637 matches
-
DAN (22.IV.1886, Ploiești - 9.V.1965, București), epigramist. De profesie inginer, a ocupat o serie de funcții importante care l-au purtat în diferite colțuri de țară. A fost pe rând inginer de control al regiunii petrolifere Câmpina, subinspector CFR, inspector al navigației fluviale, apoi, trecând după primul război mondial în Transilvania, devine primul director român al fabricilor de tutun din Cluj și Sfântu Gheorghe. Aflat în 1922 la Timișoara, conduce Manufactura de Tutun, fiind în același timp profesor
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
școlarizare. Funcționează ca profesor suplinitor de desen la Școala de Ucenici din Cluj (1936), tâmplar la Fabrica de Mobile din Târgu Mureș (1937), profesor de arte decorative la Academia de Arte Frumoase din Timișoara (1938-1939), inspector al muzeelor (1942) și subinspector general al artelor pentru Transilvania (1943-1946), redactor-șef la „Arta plastică” (1966-1968). Debutează cu poezia Mașinism în 1932 la revista clujeană „O lume nouă”, iar editorial în 1938 cu romanul memorialistic Am plecat din sat, scris în 1937-1938 la Paris
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
amînare de Încropirea neapărat a acestor ateliere. Cu spor la lucru și cu credință nestrămutată că se vor Înființa real pe teren. D-l Mareșal Antonescu, ține cu orice preț la Înființarea și activitatea acestor ateliere În iarna anului 1942. Subinspector P.P.Mehedinți Lt.Colonel C.Gh.Bedreag. Într-un document din aprilie 1949, noul regim comunist trimite școlilor din țară directivele a ceea ce trebuie făcut ca să fie sărbătorită ziua de 9 mai. Se observă atitudinea obedientă a României față de U
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
două ședințe ale sesiunii de estimp a Comisiei Europene a Dunării, constatăm că multe puncte fundamentale, precum prelungirea mandatului Comisiei, dreptul de apel al membrilor Comisiei Mixte către cea Europeană, modul de numire al inspectorului șef de navigațiune și a subinspectorilor, precum și alte cestiuni au rămas in suspenso din cauza deosebirilor de vederi între delegatul austro-ungar, cel german, italian, sârb și bulgar pe de o parte, a celui englez și a altora pe de altă parte. Astfel în ședința de la 18 iunie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se pot uni și art. 7 rămâne, ca multe altele in suspenso. Se admite fără dezbatere art. 8, care stipulează că, pentru administrarea părții Dunării dintre Porțile de Fier și Galați, se vor subordona Comisiei Mixte un inspector șef, doi subinspectori, un secretar, căpitani de porturi și agenți inferiori. Modul numirii inspectorului șef și cestiunea daca numirea sa are nevoie de confirmarea Comisiei Europene dă loc la nouă diferențe de opinii. Hotărârea cestiunii se amână. După propunerea d-lui Camile Barrere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a votat fără discuție art. 11, conform căruia întinderea Dunării dintre Galați și Porțile de Fier se împarte în patru secții: Secția I, de 110 kilometri, merge de la Porțile de Fier până la gura râului Timok și e adminstrată de un subinspector numit după propunerea Serbiei. A doua secție merge pîn' la Nicopole, e de 245 kilometri, și are un subinspector român. A treia și a patra secție sunt administrate de subinspectori bulgari și ajung până la Silistra, respective până la Galați, având 213
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
patru secții: Secția I, de 110 kilometri, merge de la Porțile de Fier până la gura râului Timok și e adminstrată de un subinspector numit după propunerea Serbiei. A doua secție merge pîn' la Nicopole, e de 245 kilometri, și are un subinspector român. A treia și a patra secție sunt administrate de subinspectori bulgari și ajung până la Silistra, respective până la Galați, având 213 și 224 kilometri. Conform art. 12 statele țărmurane sunt obligate a da sprijin atât Comisiei Mixte cât și agenților
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Fier până la gura râului Timok și e adminstrată de un subinspector numit după propunerea Serbiei. A doua secție merge pîn' la Nicopole, e de 245 kilometri, și are un subinspector român. A treia și a patra secție sunt administrate de subinspectori bulgari și ajung până la Silistra, respective până la Galați, având 213 și 224 kilometri. Conform art. 12 statele țărmurane sunt obligate a da sprijin atât Comisiei Mixte cât și agenților ei pentru îndeplinirea misiunii lor. Stipulațiunea art. 13 ca, în contra justiției
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ajung până la Silistra, respective până la Galați, având 213 și 224 kilometri. Conform art. 12 statele țărmurane sunt obligate a da sprijin atât Comisiei Mixte cât și agenților ei pentru îndeplinirea misiunii lor. Stipulațiunea art. 13 ca, în contra justiției polițienești a subinspectorilor, să se poată apela la Comisia Mixtă se lasă in suspenso, după declarația delegatului englez, că nu-și poate exprima opinia în privirea aceasta până ce nu se va hotărî cestiunea apelului. În fine se primește concluziunea ca Reglementul să nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
