de dăunătoare ca și relativismul subiectivist. Cunoștințele, aptitudinile, atitudinile elevilor sunt tratate asemenea unor „obiecte” care pot fi determinate exact (măsurate cu metrul, cântărite cu balanța etc.). Or, este lucru știut că evaluăm nu pentru a ne afla în treabă, ci pentru a-i face pe
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
a acorda, la rândul nostru, înțelegere și afecțiune celor de care suntem legați prin scopuri și valori comune. Avem, așadar, datoria morală de a realiza un efort de automodelare a propriei personalități, pentru a face să dispară revendicările aberante, interpretările subiectiviste și atitudinile refractare față de alții. Altfel spus, sensul superior al dezvoltării propriei personalități trebuie să fie cel al unei autodepășiri, prin ridicarea continuă a conștiinței de sine de la treapta unei închideri egoiste, la treapta onștiinței de altul, care presupune decentrare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și unor relații stimulative și principiale cu cei din jur. Se va urmări, în permanență, formarea la elevi a obișnuinței de a se întreba în ce măsură sunt justificate propriile revendicări față de o altă persoană, de a renunța la susceptibilitate, la interpretarea subiectivistă a pretențiilor sau manifestărilor celorlalți, care dă naștere unei reacții de apărare și de ostilitate. Cu alte cuvinte, aceștia trebuie să renunțe la egoism, trebuie să facă dovada capacității de a se transpune în trăirile altora, de a adopta punctul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pe când „anxietatea” ar desemna mai mult o formă de frică nedefinită, îndreptată spre viitor și spre siguranța propriului eu. Indiferent însă de ce accepțiune ar primi, „anxietatea”, prin faptul că polarizează registrul de trăiri afective ale omului, facilitează interpretările de tip subiectivist și, implicit, îngustează alternativele și alegerile de răspuns la provocările mediului de existență. Altfel spus, „anxietatea” exprimă o stare de rigiditate afectivă, manifestată prin tendința persoanei de a menține aceeași stare emoțională, sau dispozițională, un timp îndelungat, chiar dacă schimbările intervenite
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
necesară pentru formarea unei judecăți proprii / independente asupra realității, dar dacă nu se veghează pentru ca această introspecție să nu devină exagerată, personalitatea adolescentului ajunge să se îndepărteze de realitate, să trăiască într-o lume ireală a ideilor fanteziste, a construcțiilor subiectiviste, fapt ce va împieta asupra realizării facile a unor contacte sociale și afective sănătoase cu cei din jur. În aceste situații, de introversiune exagerată, ideile „nu mai primesc — spune Karl Leonhard — corecția necesară prin ceea ce a dat în mod nemijlocit
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de satisfacere a) preferințelor actuale ale indivizilor i-ar nedreptăți prin urmare, pe cei cu preferințe extrem de reduse ca urmare a adaptării dorințelor la circumstanțele severe în care trăiesc. În scrierile sale mai recente Arneson a abandonat, însă, acest concept subiectivist al bunăstării în favoarea unuia obiectivist 18. Astfel, Arneson nu mai înțelege bunăstarea ca satisfacere a gusturilor subiective ale unui individ, ci ca satisfacere a unor gusturi despre care susține că sunt obiective, enumerând printre acestea "prietenia și dragostea reciprocă, munca
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
p. 156) La varianta filosofică a liberalismului se adaugă semnificațiile economice, politice și ideologice ale sale. Ca filosofie, el se află între cei cu "reverențe față de tradiție", manifestate prin cultul exagerat al eroilor, al nobleței venită "de sus", și "sminteala subiectivistă", inaugurată în modernitate odată cu îndoiala carteziană, continuată de solipsismul lui Berkeley, apriorismul kantian, romantismul rousseau-ist preluat de Fichte, Carlyle și Nietzsche. Curentul median atenuează cele două orientări, pentru că "Esența liberalismului rezidă în încercarea de a produce o ordine socială nebazată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
înlocuirea polisurilor cu formațiuni de tip monarhic și imperial, adoptate de Filip și mai ales de către fiul său Alexandru cel Mare. În Evul Mediu, misticii, scolastici ca Occam și adepții au încurajat individualismul. Descartes și cartezienii i-au dat coloratura subiectivistă extremă, în modernitate, propunând criterii ale adevărului precum claritatea și distincția. Leibniz a reluat în monadologia sa criteriile clarității și distincției, iar Locke a promovat în silă ideea că noi cunoaștem acordul sau dezacordul dintre idei, deoarece era un spirit
