210 matches
-
, ortografiat în prima ediție "Locul unde nu s'a întâmplat nimic" și subintitulat uneori "Târg moldovenesc din 1890", este un roman scris de Mihail Sadoveanu și publicat în 1933 de către Editură Adevĕrul din București. Acțiunea românului are loc într-un târg moldovenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Românul a fost ecranizat în
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
periodică literar-artistică modernistă și un cenaclu literar, pornite la București în aprilie 1919. Sub conducerea lui Eugen Lovinescu, cercul de scriitori a fost esențial în extinderea spectrului literaturii române de la la temele urbane ale realismului și ale avangardei artistice. Revista "", subintitulată "Revistă literară, artistică și culturală" a fost publicată în două serii, 19 aprilie 1919 - 7 mai 1921 și ulterior între martie 1926 - iunie 1927, la care se adăuga și un săptămânal numit "Sburătorul Literar", care a fost publicat între septembrie
Sburătorul () [Corola-website/Science/308698_a_310027]
-
în care a urmat cursurile prestigioasei Ecole Militaire, cu multe incursiuni în istoria Franței și a Parisului. 1931 - Apare lucrarea "Educația ostășească în unitate". 1931 - Apare volumul " Între Verdun și luminișul Armistițiului", Tiparul Școlii Speciale de Cavalerie, Sibiu, 250 pagini (Subintitulat “Pe urmele bătăliilor din 1914-1918 cu un grup de ofițeri a 13 armate, colegi la Școala Superioară de război din Paris, în vara lui 1929”). 1931 - Apare lucrarea "Polonia, vecina necunoscută de la miazănoapte", București, Tiparul Școlii de Război, 51 pagini
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
filieră postmodernă, opera unor scriitori ai generației tinere anunță o posibilă revenire a esteticii suprarealiste în literatura română. Primele manifestări ale suprarealismului în România din anii 1924-1934, în special în revistele "urmuz" (scoasă de Geo Bogza la Câmpina) și "Alge", subintitulată când "revistă de poem și desen", când "revistă ditirambică", editată de Gherasim Luca, nu erau delimitate clar de dadaism și nu au avut un răsunet deosebit. Toate aceste manifestări se integrau în curentul mai larg al avangardei istorice. Un rol
Literatura română suprarealistă () [Corola-website/Science/297789_a_299118]
-
un povestitor cu har. Nimeni - și ca atare nici criticii literari, nici istoricii literari de oriunde - nu are dreptul să-l contrazică pe cel ce scria cu înflăcărare dublată de mândrie națională aceste cuvinte cu valoare de testament, din articolul subintitulat atât de sugestiv: "Poți să împaci capra cu varza?". Da, oricât de cosmopolit aș fi din naștere, de vagabond, îndrăgostit de orizonturi nesfârșite, așa cum mă vedeți, rămân totuși: român, prin mamă și prin limbă și prin frumoasa mea Brăilă; grec
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
, subintitulată Glosar de civilizații imaginare, este o colecție de povestiri științifico-fantastice scrise de autorul român Mihail Grămescu și publicată de Editura Albatros în 1981 în colecția Fantastic Club. Cartea reprezintă debutul editorial al autorului și a fost reeditată în 2012 la
Aporisticon () [Corola-website/Science/324179_a_325508]
-
fie unul dintre capetele principale de acuzare în procesele politice ce vor urma. alege să semneze o parte dintre poeziile sale cu pseudonimul Radu Barda. Tot cu acest pseudonim semnează articole și poezii violent antisemite în ziarul "Porunca vremii", ziar subintitulat "Tribuna zilnică de luptă național creștină". După instaurarea comunismului, poetul reușește să scape ani de-a rândul de valurile succesive de arestări. Însă la un moment dat i se cere să-și folosească talentul literar în slujba comunismului. Refuzul său
Vasile Militaru () [Corola-website/Science/311809_a_313138]
-
și condamnat la 18 ani de muncă silnică (condamnarea depășea vîrsta încarceratului), pentru crimă de uneltire împotriva ordinii sociale. Glavan împreună cu un alt coleg de clasă de la liceul "Laurian" au inițiat constituirea unei organizații subversive: A.E.N. Asociația Eliberării Naționale, subintitulată și Asociația Elevilor Naționaliști. Cum la gazeta de perete a scris cu cretă Jos jugul sovietic, a fost bănuit și anchetat, în stare de libertate, zi de zi, timp de două săptămîni. Între timp, împreună cu ceilalți a tipărit și răspîndit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
, gazeta apărută la București între 10 septembrie 1944 și 9 aprilie 1945 și la 10 septembrie 1945. Subintitulata „Săptămânal de atitudine națională”, V.T. e redactată de un grup de publiciști ardeleni, multi refugiați, militanți pentru eliberarea Transilvaniei și înlăturarea consecințelor ce decurgeau din Dictatul de la Viena. Principalii colaboratori sunt Vasile Netea, Ilie Dăianu, Coriolan Gheție, E. Boșca-Mălin, Gabriel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290633_a_291962]