afacerilor ei și a da instrucțiuni speciale în privirea aplicării statutului. Fără învoirea ei și fără deciziunea că libertatea Dunării nu se împiedecă, nu se poate clădi nici un pod, nici un alt stabiliment pe Dunăre. Ea numește pe inspectorul șef, pe subinspectori și pe funcționarii subalterni, hotăraște sediul subinspectorilor și formează instanța de apel în contra hotărârilor acestora și ale căpitanilor de porturi. lată tot ce avea de făcut Comisia Mixtă. Cele mai esențiale lucrări sunt însă în seama inspectorilor. Administrația, supraveghearea și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în privirea aplicării statutului. Fără învoirea ei și fără deciziunea că libertatea Dunării nu se împiedecă, nu se poate clădi nici un pod, nici un alt stabiliment pe Dunăre. Ea numește pe inspectorul șef, pe subinspectori și pe funcționarii subalterni, hotăraște sediul subinspectorilor și formează instanța de apel în contra hotărârilor acestora și ale căpitanilor de porturi. lată tot ce avea de făcut Comisia Mixtă. Cele mai esențiale lucrări sunt însă în seama inspectorilor. Administrația, supraveghearea și aplicarea tuturor dispozițiilor statutului; votul consultativ la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ionescu deputat, Filipoiu-doctor, Victor Grofșoru, Paul Damian, Victor Grozea-avocați. copiii intelectualilor au nume latinizate sau grecești specifice epocii: Laura, Aurel, Virginia, Lucreția, Silvia, Elena, Alexandrina, Atena. țăranii: Zenobia, Paraschiva, Firoana, Vica, Ion, George 3. naționalitatea: maghiari: inspectorul Cernatony, silvicultorul Madarasy, subinspectorul Horvat, șvabul maghiarizat Bela Beck, avocatul Lendvay evrei: Rifca, văduva lui Avrum, Aizec, fiul lor, Zimăla, Hornstien-ajutor de notar în Jidovița, Neumanncârciumar în Jidovița, Ștrul-măcelar, Friedman notar în Gargalău țigani-lăutari: Goghi, Briceag, Găvan 4. forme ale denominației populare: porecle: Pămătuful
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Alexandru și mama lui Ion 44. Grofșoru Victor - avocat din Armadia 45. Groza Victor - avocat din Cluj 46. Herdelea Ghighi, Laura și Titu copiii învățătorului Herdelea 47. Herdelea Maria - soția învățătorului 48. Herdelea Zaharia - învățătorul din satul Pripas 49. Horvat - subinspector școlar 50. Lang - învățător în Jidovița, evreu, căsătorit cu unguroaica Roza 51. Neumann - cârciumar în Jidovița 52. notari, jandarmi, lucrătoare, ofițeri, paznici, polițiști, preoți, primari, protopopi, servitoare, slugi, străjeri, studenți, țărani, țigani, 53. Oprea Todosia - văduva lui Maxim Oprea, mama
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
D.P.S.G. și Marele Cartier General - Biroul Informații, confirmat prin Decizia Ministerială nr. 7343/13 martie 1919, a fost înființat „un serviciu central pentru ținuturile românești cuprinse în hotărârea Adunării Naționale de la Alba-Iulia”. Noul serviciu a fost pus sub conducerea unui subinspector general de siguranță, cu sediul la reședința Consiliului Dirigent, Resortul Internelor. Serviciul de Siguranță avea ca atribuție exclusivă „chestiuni interesând Siguranța Statului” și avea în subordine 17 servicii de siguranță zonale. Încadrarea personalului de poliție din Ardeal și Bucovina a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe lângă Armatele 4 și 9 ruse, dar a condus și Biroul de Contrainformații. La 10 noiembrie 1918 a fost numit inspector de poliție la Prefectura de Poliție din Chișinău, apoi prefect de poliție la Prefectura Poliției Cetatea-Albă (februarie 1920) și subinspector general și conducător al Subinspectoratului General de Siguranță al Basarabiei. În Basarabia, la conducerea Subinspectoratului, ulterior Inspectoratul General de Siguranță, a rămas, cu mici intermitențe, până în 1930. Atunci a fost implicat într-un scandal de spionaj, pentru care a fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
200 de sergenți școlarizați au fost educați, inițial, la modul general de către ofițerii de poliție. Ulterior, după primirea manualelor școlare, cursurile au devenit sistematice, structurate pe materii: limba română, caligrafie, gramatica (predate de comisar Ioan Șchiopu); cartea sergentului de oraș (subinspector Traian Iancu și comisar Aurel Mihăiese); instrucția individuală (comisar Ioan Laza); dreptul penal (subprefect de poliție dr. Gavril Dobay); călăuza sanitară (medic de poliție dr. Aurel Popovici). Pentru buna reușită a studiilor au fost cooptați și trei profesori de liceu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