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și educare a informării și educării publicului. Grevele din învățământ, din sănătate, de la metrou, căi ferate, minerit, din poliție și din administrația publică s-au stins, fără finalitate. Mulți lideri de sindicat au devenit nababi în regulă. Luptele cu izbucnirile subiectiviste întârzie depășirea altor dezechilibre, interne și externe. Fapte cutremurătoare Stările de îngrijorare și de nesiguranță, sentimentele de vulnerabilitate în fața dezastrelor naturale (de la măsurile luate cu "virușii gripali", la inundații, cutremure și alte catastrofe), grosolanele sfidări ale tradițiilor, contestările verbale vehemente
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
realitatea politică imediată, fără un parti pris politic, și care au acces la viața concretă a oamenilor din Irak, la sensul pe care îl dau ei acestor întâmplări. Apoi sunt o serie de documentare care merg pe o linie foarte subiectivistă, în care autorul și familia lui devin parte din poveste. Asemenea filme au succes la festivaluri. Cred că există un curent în acest sens, este apreciată implicarea personală în subiect, nu doar poziția de observator. Putem vorbi de existența unor
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
grupe, barbariei căsătoria pereche, civilizației monogamia" (p. 77). 176 Henri Broch, Au cour de l'extraordinaire, l'horizon chimerique, Bordeaux, 1991. 177 Bernard Lahire, "Les limbes du constructivisme", în rev. Contretemps, nr. 1, Paris, 2001 face o critică a derivelor subiectiviste din sociologie. 178 Dan Ciachir, "Urâciunea ocultismului", în ziarul Ziua, miercuri, 28 septembrie, 2005. 179 Ibidem. 180 Volumul semnat de Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade (traducere de Florin Chirițescu și Dan Petrescu, cu o scrisoare de la Mircea Eliade și o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în comun (Renan, 1990 p. 19) [1882]. Memoria colectivă ("moștenirea comună de amintiri" în exprimarea lui E. Renan; termenul "memorie colectivă" încă nu era disponibil în vocabularul vremii), alături de voința de a trăi împreună sunt elementele constitutive ale națiunii. Poziția subiectivistă a lui Renan își găsește ecouri în concepția dezvoltată de J.S. Mill. Principiul spiritual despre care vorbește Renan este identificat de Mill în "simpatii comune" existente între indivizi care compun o "porțiune a umanității", pe baza cărora este revendicată guvernarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asupra dorințelor noastre. Realiștii au evitat, în schimb, faptele ciudate despre univers în favoarea unei concepții mai „subiectiviste” despre faptele morale. Această a dus la analiza realiștilor cu privire la ceea ce înseamn] s] ai un motiv. (Pentru o discuție mai complet] despre teoriile subiectiviste, vezi capitolul 38, „Subiectivismul”.) Totuși, ceea ce vor s] spun] realiștii este c] o astfel de concepție despre faptele morale ar putea s]-i fac] subiectivi numai în sensul inofensiv potrivit c]ruia acestea sunt fapte despre ce ne-am dori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acesta este lucrul cel mai apropiat de acea idee inițial] care poate fi adev]rât]. Este încurajator faptul c], ad]ugând modific]ri subiectivismului etic pentru a-l face corespunz]tor, acesta a c]p]țâț un caracter mai puțin subiectivist și a început s] se asemene cu alte teorii ale c]ror susțin]tori au lucrat împreun] având același scop. Formularea noastr] final] cu privire la subiectivismul etic îl transform] într-o teorie apropiat] de cea a observatorului ideal, care afirm] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obiectiv, ci doar propriile gânduri și gândurile altora, și acestea variaz] de la o persoan] și societate la alta. Folosite în afara acestui context, cuvintele „obiectiv” și „subiectiv” pot crea confuzie (Hâre, 1976). În special, dac] tipuri variate de nedescriptivism sunt considerate „subiectiviste”, acest lucru exist] doar într-un sens total diferit. Acestea nu echivaleaz] judec]țile morale cu afirmații ale faptului psihologic, deoarece nu le echivaleaz] cu nici un fel de afirmație real]. E adev]rât, sunt de acord cu subiectiviștii în respingerea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]