-
extratereștri, voiajul temporal sau, ca în nuvela titulară, citirea viitorului etc. Un câștig ar fi, totuși, dat de încercările timide de tratare în răspăr a rețetei SF. Cuadratura cercului (1975) descoperă însă un prozator semnificativ superior celui etalat mai înainte. Subintitulat Fals tratat de urbogonie și inspirat, probabil, într-o bună măsură, de formația de arhitect a autorului, textul oferă, în maniera lui Jorge Luis Borges, o colecție de schițe pretins „documentate” ale unor orașe imaginare. În acest format narativ-eseistic se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
PAGINI LITERARE, revistă apărută la Tel Aviv din decembrie 1959. Subintitulată „Publicație lunară editată de Asociația Culturală «Eliezer Steinbarg», P.l. este editată în limbile română, idiș și ivrit. Redactor responsabil este M. Scherman, administratori - Paul Schwartz, P. Haimovici și L. Falick. Pornind de la ideea că operele de artă, literatură, știință produse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288617_a_289946]
-
române, a cărei ipostază modernă a fost creația burgheziei revoluționare de la 1848, iar din punct de vedere politic e opera Partidului Național Liberal și, printr-o contribuție aparte, a lui Ion C. Brătianu. Primul volum din Istoria civilizației române moderne, subintitulat Forțele revoluționare, prezintă și analizează această împrejurare, ca și efortul procesului de constituire a modernității noastre. Opoziția a venit din partea boierimii autohtone, reprezentată în luptele politice de Partidul Conservator. Lor le este închinat al doilea volum al lucrării lui E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
cea mai rezistentă a operei lui R., și care, de altfel, i-a asigurat popularitatea de la bun început: Veneția (1893), Din largul lumii (1903), Dincolo de hotare (1908), Din Egipt (1909), La capătul pământului (1910), Hai-hui (1924), Instantanee turistice (1939), toate subintitulate „note de călătorie”. A colaborat la ,,Lumina” (Iași), ,,Literatorul”, ,,Țara noastră”, ,,Epoca”, ,, Foaia pentru toți”, ,,Literatură și artă română”, ,,Convorbiri critice”, ,,Dimineața”, ,,Flacăra”, ,,Adevărul literar și artistic”, ,,Liberalul”, ,,Epigrama”, ,,Universul”, ,,Rampa” și, ocazional, la multe alte publicații. Semnează și Ivan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
, publicație subintitulata „L’Art et leș artistes. Revue d’art ancien et moderne de deux mondes”, număr special apărut la Paris în 1917. Ca director fondator este menționat Armând Dayot. Numărul conține versuri de Elenă Văcărescu (Către tranșee și Revendicări), un articol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287731_a_289060]
-
moarte. În Modelul cultural european (1993) autorul pune în joc „morfologia culturii” dimensionată prin substantiv, adjectiv, adverb, numeral, conjuncție și ajunge la „timpul cel blând al culturii europene”. Importantă este această atitudine târzie față de „era conjuncției”, atitudine expusă în Prefață, subintitulată Scrisoare către un intelectual din Occident. Cu diverse prilejuri N. a comentat creația literară a unor importanți ori mai puțin importanți scriitori români. În afara preocupării speciale de a se facsimila „caietele” eminesciene și a interpretării arheilor ori a Luceafărului, el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
ROMÂNIA, revistă apărută la Buenos Aires, lunar, între 1949 și 1953. Subintitulată „Foaie românească independentă”, R. este o publicație magazin cu pronunțat caracter informativ. Ca și în alte periodice românești din afara granițelor tipărite imediat după cel de-al doilea război mondial, editorialele semnate de Al. Frâncu dezbat problema poziției occidentalilor față de țările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
existenței unui intelectual format și afirmat până în 1980. Este conținută aici biografia unei întregi epoci, niciodată numită direct, dar ușor detectabilă în limbajul analitic, în sentimentul de stranietate al experiențelor parcurse, în raporturile umane sugerate metaforic. Oglinzile sparte (1997), carte subintitulată „roman de gânduri”, întrepătrundere dintre matematică și filosofie pe o urzeală literară, este o concentrată meditație asupra visului, nostalgiei, singurătății, asupra crizei societății actuale. În Literatura. Povestea unei ficțiuni (1998), C. simte nevoia să se lămurească pe sine, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286350_a_287679]