metodologia desfășurării acestor activități. Conform acestor norme, Serviciul Jandarmeriei coordona activitățile specifice și era „animatorul întregului serviciu de informații, care lucrează după indicațiile, instrucțiunile și ordinele ce le dă”. Tot în 1932, la nivel organizatoric, a apărut o verigă intermediară - subinspector atul general - care a avut în coordonare mai multe inspectorate de jandarmi. Au fost înființate trei Subinspectorate Generale de Jandarmi, de Sud (Ploiești), de Vest (Cluj) și de Est (Iași), care s-au redus la două anul următor. Acestea au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu atribuții asupra mișcărilor politice de stânga și mediul muncitoresc; - Grupa III-a, se ocupa de legațiile străine și minoritățile naționale; - Grupa IV-a avea misiunea de pază și protecție a demnitarilor. Printr-un ordin de serviciu (28 februarie 1941), subinspectorul Paul Avramovici a primit coordonarea Grupelor I-a și a II-a, ale căror sarcini trebuiau rezolvate în colaborare cu D.P.S. , iar subdirectorul Nicolae Ștefănescu a primit în atribuții misiunile contrainformative specifice ale Corpului Detectivilor. În toamna anului 1941 s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost construite 2 răsadnițe calde necesare nevoilor școlii și pentru locuitorii comunei. Lotul școlar, în suprafață de 9 ha, era cultivat cu plante de cultură în mod sistematic, folosindu-se ca unelte agricole: plugul de fier, grapa, rarița, semănătoarea, prășitoarea. Subinspectorul școlar N. Niculescu menționa: “Culturile sunt bine îngrijite și executate la timp”. Organizarea lotului școlar cât și antrenarea elevilor în executarea lucrărilor, constituie un exemplu pentru săteni, oferind elevilor de la cursul supra primar mijlocul cel mai bun pentru a-și
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
de clasă și o sală de clasă închiriată la Banca populară din localitate. Școala avea 6 posturi și 2 utilizate. “Direcția școalei este condusă cu multă pricepere și sârguință de d-na Marcu întrucât nu se cunoaște lipsa directorului”, preciza subinspectorul școlar Alex. Hacighianu. Întrucât evenimentele au determinat mobilizarea mai multor cadre didactice (Alex. Șentea, Ioan Marcu, Gh. Băncilă), doamna Marcu asigură repartizarea la clase a învățătorilor rămași în școală: Constantin Fuioagă, Drăgușanu Ecaterina, Maria Fuioagă, Angela Băncilă. S-a constatat
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
ajuns să li se retragă și gradele didactice. La toate urgiile istoriei s-au adăugat și condițiile grele de viață determinate de seceta care s-a abătut asupra țării. Cu toate greutățile întâmpinate, activitatea școlii nu a fost neglijată. Astfel, subinspectorul de îndrumare pedagogică Gh. Banu consemnează. “Am inspectat școala primară Racova cu 7 posturi din satul și comuna Racova Bacău sub conducerea d-lui Marcu Ioan unde am făcut următoarele constatări: Școala are local propriu cu 2 săli de clasă
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
vioi, curați, ordonați. Din constatările făcute reiese că membrii corpului didactic de la această școală muncesc cu drag pe ogorul școalei, obținând rezultate lăudabile”. În perioada 1945-1948 a predat științele naturii la anii I- II-III curs complementar la gimnaziul unic Racova. Subinspectorul Școlar județean Gh. Nicolau inspectând școala Racova preciza: “Am inspectat școala primară mixtă din satul Racova, județul Bacău sub conducerea dlui Ioan Marcu, învățător gr. I, stat personal Nr. 1415. Școala funcționează în 2 săli de clasă proprii, o sală
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
tot timpul îndrumător în toate acțiunile ce privesc bunul mers al instituției. Încă de la înființarea Căminului Cultural în anul 1939, deține funcția de secretar al acestei instituții, președinte fiind preotul Vasile Petrovanu. Procesul verbal din 22.VI.1943 întocmit de subinspectorul Bibiri evidențiază colaborarea strânsă cu directorul Căminului Cultural, preotul Vasile Petrovanu. Își dă concursul la organizarea serbărilor, îndrumând tineretul pentru cunoașterea datinilor strămoșești, a portului național. A organizat cu tineretul formații de dansuri naționale. Participă la organizarea cursurilor de alfabetizare
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
mai deținea și președinția acestui organism. Deciziile acestui organism urmau a fi luate cu majoritate de voturi, cel al președintelui având preponderența în caz de egalitate (articolele 3 și 4). Puterile acestui organism erau cât se poate de largi. Inspectorii-șefi, subinspectorii și căpitanii de porturi îi erau subordonați. Problemele în litigiu sau contestațiile urmau a fi judecate, în ultimă instanță, de această comisie 45. Proiectul, sub formula în care fusese redactat, atingea grav suveranitatea statelor riverane, reprezentând o încălcare clară și
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
în conformitate cu proiectul care a servit drept bază studiului preliminar al Comisiei Europene, Comisia Mixtă ar trebui să fie însărcinată nu numai cu supravegherea, ci de asemenea cu executarea și aplicarea regulamentelor. Astfel, ea ar avea dreptul de a numi inspectorul, subinspectorul și pe toți ceilalți agenți, dreptul de a constata și urmări prin agenții ei delictele și contravențiile în materie de navigație, dreptul de a judeca în prima și ultima instanță toate aceste litigii, în sfârșit dreptul de a solicita în
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]