-
etalează o vervă impresionantă, muiată în satiră uneori, alteori cu infiltrații lirice. Potrivit mărturisirilor lui D., și Fauna bufonă (I-II, 1972-1975) a fost scrisă într-o primă formă în 1942, fiind remaniată în 1957 și din nou, atent corectată. Subintitulată Pseudozoologicon, cartea este o enciclopedie a curiozităților din lumea animalelor, dar și o suită de „moralități”, a căror adresă ultimă este umanitatea. Constrânse la o concizie maximă, „medalioanele” animaliere beneficiază de un limbaj sugestiv, colorat, și de o ironie bine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
, revistă apărută la Iași, săptămânal de la 14 iunie 1924 până la 8 noiembrie 1925 și lunar de la 10 martie 1928 până în aprilie 1929, ca organ de presă al Casei Sarpic (La Società Romena per Industria Cinematografica). Subintitulată inițial „Scenă și ecran”, de la numărul 25/1925 apare cu titlul și subtitlul „Spectacolul. Teatru și cinematograf”, iar de la numărul 1/1928 revine la subtitlul „Scenă și ecran”. Difuzată gratuit până la numărul 12/1924, publicația este dedicată în special cinematografului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289503_a_290832]
-
axează pe destinul de victimă al unui tânăr nevinovat, acuzat de crimă, celălalt pledează patetic pentru salvarea „rădăcinilor”, în pofida tuturor vicisitudinilor. Pendularea ambiguă între gând și faptă, interferarea conștientului cu subconștientul creează, în final, impresia halucinantă a unui coșmar existențial. Subintitulată Însemnări de călătorie în China, cartea Pecetea dragonului (1980) nu este o culegere de reportaje, ci jurnalul unui intelectual avid de noutățile oferite de alt spațiu geografic și spiritual decât cel familiar lui. De altfel, după această dată, cu excepția romanului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
disparate, funcționând în gol, până la pierderea identității, a oricărui sens. În Vizuina luminată (proză publicată postum în volumul din 1971), se revine la relatarea directă, dar pe un ton sensibil schimbat, mai patetic și cu o anume grabă în scriitură. Subintitulată „jurnal de sanatoriu”, narațiunea este o continuare a firului epic din Inimi..., sub forma rememorării unor evenimente trăite sau visate. Spațiu interior, „vizuina luminată” semnifică ultima realitate a ființei. Aici se produce sinteza dintre real și imaginar. Tensiunile declanșate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
, publicație apărută la Balcic în 6 și 14 noiembrie 1927. Subintitulată „Ziar de interes dobrogean”, F.C. e condus de Octavian Moșescu și își propune să afirme importanța și frumusețea Coastei de Argint. Ștefan I. Nenițescu va scrie în acest sens un articol intitulat Politica culturală dintre Mare și Dunăre, iar Emanoil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286961_a_288290]
-
de metaforizare e "externă", ține de elemente de reprezentare de ordin cultural. Alecsandri trimite la o tradiție folclorică în spatele căreia ghicim modelul cult al locurilor comune pe care l-am evocat deja. Ciclul se încheie cu poemul Înșira-te mărgărite, subintitulat "legendă", prelucrare populară care exploatează refrenic figura mărgăritarelor prin reluarea la intervale regulate a acestui catren: Înșiră-te, mărgărite, Pe lungi fire aurite, Ca o horă luminoasă, Ca povestea mea duioasă. Basmul e frecvent evocat în epoca lui Alecsandri, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
uneori se puteau găsi și mici bucăți de literatură. Un asemenea manual, celebru pentru că la realizarea lui a contribuit și Ion Creangă, conținea o secțiune de "Istorioare morale, fabule, poezii și proverbe"113. O altă carte de citire din 1863, subintitulată Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane, avea o secțiune de "Nărăciuni și asămănări morale"114. Rolul lor era să construiască în mintea elevului mici reprezentări ficționale care să îl ajute să înțeleagă realitatea în care trăia 115
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se va vedea imediat care este ea), de aceea îmi cer anticipat scuze celor care nu se vor regăsi amintiți în cele de mai jos. * * * În 1965, și apoi în 1972, reputatul psiholog ieșean Vasile Pavelcu publica lucrarea Drama psihologiei, subintitulată Eseu asupra dezvoltării psihologiei ca știință. Pavelcu se referea în lucrarea lui la destinul dramatic al psihologiei în general în ceea ce privește forjarea propriului ei obiect de studiu, formularea și decantarea legilor fenomenelor psihice, rafinarea metodelor și metodologiilor de investigație. Pavelcu nu
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]